EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată

Romantic și atipic pentru arhitectura Bucureștiului, Turnul lui Țepeș Vodă din Parcul Carol I uimește prin silueta sa de citadelă medievală cu creneluri – guri de tragere și aruncarea proiectilelor.

Impresionantul edificiu se află în raza de protecție a unor monumente prețioase: Parcul Carol I și Uzina Electrică Filaret și a fost clasat ca monument istoric prin ordinul Ministerului Culturii din 2010, sub denumirea Turnul de apă “Cetatea lui Țepeș Vodă”.

Turnul lui Țepeș, castelul de apă care alimenta „Expoziția Generală a României 1906” din Parcul Carol I

Turnul lui Țepeș Vodă a fost proiectat cu ocazia Expoziției Generale a României – 1906 de arhitectul Victor Stephanescu în colaborare cu inginerii Scarlat Petculescu și Leopold Schindl.

Fermecătoarea construcție imaginează o posibilă reconstituire a cetății fortificate de la Poenari, reședința lui Vlad Țepeș, care domina Valea Argeșului, dar amintește și de Turnul Chindiei de la Târgoviște. Bazinul de apă a funcționat puțin timp după 1906, apoi clădirea a fost folosită ca punct de observație pentru pompieri.

De pe platforma situată între rezervorul de apă și turn se putea admira întreg Parcul Carol I

Turnul lui Țepeș Vodă (corpul central B) a fost conceput cu principală destinație de adăpostire a rezervorului de apă destinat alimentării Expoziției Generale.

Bazinul plasat în corpul central de clădire avea o capacitate de cca. 300 mc și a fost realizat la începutul secolului al XIX-lea în atelierele lui Oscar Maller. La puțin timp după inaugurarea Expoziției în anul 1906, bazinul a redevenit nefuncțional, rămânând în această postură până în prezent.

În perioada interbelică, Turnul lui Țepeș Vodă a devenit cazarmă iar în comunism, dormitor pentru soldații care păzeau “Monumentul Eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism”

Restul spațiului interior al clădirii, respectiv corpurile A și C, a fost gândit să adăpostească pe de o parte birouri, pe de altă parte zone expoziționale. În iunie 1906, după inaugurarea complexului, Familia Regală vizita în acest spațiu o expoziție de pictură pe teme religioase.

Ulterior, începând din anii de după Primul Război Mondial, castelul a fost transformat în cazarmă destinată corpului de gardă de la Mormântul Ostașului Necunoscut, aflat în apropiere, în fața Muzeului Militar Național.

După strămutarea Eroului Necunoscut la Mărășești și inaugurarea, la 30 decembrie 1963, a Mausoleului din apropiere, clădirea din Parcul Carol I a continuat să fie folosită de militarii destinați pazei acestuia.

Citește și

• EXCLUSIV I Monumentul Eroilor din Parcul Carol, istoria neștiută. Gândit pentru ostașii căzuți la Stalingrad, a ajuns necropola liderilor comuniști | Interviu cu arh. M. Ghigeanu

În anii care au urmat celui De-al Doilea Război Mondial (începând cu 1945), parte din dormitoarele amenajate în interior au fost ocupate de muncitoarele horticultoare care se ocupau de întreținerea spațiilor verzi din parc.

După 1990, Turnul a fost utilizat drept Corp de Gardă pentru o subunitate de jandarmi, care îndeplinea misiuni de pază la câteva instituții bancare din Capitală

Din 30 septembrie 2004, prin Hotărârea de Guvern nr. 1585, Castelul “Vlad Țepeș” a devenit sediul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, beneficiarul lucrărilor de consolidare, restaurare și conservare a construcției.

Turnul lui Țepeș Vodă a fost restaurat și conservat și a revenit la silueta originală. A fost refăcut inclusiv balconul din lemn amplasat, în varianta originală, deasupra contrafortului care susținea turnul de apă

Arh. ing. Aurora Târșoagă: În proiectul de restaurare și conservare am urmărit favorizarea relațiilor vizuale între ansamblul parcului și clădirile din parc, dar și desființarea împrejmuirilor existente și impunerea unui regim de marcare a actualelor proprietăți de pe teritoriul parcului cu împrejmuiri scunde și/sau cu o plantație de joasă înălțime, astfel încât acestea să nu împiedice perceperea calității de ansamblu arhitectural-urbanistic și peisager pe care o deține parcul Carol I.

