EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș, tainele unui monument unic în București. A fost restaurată misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă. Foto credit: Mihai Petre, bucurestiulmeudrag.ro.
Romantic și atipic pentru arhitectura Bucureștiului, Turnul lui Țepeș Vodă din Parcul Carol I uimește prin silueta sa de citadelă medievală cu creneluri – guri de tragere și aruncarea proiectilelor.
Impresionantul edificiu se află în raza de protecție a unor monumente prețioase: Parcul Carol I și Uzina Electrică Filaret și a fost clasat ca monument istoric prin ordinul Ministerului Culturii din 2010, sub denumirea Turnul de apă “Cetatea lui Țepeș Vodă”.
Foto credit: Andrei Neagu, autor al volumului „București Neoromânesc”.
Turnul lui Țepeș, castelul de apă care alimenta „Expoziția Generală a României 1906” din Parcul Carol I
Turnul lui Țepeș Vodă a fost proiectat cu ocazia Expoziției Generale a României – 1906 de arhitectul Victor Stephanescu în colaborare cu inginerii Scarlat Petculescu și Leopold Schindl.
Fermecătoarea construcție imaginează o posibilă reconstituire a cetății fortificate de la Poenari, reședința lui Vlad Țepeș, care domina Valea Argeșului, dar amintește și de Turnul Chindiei de la Târgoviște. Bazinul de apă a funcționat puțin timp după 1906, apoi clădirea a fost folosită ca punct de observație pentru pompieri.
Foto credit: anticariat-unu.roCetatea Poenari, presupusa reședință a lui Vlad Țepeș. Sursa: Hotel Izvoare, Căciulata.
De pe platforma situată între rezervorul de apă și turn se putea admira întreg Parcul Carol I
Turnul lui Țepeș Vodă (corpul central B) a fost conceput cu principală destinație de adăpostire a rezervorului de apă destinat alimentării Expoziției Generale.
Bazinul plasat în corpul central de clădire avea o capacitate de cca. 300 mc și a fost realizat la începutul secolului al XIX-lea în atelierele lui Oscar Maller. La puțin timp după inaugurarea Expoziției în anul 1906, bazinul a redevenit nefuncțional, rămânând în această postură până în prezent.
Foto credit: anticariat-unu.roFoto credit: Oficiul Național pentru Cultul Eroilor.
În perioada interbelică, Turnul lui Țepeș Vodă a devenit cazarmă iar în comunism, dormitor pentru soldații care păzeau “Monumentul Eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism”
Restul spațiului interior al clădirii, respectiv corpurile A și C, a fost gândit să adăpostească pe de o parte birouri, pe de altă parte zone expoziționale. În iunie 1906, după inaugurarea complexului, Familia Regală vizita în acest spațiu o expoziție de pictură pe teme religioase.
Ulterior, începând din anii de după Primul Război Mondial, castelul a fost transformat în cazarmă destinată corpului de gardă de la Mormântul Ostașului Necunoscut, aflat în apropiere, în fața Muzeului Militar Național.
După strămutarea Eroului Necunoscut la Mărășești și inaugurarea, la 30 decembrie 1963, a Mausoleului din apropiere, clădirea din Parcul Carol I a continuat să fie folosită de militarii destinați pazei acestuia.
În anii care au urmat celui De-al Doilea Război Mondial (începând cu 1945), parte din dormitoarele amenajate în interior au fost ocupate de muncitoarele horticultoare care se ocupau de întreținerea spațiilor verzi din parc.
Fotografie de epocă. Expoziția Generală Română din Parcul Carol I, 1906. Foto credit: anticariat-unu.ro
După 1990, Turnul a fost utilizat drept Corp de Gardă pentru o subunitate de jandarmi, care îndeplinea misiuni de pază la câteva instituții bancare din Capitală
Din 30 septembrie 2004, prin Hotărârea de Guvern nr. 1585, Castelul “Vlad Țepeș” a devenit sediul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, beneficiarul lucrărilor de consolidare, restaurare și conservare a construcției.
