EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic

Un destin ieșit din comun. Opera arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet, cel care a ridicat cele mai multe biserici din București și din toată țara, trăiește, este vie și trainică, chiar dacă numele său a fost aproape uitat. Sunt puțini cei care atunci când intră în Casa lui Dumnezeu de pe pământ știu și cine a clădit-o și a înfrumusețat-o.

În seara zilei de 1 iulie 1969 trecea la cele veșnice Dimitrie Ionescu-Berechet, arhitect-șef al Patriarhiei Române timp de mai bine de trei decenii (1930-1963).

Un inventar parțial al operei sale ne arată un număr impresionant de 468 de lucrări, incluzând și proiecte neexecutate.

Din cele peste 300 de proiecte de arhitectură eclezială, 135 sunt lăcașuri de cult 

De la Ierusalim la Ciorogârla, arh. Dimitrie Ionescu-Berechet și-a pus amprenta harului și creativității asupra lăcașurilor de cult ortodoxe. Capodopera destinului său extraordinar rămâne biserica Parcul Domeniilor-Cașin, locul sacru unde arhitectul și-a proiectat și cripta în care a fost îngropat.

Cu informații și imagini inedite din arhiva familiei, în exclusivitate publicate, mai jos  interviu cu Ștefan Ionescu-Berechet, doctor în teologie, nepotul arh. Dimitrie Ionescu-Berechet.

Străbunicul arhitectului a fost diacon, iar bunicul său era un faimos zugrav „de subțire” – pictor de biserici și icoane

Arh. Dimitrie Ionescu-Berechet (1896-1963), născut în Câmpulung Muscel, a fost cel de-al nouălea din cei zece copii ai negustorului de “brașovenie” Nicolae Ionescu, supranumit “Berechet” pentru prosperitatea și generozitatea sa. Străbunicul arhitectului a fost diacon iar bunicul său, Ion Gârniță, era un faimos zugrav „de subțire”, pictor de biserici și icoane. Dimitrie Ionescu-Berechet a absolvit Școala Superioară de Arhitectură din București în anul 1922, cu calificativul “foarte bine”, unde i-a avut profesori pe arhitecții Grigore Cerchez, Duiliu Marcu și Petre Antonescu.

Portofoliul arhitectului D. I. Berechet impresionează prin diversitate, calitate și cantitate

Majoritatea lucrărilor de arhitectură executate în Biserica Ortodoxă Română între anii 1930 și 1969 poartă direct sau indirect amprenta lui Dimitrie Ionescu-Berechet. Portofoliul său conține peste 400 de proiecte și impresionează prin diversitate, calitate și cantitate. A proiectat peste 100 de biserici noi, dintre care amintim: Bisericile Parcul Domeniilor-Cașin și Sfânta Vineri Nouă (Titulescu) în București, Biserica și Căminul Românesc de la Ierusalim, catedrala de la Hunedoara, bisericile mănăstirilor Maglavit, Vladimirești și Ciorogârla.

Ca membru activ în Direcția Monumentelor Istorice, arh. Berechet a lucrat la restaurarea și amenajarea a numeroase biserici și incinte mănăstirești cu valoare de monument istoric, precum: Schitul Maicilor din București, mănăstirile Plumbuita, Văcărești, Hurezi, Cernica, Căldărușani, Dealu, Sinaia, Bistrița-Neamț și Negru-Vodă (Câmpulung-Muscel).

„Cam la toate cele 109 de biserici, bunicul meu a proiectat și mobilierul interior, adică iconostasul, stranele, amvonul, inclusiv ușile și ferestrele”

Ștefan Ionescu-Berechet: O latură mai puțin știută a creației bunicului meu o constituie proiectele sale de sculptură și feronerie bisericească. Amintesc câteva veritabile capodopere ale artei bisericești: tâmplele bisericilor Sfântul Elefterie și Parcul Domeniilor-Cașin din București, paraclisul Mănăstirii Antim și al mănăstirii Dealu, mobilierul Reședinței patriarhale din București, al Bibliotecii Sfântului Sinod de la Mănăstirea Antim, al catedralelor din București și Iași, superbul candelabru din catedrala din Cluj. La toate acestea se adaugă numeroase troițe, monumente funerare ori modele decorative pentru odăjdii, calendare, ferecături de Evangheliare, vase sfinte. Cam la toate cele 109 de biserici bunicul meu a proiectat și mobilierul interior, adică iconostasul, stranele, amvonul, inclusiv ușile și ferestrele.