Ne-am propus revenirea la silueta originală a construcției prin reconstituirea accentului prezent la partea superioară a corpului B (turnul care adăpostește rezervorul de apă), respectiv a turnului care servea adăpostirii ieșirii spre terasa superioară, accesibilă publicului la momentul inaugurării expoziției. Au fost refăcute finisajele scărilor de acces exterioare ale corpurilor A și C.

A fost reconstituit balconul din lemn amplasat în varianta originală deasupra contrafortului care susține în partea de nord-vest corpul B (turnul de apă), respectiv a turnului care servea adăpostirii ieșirii spre terasa superioară. A fost refăcută scara care deservește corpul C și am revenit la materiale și texturi care să rezoneze cu arhitectura de ansamblu.

Inaugurarea Expoziției Generale din 1906, la Arenele Române, s-a făcut în sunetul salvelor de tun ale bateriei “Carol I”. Bucureștiul sărbătorea uriașele progrese făcute de România în cei 40 de ani de la urcarea pe tron a Regelui Carol I

La 6 iunie 1906 a fost inaugurată Expoziția Generală Română, organizată cu prilejul a 40 de ani de la urcarea pe tron a Regelui Carol I, a 25 de ani de la proclamarea Regatului României și a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de Împăratul Traian. Regele Carol I, în discursul de inaugurare:

Privirile retrospective ce aruncați asupra României de ieri, cu date și fapte așa de nimerite, pun la iveală în mod izbitor, progresele îndeplinite de România de astăzi. Salut dar, cu o adâncă bucurie sufletească, prima noastră expoziție națională, adevărată serbare a muncii românești și vrednică încoronare a 40 de ani de lupte și silințe.

Primăria Romei a dăruit atunci Bucureștiului o copie în bronz a Lupoaicei capitoline

Inaugurarea a avut loc la Arenele Române în prezența Regelui Carol I, a ministrului Domeniilor, I. Lahovary, precum și a comisarului general al expoziției, dr. C. I. Istrati. Cu acest prilej se semnează un act constitutiv pe pergament, de către Rege, familia regală, mitropoliți și episcopi, miniștri, etc.

Momentul inaugural a fost onorat și de o delegație a primăriei din Roma, care a oferit orașului București o copie în bronz, cu soclul de marmură, a Lupoaicei capitoline. 

Arhitectul Ștefan Burcuș este autorul Planului General al Expoziției Jubiliare din 1906, care avea să se desfășoare în noul parc proiectat de E. Redont, iar inspectorul lucrărilor a fost arhitectul Ion. D. Berindei, personalități ale perioadei de început a arhitecturii românești. (Sursa: Studiu privind Valoarea Istorico-Arhitecturală și Urbanistică a imobilului din str. Candiano-Popescu 6, “Castelul de Apă”, de arh. ing. Aurora Târșoagă).

Lucrările pentru amenajarea parcului Carol și a clădirilor Expoziției au durat aproximativ un an, a fost o muncă titanică. Pe poarta în formă de arc de la intrare era scris: “Credință, muncă, economie, știință, pricepere voință”

Ministrul Domeniilor, Ion N. Lahovari, în discursul său:

Am tăiat dealuri, am secat bălți, am umplut o vale, am săpat un lac mare și în mai puțin de un an am scos la lumină parcul și clădirile expoziției. Terenul avea stânci, râpe, mlaștini, arbori bătrâni de diferite esențe. S-au construit pavilioane, s-au trasat alei, s-au amenajat isvoare, cascade. Ghirlandele de flori și becurile multicolore dau o imagine feerică întregului ansamblu expozițional.

 

Cei mai buni arhitecți din România au realizat numeroasele pavilioane ale Expoziției Generale, cele mai multe din ele azi dispărute

Concepția generală a Expoziției a presupus realizarea și organizarea a unui număr însemnat de pavilioane, majoritatea proiectate într-o arhitectură de inspirație tradițională, de arhitecții Ștefan Burcuș și Victor Stephănescu, sub conducerea cărora au lucrat mai mulți arhitecți, sculptori și ingineri: Alexandru Zagoritz, Dimitrie Hârjeu, I.D. Traianescu, Grigore Cerchez, Dimitrie Maimarolu, Elie Radu, Dimitrie Paciurea, Carol Storck, F.Schmidt, Scarlat Petculescu, etc.

