EXCLUSIV I Un vis și-o promisiune: Dâmbovița va avea cinci pontoane, vom vâsli pe un râu curat și dulce și vom avea o flotilă de bărci. Moștenirea lui Ivan Patzaichin

Un vis chiar poate deveni realitate, dacă este visat de mai mulți. În cel mult 5-7 ani, Dâmbovița, râul betonat care separă sectoarele și cartierele Bucureștiului, va uni orașul.

Ne vom da întâlnire la pontoane, ne vom urca în barcă și vom vâsli pe Dâmbovița, apă dulce. Vor dispărea peturile și gunoaiele din albie, râul va fi înconjurat de verde, vara vom caută răcoarea lui. Vor veni păsările cântătoare înapoi, vor fi flori, un rai lichid va străbate alene Orașul Bucuriei.

I have a dream: Dâmbovița, Apă Dulce. “Imaginați-vă râul ca pe un loc plin de viață și creativitate, care ajută Bucureștiul să prospere”

În sfârșit, Bucureștiul se va folosi de cea mai frumoasă și bogată resursă pe care i-a lăsat-o Mama Natură. Dâmbovița va pune orașul pe harta capitalelor europene traversate de ape curate, folositoare și respectate de locuitorii lor.

Să fie doar un vis frumos, de primăvară? Un miraj, o halucinație generată de poluare, în traficul infernal care înconjoară Dâmbovița? Un scenariu de film? O altă promisiune gogonată făcută de administrația orașului?

Mai jos, interviu cu arh. Teodor Frolu, vicepreședinte al Asociației Ivan Patzaichin-Mila 23 despre cel mai bun și mai posibil fapt care i se poate întâmpla Bucureștiului: Dâmbovița va fi “dulce” pentru oameni.

“Dâmbovița Apă Dulce 2025”, o inițiativă majoră de revitalizare a râului care străbate Bucureștiul

„Parisul are Sena, Berlinul are Spree, Viena are Dunărea. Praga are Vîltava. Apa curge prin ele nu doar ca o linie pe hartă, ci și ca un fir al poveștii fiecărui oraș. Bucureștiul are Dâmbovița – un râu aproape uitat, redus la un separator dintre sectoare. Noi am ales să ne urcăm în barcă- la propriu și la figurat- și să vâslim spre o Dâmboviță vie, curată, conectată cu orașul și oamenii săi”, se spune în Manifestul “Dâmbovița Apă Dulce”, campanie inițiată de Asociația Nod Makerspace și de Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23.

La debarcaderul Timpuri Noi au fost plantați copaci, malul râului a fost curățat. “Dâmbovița este cel mai mare spațiu nefolosit al Bucureștiului”

De Ziua Internațională a Râurilor, 14 martie, pe malul Dâmboviței, în zona Timpuri Noi s-a derulat o intervenție de primăvară dedicată reabilitării și revitalizării râului Dâmbovița, organizată de partenerii inițiatori ai programului Dâmbovița Apă Dulce împreună cu Asociația Parcul natural Văcărești. La debarcaderul Timpuri Noi au venit peste 100 de voluntari care au igienizat malurile râului, au plantat arbuști și erbacee perene locale, pentru ca la vara să ne bucurăm de un spațiu mai verde și mai prietenos.

Dâmbovița va fi transformată într-o diagonală verde-albastră, râul care unește

Dâmbovița, azi izolată de oameni și încapsulată în trafic, are un potențial uriaș. Poate deveni râul care unește orașul, reperul identitar și vectorul de notorietate pentru București, așa cum este Sena pentru Paris sau Vîltava pentru Praga. Râul este cel mai mare spațiu nefolosit al Bucureștiului, iar împreună cu bulevardele adiacente reprezintă o barieră și un separator între sectoare, între cartiere și față de facilitățile de care au nevoie cartierele și locuitorii”. (Manifest, campania “Dâmbovița Apă Dulce”.

Visătorii își imaginează Dâmbovița ca o diagonală verde-albastră, un coridor ecologic, ce contribuie la scăderea temperaturii în oraș, un parc liniar al locurilor de întâlnire și socializare, lăsând în urmă imaginea de canal colector a râului sau de diagonală de trafic a anilor ’80.

“Râul a fost transformat în infrastructură și și-a pierdut rolul primordial și relația specială pe care o avea cu bucureștenii”

“Dâmbovița Apă Dulce” aduce comunitatea mai aproape de râu și își propune să obțină mai mult spațiu verde, un râu fără plastic, cu pontoane inteligente, laboratoare vii. Un oraș care își redescoperă apa prin evenimente și proiecte reper.

Cele două organizații civile cheamă la acțiune administrația Bucureștiului, mediul de afaceri, mediul universitar și de cercetare, organizațiile neguvernamentale, pentru a transformă Dâmbovița, din râul anonim care este astăzi, într-un coridor de creativitate care generează capital economic, social și de imagine, într-o resursă de biodiversitate și dezvoltare armonioasă pentru o metropolă.

“În martie, vom avea un master plan pentru întregul parcurs al Dâmboviței, de la Lacul Morii la Glina”

B365.ro: Teodor Frolu, câtă apă va mai curge pe Dâmbovița până când râul va fi asimilat de viața orașului?