Devotat și talentat slujitor al Bisericii și al țării, arh. Dimitrie Ionescu-Berechet a primit premiul Salonului Oficial de Arhitectură din anul 1928, Ordinul Sfântul Mormânt Ortodox, de la Patriarhul Damian al Ierusalimului (1930) și Coroana României în grad de Ofițer (1947).

Ștefan Ionescu-Berechet este lector universitar doctor la Facultatea de Teologie Ortodoxă “Justinian Patriarhul” a Universității din București, unde predă cursuri de Artă Creștină Eclesială. A publicat un album monografic dedicat bunicului său,“Arh. Dimitrie Ionescu-Berechet, 1896-1969. Viața și Opera”. Editura Monitorul Oficial, 2022.

„Deși plecat la Domnul cu opt ani înainte să mă nasc eu, bunicul a fost o prezență foarte vie în viața familiei noastre”

B365.ro: De ce ați ales cariera de teolog ? Bunicul dumneavoastră, care a trăit o viață pusă în slujba arhitecturii sacre, a avut vreo influență?

Ștefan Ionescu-Berechet: Am crescut de mic copil înconjurat de figura bunicului meu: deși plecat la Domnul cu opt ani înainte să mă nasc eu, a fost o prezență foarte vie în viața familiei noastre, prin poveștile mamei, ale bunicii. Anvergura cantitativă și calitativă a operei sale am decriptat-o mult mai târziu și a fost o surpriză pentru toți, inclusiv pentru mama mea, fiica arhitectului. Legătura mea cu biserica și cu teologia a venit și prin mama, pentru că, exact în perioada în care m-am născut eu, s-a angajat ca traducătoare de limbă franceză la Patriarhia Română. Legătura a fost astfel neîntreruptă prin bunicul și mama mea.

„Arh. Berechet era foarte atașat de memoria bunicului lui, zugrav de subțire. Considera că a moștenit de la el acest talent în ale Artei bisericești”

B365.ro: Stră-străbunicul dumneavostră, Ion Gârniță, bunicul arh. Berechet, era zugrav de subțire. Cine a fost acest meșteșugar de artă sacră?

Ștefan Ionescu-Berechet: Ion Gârniță era originar din Câmpulung Muscel, născut într-o familie care figurează în ”Obștea moșnenilor câmpulungeni”, chiar de la organizarea ei în anul 1846. Bunicul arhitectului Berechet era pictor de biserici și de icoane și a lucrat în zona Câmpulungului și a fostului județ Muscel. A pictat biserica Flămânda din Câmpulung, care azi e refăcută. Biserica, ctitorită în anul 1765, se afla pe un teren instabil și s-a surpat de mai multe ori. Într-un răstimp de 200 de ani, a fost rezidită de trei, patru ori. Ion Gârniță a pictat fresca din cel de-al doilea lăcaș și apare semnat pe mai multe icoane care se află acum la Muzeul Național de Artă. Arh. Berechet era foarte atașat de memoria bunicului lui, considera că a moștenit de la el acest talent în ale Artei bisericești.

„Este un filon religios transmis în familie și profilul său spiritual nu este așadar întâmplător”

Ștefan Ionescu-Berechet: Noi nu știam foarte multe despre genealogia familiei. Știam despre acest zugrav de subțire, dar atât. Surpriza a fost să descoperim că și pe linia maternă și pe linia paternă a arhitectului Berechet există un șir de generații de preoți și diaconi. E un filon religios transmis în familie și profilul său spiritual nu este așadar întâmplător. Sunt multe lucruri tainice în spate.

Mama bunicului a fost o persoană foarte credincioasă, un om blând și iubitor, care a avut parte de o moarte foarte lină. Momentul îl descrie unul dintre unchii mei, regizorul Mihai Berechet, în “Caietele albastre”, memorii publicate în anii ’80. Spune acolo că “în aprilie 1943 a murit Maica mare, a avut o moarte lină, între două cești de ceai sorbite din cana Biedermeier și s-a dus în pace să-și doarmă somnul de veci pe dealul Flămânda”. În spatele acestui personaj evlavios care a fost bunicul meu, s-a aflat figura maternă. Străbunica mea a fost timp de 40 de ani văduvă și a crescut opt copii.

B365.ro: De unde vine numele de Berechet?