Turnul lui Țepeș Vodă a fost restaurat și conservat și a revenit la silueta originală. A fost refăcut inclusiv balconul din lemn amplasat, în varianta originală, deasupra contrafortului care susținea turnul de apă
Arh. ing. Aurora Târșoagă: În proiectul de restaurare și conservare am urmărit favorizarea relațiilor vizuale între ansamblul parcului și clădirile din parc, dar și desființarea împrejmuirilor existente și impunerea unui regim de marcare a actualelor proprietăți de pe teritoriul parcului cu împrejmuiri scunde și/sau cu o plantație de joasă înălțime, astfel încât acestea să nu împiedice perceperea calității de ansamblu arhitectural-urbanistic și peisager pe care o deține parcul Carol I.
Ne-am propus revenirea la silueta originală a construcției prin reconstituirea accentului prezent la partea superioară a corpului B (turnul care adăpostește rezervorul de apă), respectiv a turnului care servea adăpostirii ieșirii spre terasa superioară, accesibilă publicului la momentul inaugurării expoziției. Au fost refăcute finisajele scărilor de acces exterioare ale corpurilor A și C.
A fost reconstituit balconul din lemn amplasat în varianta originală deasupra contrafortului care susține în partea de nord-vest corpul B (turnul de apă), respectiv a turnului care servea adăpostirii ieșirii spre terasa superioară. A fost refăcută scara care deservește corpul C și am revenit la materiale și texturi care să rezoneze cu arhitectura de ansamblu.
Foto credit: Mihai Petre, bucurestiulmeudrag.ro.
Inaugurarea Expoziției Generale din 1906, la Arenele Române, s-a făcut în sunetul salvelor de tun ale bateriei “Carol I”. Bucureștiul sărbătorea uriașele progrese făcute de România în cei 40 de ani de la urcarea pe tron a Regelui Carol I
La 6 iunie 1906 a fost inaugurată Expoziția Generală Română, organizată cu prilejul a 40 de ani de la urcarea pe tron a Regelui Carol I, a 25 de ani de la proclamarea Regatului României și a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de Împăratul Traian. Regele Carol I, în discursul de inaugurare:
Privirile retrospective ce aruncați asupra României de ieri, cu date și fapte așa de nimerite, pun la iveală în mod izbitor, progresele îndeplinite de România de astăzi. Salut dar, cu o adâncă bucurie sufletească, prima noastră expoziție națională, adevărată serbare a muncii românești și vrednică încoronare a 40 de ani de lupte și silințe.
Expoziția Națională 1906 din Parcul Carol I. Foto credit: anticariat-unu.ro
Primăria Romei a dăruit atunci Bucureștiului o copie în bronz a Lupoaicei capitoline
Inaugurarea a avut loc la Arenele Române în prezența Regelui Carol I, a ministrului Domeniilor, I. Lahovary, precum și a comisarului general al expoziției, dr. C. I. Istrati. Cu acest prilej se semnează un act constitutiv pe pergament, de către Rege, familia regală, mitropoliți și episcopi, miniștri, etc.
Momentul inaugural a fost onorat și de o delegație a primăriei din Roma, care a oferit orașului București o copie în bronz, cu soclul de marmură, a Lupoaicei capitoline.
Arhitectul Ștefan Burcuș este autorul Planului General al Expoziției Jubiliare din 1906, care avea să se desfășoare în noul parc proiectat de E. Redont, iar inspectorul lucrărilor a fost arhitectul Ion. D. Berindei, personalități ale perioadei de început a arhitecturii românești. (Sursa: Studiu privind Valoarea Istorico-Arhitecturală și Urbanistică a imobilului din str. Candiano-Popescu 6, “Castelul de Apă”, de arh. ing. Aurora Târșoagă).