Despre opera arhitectului Victor Stephanescu, mai jps

• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

“Bucureștiul din vara lui 1906 devenise în adevăr capitala poporului românesc”. Turnul lui Țepeș Vodă, lucrare de arhitectură de referință pentru Parcul Carol I

Frederic Dame în lucrarea “Bucureștiul în 1906”:

Pe un teren accidentat, mlăștinos și care a trebuit să fie nivelat, au apărut ca prin minune palate de un alb feeric, pavilioane de o originalitate pitorească, edificii menite să devină muzee, o biserică amintind de cea mai frumoasă epocă a arhitecturii românești, o restaurare a vechii cetăți a lui Vlad Țepeș, arene enorme care să fie folosite pentru serbările populare, instalații tehnice pentru a demonstra modul de funcționare al sondelor de petrol și toate aceste minuni grupate, aliniate sau supraetajate într-un parc mare unde înainte nu erau nici copaci, nici lacuri, nici iazuri, nici cascade.

Arenele Române, Biserica “Cuțitul de Argint”și Turnul lui Țepeș Vodă, printre foarte puținile construcții extraordinare păstrate

Dintre clădirile realizarea inițial, în prezent se mai păstrează următoarele: Arenele Române (teatru în aer liber cu o capacitate de 5000 de locuri, construit de arhitectul Leonida Negrescu și inginerul Elie Radu), Castelul de Apă sau Turnul lui Țepeș Vodă, două statui de “giganți”, care alcătuiau grupul statuar Grota Giganților, operă a sculptorilor Dimitrie Paciurea și Filip Marin, biserica Cuțitul de Argint, replică a bisericii Sf. Nicolae Domnesc din Iași, realizată după proiectul lui Nicolae Ghica Budești (separată în prezent de restul parcului din care făcea parte inițial printr-un gard masiv din beton).

1906-1935, degradarea și dispariția numeroaselor pavilioane. Turnul lui Țepeș Vodă a rezistat

Arh. ing. Aurora Târșoagă: În intervalul de timp scurs între Expoziția Jubiliară din 1906 și Expoziția urbanistică “Luna Bucureștiului” din 1935, numeroase pavilioane expoziționale se degradează, unele din acestea chiar dispărând. Așa este și cazul clădirii care a adăpostit inițial Muzeul Tehnic Prof. Ing. Dimitrie Leonida, înființat în anul 1909 de către ilustrul om de știință al cărui nume îl purta.

În iunie 1938, Muzeul Militar Național este distrus ca urmare a unui incendiu, iar după cutremurul din 1940 este demolat în întregime, eliberând în felul acesta perspectiva spre cornișă.

În timp, vor dispare și alte pavilioane, locul lor fiind luat de vegetație ajunsă în prezent la maturitate, întreținută mai mult sau mai puțin riguros. Se poate vorbi în acest moment de structurarea caracterului predominant de agrement al parcului Carol I, caracteristică susținută și de potențialul cultural pe care îl deține complexul Arenele Române.

Turnul de ieșire spre terasă nu mai exista și a fost refăcut după planuri vechi și analiza fotografiilor de epocă

Arh. ing. Aurora Târșoagă: Din analiza fotografiilor de epocă a reieșit că silueta construcției diferă de cea actuală prin accentul prezent la partea superioară a corpului B (turnul care adăpostește rezervorul de apă).

Turnul încheiat cu o șarpantă conică servea adăpostirii ieșirii spre terasa superioară, accesibilă publicului la momentul inaugurării expoziției. De aici putea fi percepută întreagă amenajare a Parcului Carol I. Turnul de ieșire spre terasă nu mai exista, rolul acestuia fiind preluat de o amenajare cu caracter improvizat (chepeng cu uși din tablă zincată), destinată utilizării exclusive a personalului de serviciu.

Învelitorile corpului C și ale turnului de colț a corpului A sunt realizate din olane. În prezent această manieră de tratare se păstrează doar în cel de-al doilea caz, corpul C fiind acoperit cu tablă zincată.