Ștefan Ionescu-Berechet: Doi fii ai zugravului Ion Gârniță au devenit mari negustori, unul era Petre Ionescu și altul, Nae Ionescu. În timp ce Petre a fost poreclit Chesaț, adică strâns la pungă, zgârcit, fratele lui, Nae, a fost poreclit Berechet, îmbelșugat, prosper.

„Mama povestește că bunicul lucra foarte ușor, niciodată nu l-a văzut în criză de timp”

B365.ro: Bunicul dumneavoastră a muncit enorm. Este unic în istoria noastră poate ca un singur om, un singur arhitect să proiecteze atât de multe biserici.

Ștefan Ionescu-Berechet: A muncit până în ultima clipă, cu o lună înainte să plece la Domnul, pe 1 iulie 1969. Mama povestește că bunicul lucra foarte ușor, niciodată nu l-a văzut în criză de timp. Lucra foarte relaxat, avea timp de toate, și de copii și de prieteni și de plimbări. Majoritatea proiectelor sale sunt realizate înainte de perioada comunistă, dar continuă și în timpul Patriarhului Iustinian, fiindcă deși pare greu de crezut, și în zorii epocii comuniste la noi în țară s-au construit circa 200 de biserici noi.

„Cașin este, în primul rând, cel mai important proiect al arh. Berechet, la care a lucrat neîntrerupt din anul 1936 până în 1969, când a închis ochii”

B365.ro: Cât de importantă este biserica Parcul Domeniilor – Cașin pentru bunicul și pentru familia dumneavoastră?

Ștefan Ionescu-Berechet: Cașin este, în primul rând, cel mai important proiect al arh. Berechet, la care a lucrat neîntrerupt din anul 1936 până în 1969, când a închis ochii. 33 de ani a supravegheat clipă de clipă tot ce s-a realizat, inclusiv excepționalul mozaic din interior. În noiembrie 1940, a doua zi după cutremur, în zori, bunicul era la Cașin să vadă ce s-a întâmplat, dacă s-a fisurat ceva. A fost înhumat în ziua de 3 iulie 1969 în cripta proiectată de el, sub Sfântul Altar, în locul unde în timpul slujbei se aude Sfânta Liturghie. A cerut ca, atunci când soția sa va trece la cele veșnice, să fie îngropată alături de el în criptă, ceea ce s-a și întâmplat.

B365.ro: Lucrările la Cașin au fost întrerupte în timpul celui de-al Doilea Război Mondial?

Ștefan Ionescu-Berechet: Nu au fost întrerupte. E adevărat că, în anii 50, preotul bisericii a fost arestat o perioadă. Biserica fusese declarată ctitorie regală de Carol al II-lea, iar numele ei vine de la strada învecinată, Mănăstirea Cașin. Sunt mărturii care atestă că delegații patriarhale, Patriarhul Moscovei, cel al Antiohiei au venit în vizită la Cașin. Cașin este o biserică simbol pentru București. Faptul că a fost amplasată în apropierea Arcului de Triumf nu este întâmplător, este un loc foarte bine ales într-un cartier creat atunci, în perioada interbelică, pentru angajații Ministerului Agriculturii și Domeniilor, de unde și numele de Parcul Domeniilor.

Cașinul nu este o simplă biserică, acest proiect arhitectonic reprezintă modelul de catedrală pe care patriarhul Miron Cristea îl dorea implementat în România Mare. Arh. Berechet transpune în forme arhitecturale concrete gândul patriarhului, iar acest tip de catedrală, specific perioadei interbelice, se regăsește și la biserica Sfinții Împărați din Hunedoara și la Constanța, la biserica Sfinții Arhangheli. Putem spune că biserica Cașin constituie un prim pas spre realizarea Catedralei Naționale. Dacă aceasta ar fi fost făcută în perioada interbelică, probabil că ar fi fost realizată după modelul Cașin, la dimensiuni mai mari.

„Cașin este prima biserica din România decorată exclusiv în mozaic”

Exista un cuptor pentru mozaic, materialul se producea la fața locului, în anii ’70-80. Vorbim de prima biserică în mozaic din România, pregătind și din acest punct de vedere proiectul viitoarei Catedrale Naționale. Bunicului meu i se datorează (și o spune chiar el negru pe alb), introducerea mozaicului în pictura noastră bisericească, noi nu aveam o tradiție în acest sens. Mozaicul este o artă foarte scumpă, imperială, pe care bizantinii au cultivat-o, dar care dispare și ea odată cu dispariția Bizanțului. Dacă avem astăzi mozaic la Catedrala Națională, i se datorează într-o proporție semnificativă arh. Berechet.