Expoziția Națională 1906 din Parcul Carol I. Foto credit: anticariat-unu.ro
Lucrările pentru amenajarea parcului Carol și a clădirilor Expoziției au durat aproximativ un an, a fost o muncă titanică. Pe poarta în formă de arc de la intrare era scris: “Credință, muncă, economie, știință, pricepere voință”
Ministrul Domeniilor, Ion N. Lahovari, în discursul său:
Am tăiat dealuri, am secat bălți, am umplut o vale, am săpat un lac mare și în mai puțin de un an am scos la lumină parcul și clădirile expoziției. Terenul avea stânci, râpe, mlaștini, arbori bătrâni de diferite esențe. S-au construit pavilioane, s-au trasat alei, s-au amenajat isvoare, cascade. Ghirlandele de flori și becurile multicolore dau o imagine feerică întregului ansamblu expozițional.
Expoziția Națională 1906 din Parcul Carol I. Foto credit: anticariat-unu.roExpoziția Națională 1906 din Parcul Carol I. Foto credit: anticariat-unu.ro
Cei mai buni arhitecți din România au realizat numeroasele pavilioane ale Expoziției Generale, cele mai multe din ele azi dispărute
Concepția generală a Expoziției a presupus realizarea și organizarea a unui număr însemnat de pavilioane, majoritatea proiectate într-o arhitectură de inspirație tradițională, de arhitecții Ștefan Burcuș și Victor Stephănescu, sub conducerea cărora au lucrat mai mulți arhitecți, sculptori și ingineri: Alexandru Zagoritz, Dimitrie Hârjeu, I.D. Traianescu, Grigore Cerchez, Dimitrie Maimarolu, Elie Radu, Dimitrie Paciurea, Carol Storck, F.Schmidt, Scarlat Petculescu, etc.
Despre opera arhitectului Victor Stephanescu, mai jps
Arh. Victor G. Stephanescu, 1877-1950. Foto credit: Casa de licitații Historic.
“Bucureștiul din vara lui 1906 devenise în adevăr capitala poporului românesc”. Turnul lui Țepeș Vodă, lucrare de arhitectură de referință pentru Parcul Carol I
Frederic Dame în lucrarea “Bucureștiul în 1906”:
Pe un teren accidentat, mlăștinos și care a trebuit să fie nivelat, au apărut ca prin minune palate de un alb feeric, pavilioane de o originalitate pitorească, edificii menite să devină muzee, o biserică amintind de cea mai frumoasă epocă a arhitecturii românești, o restaurare a vechii cetăți a lui Vlad Țepeș, arene enorme care să fie folosite pentru serbările populare, instalații tehnice pentru a demonstra modul de funcționare al sondelor de petrol și toate aceste minuni grupate, aliniate sau supraetajate într-un parc mare unde înainte nu erau nici copaci, nici lacuri, nici iazuri, nici cascade.
Expoziția Națională 1906 din Parcul Carol I. Foto credit: anticariat-unu.ro
Arenele Române, Biserica “Cuțitul de Argint”și Turnul lui Țepeș Vodă, printre foarte puținile construcții extraordinare păstrate
Dintre clădirile realizarea inițial, în prezent se mai păstrează următoarele: Arenele Române (teatru în aer liber cu o capacitate de 5000 de locuri, construit de arhitectul Leonida Negrescu și inginerul Elie Radu), Castelul de Apă sau Turnul lui Țepeș Vodă, două statui de “giganți”, care alcătuiau grupul statuar Grota Giganților, operă a sculptorilor Dimitrie Paciurea și Filip Marin, biserica Cuțitul de Argint, replică a bisericii Sf. Nicolae Domnesc din Iași, realizată după proiectul lui Nicolae Ghica Budești (separată în prezent de restul parcului din care făcea parte inițial printr-un gard masiv din beton).