Stema cu însemnele regale de pe fațada castelului a dispărut

Arh. ing. Aurora Târșoagă: Deasupra contrafortului care susținea în partea de nord-vest corpul B (turnul cu rezervorul de apă) era plasat un foișor din lemn, acesta fiind desființat ulterior. În zona de deasupra arcadei (care încheie gangul de trecere între curtea de primire și zona dinspre parc) se găsea stema cu însemnele regale, sculptate cel mai probabil în piatră.

“Corpurile laterale ale edificiului sunt subordonate axului vertical al compoziției, constituit de turnul care adăpostea, pe de-o parte, rezervorul de apă și terasa belvederii pe de altă parte”

Arh. ing. Aurora Târșoagă: Cele trei corpuri de clădire sunt organizate în baza unor reguli de compoziție care contribuie la conturarea unei imagini care să simuleze dezvoltarea organică și pitorescul, de altfel singurele elemente care stabilesc relații de corespondență directă cu Cetatea lui Vlad Țepeș din Poenari.

Corpul lateral A face trimiteri la mijloacele Rundbogenstil, utilizate în Țara Românească destul de mult la jumătatea secolului al XIX-lea. Construcția propune o imagine care face trimitere la locuințele medievale cu caracter de apărare, de unde și denumirea de “castel” dată ansamblului.

Fațada sud-estică combină alternarea paramentului din blocuri de piatră spartă (diferite din punctul de vedere al dimensiunilor și al provenienței) cu zonele care simulează piatra șlefuită, în timp ce fațada nord-vestică este tratată integral cu piatră spartă. Golurile păstrează maniera de tratare originală, cu excepția golurilor de ușă de la nivelul parterului, modificate pe parcursul utilizării construcției.

“Intenția mea a fost să păstrăm rezervorul de apă în interior, să-l perforăm și să facem o amenajare industrială în el, pentru o eventuală expoziție”

Arh. ing. Aurora Târșoagă: Turnul central păstra rezervorul metalic inițial. Acesta era înconjurat de o scară de lemn dezvoltată în spirală, scară aflată într-o avansată stare de degradare. Scara face legătură între diferitele niveluri ale turnului, inclusiv cu terasa de la partea superioară. Zona de acces spre terasă a fost modificată prin desființarea vestibulului tratat în forma unui turn de dimensiuni mici.

Intenția mea a fost să păstrăm rezervorul de apă în interior, să-l perforăm și să facem o amenajare industrială în el, pentru o eventuală expoziție, dar scara foarte îngustă perimetrală adosată zidului nu permitea un acces facil nici măcar pentru un flux.

Inițial, inginerul Raicu propusese o consolidare prin cămășuire pe toată înălțimea turnului, cu care eu nu am fost de acord și am schimbat soluția, însă chiar și aceste injectări, rețeseri și țeseri cu bare împletite din inox, intervențiile prin rosturile cărămizilor aveau nevoie de o zonă de lucru interioară incompatibilă cu cea existentă, unde era fixat rezervorul.

Drept pentru care s-a eliminat rezervorul prin tăiere, cu condiția ca părți restaurate din el să fie amplasate în noul spațiu deschis amenajat pentru o expoziție de artă modernă cu elemente originale din vechiul turn. Din păcate intervenția la interior nu s-a finalizat din motive lesne de înțeles: lipsa banilor.

“S-a pus în siguranță turnul și s-a consolidat parțial, urmând ca zona interioară să se realizeze ulterior”

În timpul șantierului, când s-a început execuția, s-a descoperit la cercetarea pentru placa parterului, sub corpul C un spațiu de aprox. 5 m adâncime, pe tot perimetrul său un subsol ca o cuvă ermetică, din beton cu o grosime de aprox. 1 m, aflată într-o stare perfectă care, avea doar la partea superioară o ieșire pentru un canal de aprox. 40cm, închis și el, pe care l-am găsit la verificarea pereților.

În acest spațiu am realizat la solicitarea Beneficiarului un alt spațiu de ședințe/ întâlniri speciale, cu subpantă și o scară din lemn. Acesta se ventilează prin curți de lumini pe o latură.

“Turnul a fost realizat din zidărie de piatră la partea inferioară și cărămidă lăsată aparentă la partea superioară. Pot fi stabilite similitudini cu realizări arhitecturale aparținând mijlocului secolului al XIX-lea.

Arh. ing. Aurora Târșoagă: Spre nord-vest, Turnul este prevăzut un contrafort masiv, deasupra căruia era prevăzut un punct de observare în forma unui foișor de lemn, în prezent dispărut. Terasa este realizată din bolțisoare de cărămidă sprijinite pe bolți metalice.

Deasupra acestora, într-o etapă ulterioară, a fost turnată o placă de beton armat. Fațada turnului este încheiată cu o cornișă care reia motivul medieval al succesiunii de creneluri realizate din piatră șlefuită și profilată.

Turnul lui Țepeș Vodă are o mare valoare urbanistică, de unicitate și raritate, dar “asemănările cu vechile realizări ale arhitecturii militare românești sunt minime”

Arh. ing. Aurora Târșoagă: Componentele plastice (artistice), atâtea câte s-au păstrat din formula inițială, precum și concepția arhitecturală de ansamblu, sunt elemente de maximă importanță, acestea reprezentând în mare măsură o variantă de interpretare matură a căutărilor de factură romantic-istoricistă ale secolului al XIX-lea.

Asemănările cu vechile realizări ale arhitecturii militare românești sunt minime, însă există certe similitudini cu o serie de realizări din perioada în care Țara Românească, prin arhitectura pe care o propunea și încercarea de reîntoarcere spre occident, de reintegrare în marea familie europeană.

“Arhitectul Ștefan Burcuș, conform unor surse, a participat alături de arh. Victor Stephanescu la proiectarea Castelului de Apă”

Arh. ing. Aurora Târșoagă: Arh. Victor Stephanescu a condus proiectul și s-ar fi inspirat din arhitectura cetății de la Poenari, aflată în apropierea uneia din reședințele sale de la țară.

Imobilul nu trebuie separat de ansamblul din care a făcut parte și care i-a condiționat în mare măsură caracteristicile. Parcul Carol I deține statutul de ansamblu monument istoric grupa A și are valoare de unicat la nivel național.

Turnul lui Țepeș reia motive arhitecturale specifice interpretărilor secolului al XIX-lea, arhitectul Victor Stephanescu filtrându-le printr-o viziune matură și rafinându-le prin aluziile la trecutul arhitectural medieval autohton. Toate acestea se întâmplă pe fondul adaptării unei forme arhitecturale cu vădite caracteristici scenografice, a unei funcțiuni relativ noi, cu explicite trimiteri spre progresul tehnic determinat de rapida evoluție a industrializării.

“Au fost efectuate intervenții de restaurare și conservare, fără să afecteze în niciun fel amenajarea peisageră a Parcului Carol I, urmărindu-se prioritar punerea în valoare a construcției”

Arh. ing. Aurora Târșoagă: Au fost refăcute golurile din fațada de nord a corpului C. La inaugurarea Turnului lui Țepeș Vodă existau două ferestre dominante, dezvoltate pe înălțime, făcând trimitere la gurile de tragere din perioada medievală. În timp, ele au fost înlocuite cu două rânduri de goluri, de dimensiuni echilibrate, pentru iluminarea spațiului interior utilizat pentru dormitoare și ulterior pentru birouri.

“În baza diagnozei de specialitate, au fost consolidate corpurile de clădire, fără afectarea formulei arhitecturale”

Arh. ing. Aurora Târșoagă: A fost deschis foișorul din turnul de sud al corpului C și a fost recompartimentat interiorul construcției (corpurile A și C) în concordanță cu concluziile tehnice care privesc reabilitarea structurală.

Au fost eliminate elementelor parazitare de mobilier urban și înlocuirea cu unele care să țină cont prin materiale, forme, texturi și cromatică de caracterul istoric și de specificul ansamblului construit. În baza diagnozei de specialitate, au fost consolidate corpurile de clădire, fără afectarea formulei arhitecturale.

Proiectul de consolidare și restaurare „Turnul Țepeș Vodă” a fost realizat de Credo Design, cu consultanța lui Francesco Ernesto Ventura, arhitect italian specializat in consolidarea campanilelor, mentorul arh. Aurora Târșoagă.

„Turnul lui Țepeș Vodă” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care