B365.ro: Cum a fost proiectată biserica Parcul Domeniilor-Cașin?

Ștefan Ionescu-Berechet: În data de 10 iunie 1936, Consiliul Parohiei Parcul Domeniilor lansează un concurs pe bază de invitații pentru arhitecții români creștini ortodocși în vederea elaborării planurilor bisericii Cașin și ale casei parohiale. În invitație se precizează dorința de a se ajunge la o “creațiune ideală”, care să țină seama de “topografia locului, dezvoltarea urbanistică a Capitalei și mai ales de rolul acestei biserici, ctitorie regală”. Juriul era compus din opt membri: IPS Patriarhul Miron, primarul general al Capitalei, doi delegați ai Consiliului Parohial, rectorul Academiei de Arhitectură, decanul Corpului Arhitecților, președintele Societății Arhitecților Români și președintele Societății Generale a Inginerilor din România. Era prezent de asemenea un arhitect agreat de către concurenți.

Jurizarea concursului are loc în ziua de 17 noiembrie 1936, fiind declarat câștigător proiectul “Troița” al arh. Ion I. Berindey. Proiectul nu este agreat însă nici de comanditar, nici de Patriarhie, așa că se lansează un nou concurs, în februarie 1937, la care sunt invitați să participe arh. Ion I. Berindey, C. Ioțzu și D. Ionescu-Berechet. Concursul este câștigat de bunicul meu și în același an se începe edificarea bisericii.

Bunicul meu a lăsat un veritabil testament prin creația sa de căpătâi, Biserica Parcul Domeniilor- Cașin, așa cum putem citi în descrierea pe care o face el însuși lăcașului:

Încă de la acordarea lucrării, prin concurs, în asentimentul și cu binecuvântarea Patriarhului Miron, am conceput un lăcaș de rugăciune vast, care să cuprindă mulțimea credincioșilor unui cartier nou, monumental, pentru a sta demn alături de noile construcții ale cartierului, solid, și cât mai bogat artistic, pentru a deveni o operă de artă și a fi, datorită armoniei lui, încadrat, fără să distoneze, în ambianța urbanistică a orașului. Stilul este o adaptare actuală monumentală a elementelor predominante ale stilului național, în care s-au îmbinat armonios elemente complet noi cu elementele tradiționale. Brodat pe specificul bisericilor muntenești în plan treflat, cu amintiri vii de influențe oriental-bizantine, planul ei cu trei abside se înscrie într-un pătrat de 25 de metri. Arce mari, marcate prin arhitectura interioară, susțin logic, trecând printr-un rând de semicupole așezate sus, tot element nou, turla mare a Pantocratorului, singura vizibilă în biserică, precum la biserica Sf. Sofia din Constantinopol.

“La bogăția și originalitatea interiorului va contribui și marmura colorată și albă, toată de proveniență locală, din care s-au realizat deja tâmpla cu părțile ei laterale (jețul patriarhal și amvonul) și balconul corului și din care urmează să se realizeze lambriul colorat care, înconjurând biserica până sub ferestre ca un brâu sclipitor de marmură și mozaic, va unifica tâmpla cu balconul și cu arcadele interioare, dând armonie și unitate interioară.

Se va obține astfel și în interior o somptuozitate nemaiîntâlnită la noi, nouă ca material și ca stil, care, utilizând elemente locale cu amintiri din Orientul bizantin și din Italia, va crea armonie în interior și exterior. Iluminatul bisericii va urmări aceeași linie nouă și monumentală, făcându-se indirect, prin reflectoare mascate în arhitectură, cu efecte totale și parțiale de lumină și umbră.

Fațada este o transpunere fidelă a planului. Așezarea ei și cele 12 trepte ale pridvorului intrării îi dau înălțime și detașează monumentul în piața în care a avut norocul să fie așezat. S-a avut întotdeauna în vedere că biserica nu va fi un monument terminat în timp scurt. S-au utilizat materiale de prima calitate, s-au făcut lucrări de artă costisitoare și s-au evitat materialele imitate.

Monumentele de artă adevărată sunt opera mai multor generații. Variația de detalii, de culoare și de epocă formează farmecul și permanența lor. Când această lucrare va fi gata, dacă se va urmări fidel tema care a stat la baza concepției inițiale, biserica va fi un ales monument de artă națională actuală, unitară prin fațadă, interior și pictură, o chintesența actuală a bisericilor de altădată.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care