Arenele Romane. Expoziția Națională 1906 din Parcul Carol I. Foto credit: anticariat-unu.ro
1906-1935, degradarea și dispariția numeroaselor pavilioane. Turnul lui Țepeș Vodă a rezistat
Arh. ing. Aurora Târșoagă: În intervalul de timp scurs între Expoziția Jubiliară din 1906 și Expoziția urbanistică “Luna Bucureștiului” din 1935, numeroase pavilioane expoziționale se degradează, unele din acestea chiar dispărând. Așa este și cazul clădirii care a adăpostit inițial Muzeul Tehnic Prof. Ing. Dimitrie Leonida, înființat în anul 1909 de către ilustrul om de știință al cărui nume îl purta.
În iunie 1938, Muzeul Militar Național este distrus ca urmare a unui incendiu, iar după cutremurul din 1940 este demolat în întregime, eliberând în felul acesta perspectiva spre cornișă.
În timp, vor dispare și alte pavilioane, locul lor fiind luat de vegetație ajunsă în prezent la maturitate, întreținută mai mult sau mai puțin riguros. Se poate vorbi în acest moment de structurarea caracterului predominant de agrement al parcului Carol I, caracteristică susținută și de potențialul cultural pe care îl deține complexul Arenele Române.
Turnul de ieșire spre terasă nu mai exista și a fost refăcut după planuri vechi și analiza fotografiilor de epocă
Arh. ing. Aurora Târșoagă: Din analiza fotografiilor de epocă a reieșit că silueta construcției diferă de cea actuală prin accentul prezent la partea superioară a corpului B (turnul care adăpostește rezervorul de apă).
Turnul încheiat cu o șarpantă conică servea adăpostirii ieșirii spre terasa superioară, accesibilă publicului la momentul inaugurării expoziției. De aici putea fi percepută întreagă amenajare a Parcului Carol I. Turnul de ieșire spre terasă nu mai exista, rolul acestuia fiind preluat de o amenajare cu caracter improvizat (chepeng cu uși din tablă zincată), destinată utilizării exclusive a personalului de serviciu.
Învelitorile corpului C și ale turnului de colț a corpului A sunt realizate din olane. În prezent această manieră de tratare se păstrează doar în cel de-al doilea caz, corpul C fiind acoperit cu tablă zincată.
Foto credit: Marius Nestor, bucurestiulmeudrag.ro.
Stema cu însemnele regale de pe fațada castelului a dispărut
Arh. ing. Aurora Târșoagă: Deasupra contrafortului care susținea în partea de nord-vest corpul B (turnul cu rezervorul de apă) era plasat un foișor din lemn, acesta fiind desființat ulterior. În zona de deasupra arcadei (care încheie gangul de trecere între curtea de primire și zona dinspre parc) se găsea stema cu însemnele regale, sculptate cel mai probabil în piatră.
Foto credit: Mihai Petre, bucurestiulmeudrag.ro.
“Corpurile laterale ale edificiului sunt subordonate axului vertical al compoziției, constituit de turnul care adăpostea, pe de-o parte, rezervorul de apă și terasa belvederii pe de altă parte”
Arh. ing. Aurora Târșoagă: Cele trei corpuri de clădire sunt organizate în baza unor reguli de compoziție care contribuie la conturarea unei imagini care să simuleze dezvoltarea organică și pitorescul, de altfel singurele elemente care stabilesc relații de corespondență directă cu Cetatea lui Vlad Țepeș din Poenari.
Corpul lateral A face trimiteri la mijloacele Rundbogenstil, utilizate în Țara Românească destul de mult la jumătatea secolului al XIX-lea. Construcția propune o imagine care face trimitere la locuințele medievale cu caracter de apărare, de unde și denumirea de “castel” dată ansamblului.