Arh. Teodor Frolu: Acum vreo 10-12 ani am avut inițiativa de a aduce oamenii în jurul râului și de a încuraja autoritățile să intervină asupra râului într-un mod mai semnificativ decât acela de a pune niște floricele și de a vopsi gardul râului. Așa a apărut malul diferit de la Biblioteca Națională. Dialogul cu autoritățile au tot evoluat de atunci.

În ultimii 3 ani, am avut un grup de lucru la PMB, împreună cu Primăria, Prefectura, Apele Române și alte entități, sunt în jur de 14 entități care administrează câte o bucățică din această infrastructură a Dâmboviței. Am încercat să generăm un proiect comun, existând și disponibilitatea unui parteneriat cu Ministerul Dezvoltării, care pune la bătaie o finanțare pentru realizarea unui master plan. În termeni tehnici se numește PUZ, dar este vorba de un plan pe întregul parcurs al Dâmboviței, de la Lacul Morii la Glina, astfel încât să avem și noi în oraș un spațiu public, verde, în jurul râului.

“Am semnat un fel de alianță pentru refacerea Dâmboviței, alături de 14 entități care administrează câte o bucățică din râu”

Arh. Teodor Frolu: Râul a fost proiectat în anii ’80 ca o diametrală rutieră, un drum foarte aglomerat care traversează orașul, concept care nu mai este demult compatibil cu orașele moderne. O astfel de traversare auto, pe lângă problemele majore de trafic pe care le crează, reprezintă și un factor de poluare foarte puternic, mai ales în perioada de vară. Toată această suprafață de asfalt, trotuare și ciment, cu foarte puțin verde și umbră în zonă, devine un factor de disconfort total pentru bucureșteni.

Am reușit să mobilizăm aceste 14 entități și împreună cu Primarul General și ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor am semnat un fel de alianță pentru refacerea Dâmboviței. În momentul de față se află în elaborare un parteneriat între PMB și Ministerul Dezvoltării care urmează să fie finalizat în cursul lunii martie, astfel încât să se poată porni undeva din aprilie, mai, elaborarea master planului.

Vrem să fie un proces deschis, participativ, în care cetățenii să fie direct implicați în acest proiect de regândire a spațiului Dâmboviței dintr-o perspectiva modernă, actuală. Am lansat sub titlul “Dâmbovița Apă Dulce” o campanie care a început printr-o prima sesiune de plantări cu voluntari, igienizarea unui tronson mare al Dâmboviței, între Mărășești și Podul Vitan, cu plantarea unor zone care nu erau intrate în circuitul verde.

“Traficul în unele zone poate să dispară complet sau parțial. Vor fi 5 pontoane cu acces la luciul apei”

Ne propunem să instalăm 5 pontoane în diverse zone ale Dâmboviței, care să permită accesul la luciul de apă pentru cei care vor să descopere plăcerea de a merge cu o bărcuță, cu un caiac, cu o canoe. Vom avea mai multe consultări publice, avem chiar o competiție de idei pentru cum ar putea Dâmbovița să fie amenajată, astfel încât să ieșim din paradigma că avem un spațiu care nu poate renunța nicicum la trafic. Traficul în unele zone poate să dispară complet, în altele zone să deservească doar local, nu prin 4-5 benzi cum este acum în unele locuri.

Toată această evaluare și diminuare a traficului se va face în cadrul master planului, pe baza unor analize de trafic foarte specializate și care să nu aducă dereglări unui trafic și așa foarte complicat.

“Vom funcționaliza trei pontoane care nu au fost niciodată folosite, ele există de la construcția inițială: cel de la Timpuri Noi, cel de la Națiunile Unite și cel de la Operă”

Arh. Teodor Frolu: Vom echipa aceste pontoane în așa fel încât să devină spații publice cu acces la luciul de apă. Vom avea și o flotilă de bărci care vor circula în weekend spre diverse locații, astfel încât cine nu are o barcă, dar își dorește o experiență, să o aibă. În același timp toate aceste zone vor fi dotate cu o barieră de strângere a ceea ce colectează Dâmbovița.

Pe lângă igienizarea luciului de apă, vom face și o monitorizare a calității apei, cât și a deșeurilor care ajung în Dâmbovița, astfel încât să creștem responsabilizarea bucureștenilor. Multă lume crede că apa Dâmboviței este foarte murdară și dacă arunci ceva în ea, nu contează, că oricum e murdară.

“Prin această campanie sperăm să reușim să aducem cât mai mulți bucureșteni în jurul râului și, în același timp, să-i facem să viseze, visul fiind realizabil în următorii 5-7 ani”

Arh. Teodor Frolu:Putem să visăm la o Dâmboviță verde, care aduce umbră, care aduce o calitate a aerului mai bună. Sunt multi antreprenori pe malul Dâmboviței, care în loc să folosească spațiul verde, l-au transformat într-o tabacheră de 8-10 restaurante.

Încercăm să închegăm o comunitate mai aproape de ideea că râul aparține orașului și nu este doar o infrastructură hidro care are grijă să traverseze Dâmbovița fără incidente.

Programul “Dâmbovița Apă Dulce 2025” este organizat de Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23 și Nod Makerspace, fiind sprijinit prin Platforma de Mediu pentru București, inițiată de Fundația Comunitară București și ING Bank România și susținută de Orange România.