Fațada sud-estică combină alternarea paramentului din blocuri de piatră spartă (diferite din punctul de vedere al dimensiunilor și al provenienței) cu zonele care simulează piatra șlefuită, în timp ce fațada nord-vestică este tratată integral cu piatră spartă. Golurile păstrează maniera de tratare originală, cu excepția golurilor de ușă de la nivelul parterului, modificate pe parcursul utilizării construcției.
Foto credit: Andrei Ionel Bergheș, bucurestiulmeudrag.ro.
“Intenția mea a fost să păstrăm rezervorul de apă în interior, să-l perforăm și să facem o amenajare industrială în el, pentru o eventuală expoziție”
Arh. ing. Aurora Târșoagă: Turnul central păstra rezervorul metalic inițial. Acesta era înconjurat de o scară de lemn dezvoltată în spirală, scară aflată într-o avansată stare de degradare. Scara face legătură între diferitele niveluri ale turnului, inclusiv cu terasa de la partea superioară. Zona de acces spre terasă a fost modificată prin desființarea vestibulului tratat în forma unui turn de dimensiuni mici.
Intenția mea a fost să păstrăm rezervorul de apă în interior, să-l perforăm și să facem o amenajare industrială în el, pentru o eventuală expoziție, dar scara foarte îngustă perimetrală adosată zidului nu permitea un acces facil nici măcar pentru un flux.
Inițial, inginerul Raicu propusese o consolidare prin cămășuire pe toată înălțimea turnului, cu care eu nu am fost de acord și am schimbat soluția, însă chiar și aceste injectări, rețeseri și țeseri cu bare împletite din inox, intervențiile prin rosturile cărămizilor aveau nevoie de o zonă de lucru interioară incompatibilă cu cea existentă, unde era fixat rezervorul.
Drept pentru care s-a eliminat rezervorul prin tăiere, cu condiția ca părți restaurate din el să fie amplasate în noul spațiu deschis amenajat pentru o expoziție de artă modernă cu elemente originale din vechiul turn. Din păcate intervenția la interior nu s-a finalizat din motive lesne de înțeles: lipsa banilor.
Foto: Marian Nedelcu, bucurestiulmeudrag.ro.
“S-a pus în siguranță turnul și s-a consolidat parțial, urmând ca zona interioară să se realizeze ulterior”
În timpul șantierului, când s-a început execuția, s-a descoperit la cercetarea pentru placa parterului, sub corpul C un spațiu de aprox. 5 m adâncime, pe tot perimetrul său un subsol ca o cuvă ermetică, din beton cu o grosime de aprox. 1 m, aflată într-o stare perfectă care, avea doar la partea superioară o ieșire pentru un canal de aprox. 40cm, închis și el, pe care l-am găsit la verificarea pereților.
În acest spațiu am realizat la solicitarea Beneficiarului un alt spațiu de ședințe/ întâlniri speciale, cu subpantă și o scară din lemn. Acesta se ventilează prin curți de lumini pe o latură.
Foto credit: Oficiul Național pentru Cultul Eroilor.
“Turnul a fost realizat din zidărie de piatră la partea inferioară și cărămidă lăsată aparentă la partea superioară. Pot fi stabilite similitudini cu realizări arhitecturale aparținând mijlocului secolului al XIX-lea.
Arh. ing. Aurora Târșoagă: Spre nord-vest, Turnul este prevăzut un contrafort masiv, deasupra căruia era prevăzut un punct de observare în forma unui foișor de lemn, în prezent dispărut. Terasa este realizată din bolțisoare de cărămidă sprijinite pe bolți metalice.
Deasupra acestora, într-o etapă ulterioară, a fost turnată o placă de beton armat. Fațada turnului este încheiată cu o cornișă care reia motivul medieval al succesiunii de creneluri realizate din piatră șlefuită și profilată.
Sursa: Okazii.ro.
Turnul lui Țepeș Vodă are o mare valoare urbanistică, de unicitate și raritate, dar “asemănările cu vechile realizări ale arhitecturii militare românești sunt minime”
Arh. ing. Aurora Târșoagă: Componentele plastice (artistice), atâtea câte s-au păstrat din formula inițială, precum și concepția arhitecturală de ansamblu, sunt elemente de maximă importanță, acestea reprezentând în mare măsură o variantă de interpretare matură a căutărilor de factură romantic-istoricistă ale secolului al XIX-lea.
Asemănările cu vechile realizări ale arhitecturii militare românești sunt minime, însă există certe similitudini cu o serie de realizări din perioada în care Țara Românească, prin arhitectura pe care o propunea și încercarea de reîntoarcere spre occident, de reintegrare în marea familie europeană.
“Arhitectul Ștefan Burcuș, conform unor surse, a participat alături de arh. Victor Stephanescu la proiectarea Castelului de Apă”
Arh. ing. Aurora Târșoagă: Arh. Victor Stephanescu a condus proiectul și s-ar fi inspirat din arhitectura cetății de la Poenari, aflată în apropierea uneia din reședințele sale de la țară.
Imobilul nu trebuie separat de ansamblul din care a făcut parte și care i-a condiționat în mare măsură caracteristicile. Parcul Carol I deține statutul de ansamblu monument istoric grupa A și are valoare de unicat la nivel național.
Turnul lui Țepeș reia motive arhitecturale specifice interpretărilor secolului al XIX-lea, arhitectul Victor Stephanescu filtrându-le printr-o viziune matură și rafinându-le prin aluziile la trecutul arhitectural medieval autohton. Toate acestea se întâmplă pe fondul adaptării unei forme arhitecturale cu vădite caracteristici scenografice, a unei funcțiuni relativ noi, cu explicite trimiteri spre progresul tehnic determinat de rapida evoluție a industrializării.
Arh. Victor G. Stephanescu, 1877-1950. Foto credit: Historic.
“Au fost efectuate intervenții de restaurare și conservare, fără să afecteze în niciun fel amenajarea peisageră a Parcului Carol I, urmărindu-se prioritar punerea în valoare a construcției”
Arh. ing. Aurora Târșoagă: Au fost refăcute golurile din fațada de nord a corpului C. La inaugurarea Turnului lui Țepeș Vodă existau două ferestre dominante, dezvoltate pe înălțime, făcând trimitere la gurile de tragere din perioada medievală. În timp, ele au fost înlocuite cu două rânduri de goluri, de dimensiuni echilibrate, pentru iluminarea spațiului interior utilizat pentru dormitoare și ulterior pentru birouri.
“În baza diagnozei de specialitate, au fost consolidate corpurile de clădire, fără afectarea formulei arhitecturale”
Arh. ing. Aurora Târșoagă: A fost deschis foișorul din turnul de sud al corpului C și a fost recompartimentat interiorul construcției (corpurile A și C) în concordanță cu concluziile tehnice care privesc reabilitarea structurală.
Au fost eliminate elementelor parazitare de mobilier urban și înlocuirea cu unele care să țină cont prin materiale, forme, texturi și cromatică de caracterul istoric și de specificul ansamblului construit. În baza diagnozei de specialitate, au fost consolidate corpurile de clădire, fără afectarea formulei arhitecturale.
Proiectul de consolidare și restaurare „Turnul Țepeș Vodă” a fost realizat de Credo Design, cu consultanța lui Francesco Ernesto Ventura, arhitect italian specializat in consolidarea campanilelor, mentorul arh. Aurora Târșoagă.
Foto credit: Oficiul Național pentru Cultul Eroilor.
„Turnul lui Țepeș Vodă” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:
Primăria Municipiului București a demarat o inițiativă împotriva firmelor care execută lucrări edilitare fără autorizație sau care degradează patrimoniul natural al orașului, aplicând
Data de 28 martie marchează un moment istoric pentru patrimoniul cultural și științific al României, zi în care aripa istorică a Muzeului Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida” își
Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General al Municipiului București se află un proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții