EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

20 ian. 2023
869 Afișari
EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitor al Palatului Elisabeta din București. De ce imensa construcție are doar două dormitoare? Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

Palatul Elisabeta este locul în care Regele Mihai I al României a fost obligat să semneze actul de abdicare din 30 decembrie 1947. Două plăci memoriale, una de aramă, montată în anul 1991, în dreapta ușii de la intrarea în Palat, și alta pe turnul circular, montata mai târziu îl creditează pe arh. Corneliu Marcu drept autor al impresionantei construcții, însă adevărul este altul. Arhitectul Mădălin Ghigeanu a investigat paternitatea proiectului de arhitectură realizat in stil mediteranean și demonstrează cu documente că autorul principal, cel care-a semnat planurile reședinței princiare, este arh. Constantin Ionescu, îndrumat îndeaproape de Principesa Elisabeta. Cine a fost fiul adoptiv al Principesei Elisabeta despre care auzim acum pentru prima dată? Mai jos, dezvăluiri în premieră și informații inedite, interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu.

Palatul Regal Elisabeta, Soseaua Kiseleff nr. 28, 1936, fotografie de epocă.
Turnul circular amplasat asimetric în zona fațadei principale, element al Stilului Spanish Mediteranean Revival. In imagine Richard L.Cawood residence din East Liverpool Ohio.
Foto: Antoaneta Dohotariu.
Palatul Regal Elisabeta. Foto credit: Casa Regală a României, casamajestățiisale.ro.

Placa memorială montată la intrarea în Palatul Elisabeta anunță fără echivoc că arh. Corneliu Marcu este “cel care și-a asumat dificilul proiect al construcției acestui palat la vârsta de numai 26 de ani, iar Principesa Elisabeta a fost atât de curajoasă și originală încât să i-l încredințeze”. Investigația arhitectului Mădălin Ghigeanu ne dezvăluie date noi despre principalul autor al proiectului regal din Șoseaua Kiseleff, un nume prea puțin cunoscut, arh. Constantin Ionescu.

Autorizația de construire in care apare numele autorului proiectului, arh. Constantin Ionescu. Arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Document din Dosarul de autorizare in care se menționează „construirea Palatului dupa planurile arh. Constantin Ionescu”. Arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.

Principesa Elisabeta ducea o viață izolată, singurele sale ieșiri mondene fiind la “Contry-Clubul” din apropiere

Principesa Elisabeta (Elisabeth Charlotte Josephine Alexandra Victoria, (n. 1894 la Sinaia și decedată în 1956 la Cannes) a fost prima fiică a Reginei Maria și a Regelui Ferdinand I al României.

Principesa Elisabeta in anul 1917. Sursa foto: Arhiva personală a arh. Mădălin Ghigeanu.

Principesa Elisabeta de Hohenzollern-Sigmaringen a României a fost și Regina Greciei, în urma căsătoriei cu Principele George al Greciei, din data de 27 februarie 1921. În anul 1935, Regina Elisabeta va divorța oficial și se va întoarce în țară în anul 1936. Câțiva ani va locui în Palatul de pe Șoseaua Kiseleff, nr 28, clădire mediteraneană pe care a conceput-o dupa propriile sale gusturi, unde va trăi o viață izolată, singurele ei ieșiri mondene fiind la “Contry-Clubul” din apropiere, unde lua lecții de golf, conform Memoriilor semnate de Constantin Argetoianu. Principesa Elisabeta se va retrage definitiv la conacul din Banloc, unde va locui până în ianuarie 1948, când va fi nevoită să părăsească definiv România, împreună cu ceilalți membri ai Familiei Regale. Citește și: Călătorie în Palatul din București în care Regele Mihai a fost forțat să abdice. Cum a ajuns Principesa Margareta chiriașa statului în Palatul Elisabeta

Principesa Elisabeta. Sursa foto : Arhiva personală a arh. Mădălin Ghigeanu.
Sursa foto: Arh. Mădălin Ghigeanu, Arhiva personală.
Regele George al Greciei si Regina Elisabeta. Fotografie de epocă.

Palatul Elisabeta este emblematic pentru istoria țării și a monarhiei, fiind locul în care Regele Mihai a fost obligat să semneze actul de abdicare din 30 decembrie 1947. În prezent, este reședința Casei Regale a României.

Principesa Elisabeta “prefera încăperile întunecoase, cu draperii trase”

Se spune că (Principesa Elisabeta, n.n) umbla prin saloane îmbrăcată în halat de casă și fredona lieduri de Schubert, stârnind uimirea valeților în livrea. Prefera încăperile întunecoase, cu draperii trase. Se scula în timpul nopții și se așeza la pian, pentru a cânta, până aproape de zorii zilei, partituri de Mozart. Picta des, dar începuse să scrie și poezii intimiste. Își folosea renta viageră pe călătorii la Veneția și Nisa. Nimeni n-a văzut-o vreodată cu un bărbat”, Constantin Argetoianu, “Memorii. Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri. Editura Humanitas”.

Regina Maria: “Palatul aș spune că este cea mai egoistă casă care a fost vreodată concepută, pentru că este numai pentru ea (Principesa Elisabeta, n.n) singură”

După inaugurarea Palatului din ziua de 19 decembrie 1937, Regina Maria și Principesa Ileana merg să vadă noua construcție regală. Iată cum descrie Regina Maria această vizită memorabilă: “Ne-am dus la casa Lisavethei, pentru că Ileana voia să își facă o idee despre cum arată. Este categoric foarte neobișnuită, unora nu le place arhitectura, dar mie îmi place. Este ultra rafinată, a ales un stil simplificat văzut în insulele Baleare. Pereți groși, aproape inexpugnabili, totul foarte drept, exagerat de drept, dar de o simplitate cu gust, cu ferestre drepte tăiate în piatră într-un stil ușor înflorat. Camerele sunt imense, o risipă de spațiu peste tot, o risipă enormă, așa o grămadă de bani. Aș spune că este cea mai egoistă casă care a fost vreodată concepută, pentru că este numai pentru EA singură și în tot acest enorm conac sunt numai două dormitoare (desigur dacă nu numărăm și dormitoarele servitorilor), unul pentru ea și unul pentru un oaspete străin”.

Principesa Elisabeta, Regele Carol al II-lea si Regina Marioara a Iugoslaviei la inaugurarea Palatului Elisabeta, decembrie 1937. Fotografie de epocă.
Ileana s-a îngrozit gândindu-se ce sumă imensă de bani s-a investit în construirea casei unei femei care trăiește într-o singurătate egoistă”

Lisavetha a mers mai departe decât m-aș fi așteptat eu în materie de blazoane, vulturi mari regali, etc. Și de ce oare, dacă ea nu primește niciodată pe nimeni, nici măcar un prieten, de ce are nevoie de asemenea Săli colosale de recepții, de așa o sufragerie imensă? Pentru mine rămâne un mister. Nici măcar nu m-am mai urcat în camerele de la etaj, doar Ileana s-a dus să le vadă. Ileana s-a îngrozit gândindu-se ce sumă imensă de bani s-a investit în construirea casei unei femei care trăiește într-o singurătate egoistă, fără să se gândească vreodată la vreo altă ființă umană, făcând excepție ea însăși și iubitul ei (Alexandru Scanavi, n.n)”, Regina Maria în însemnările sale, apud Mădălin Ghigeanu, “Curentul Mediteranean în arhitectura interbelică românească”, Editura Vremea, București, 2022.

Fotografia Princepesei Elisabeta in anul 1955, cu un an inaintea decesului.
Fațadă catre lac. Fotografie de epocă.
Palatul Elisabeta. Foto: Antoaneta Dohotariu.
Palatul Elisabeta preia stilul imobilelor californiene apărute pe coasta de vest a Americii și reprezintă poate cea mai importantă construcție de tip Mediteranean de pe teritoriul României”

B365. ro: Ce reprezintă Palatul Elisabeta pentru marea temă studiată de dvs, Curentul Mediteranean în arhitectura interbelică românească?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Palatul Elisabeta reprezintă o construcție emblematică pentru arhitectura mediteraneană din București, pentru această modă venită din America. Palatul preia stilul imobilelor californiene apărute pe coasta de vest a Americii între anii 1927-1930 și reprezintă poate cea mai importantă construcție de tip Mediteranean de pe teritoriul României, cu atât mai mult cu cât este realizată într-un stil Spanish Colonial Revival fără compromis. Consider că este greșită afirmația cum că ar aparține unui stil brâncovenesc, cu influențe autohtone. Are toate elementele stilului Spanish Colonial Revival iar unul dintre ele este turnul circular amplasat asimetric în zona fațadei principale, în proximitatea accesului principal. Casa cu “turetă” a reprezentat formula compozițional predominantă a vilelor magnaților și a vedetelor de la Hollywood”.

Foto credit: caselemajestățiisale.ro. Casa Regală a României.
Spanish Colonial Revival in El Paso, SUA.
Spanish Colonial Revival in America. Foto credit: Florida Memory.
Spanish Colonial Revival in California, SUA.
Spanish Colonial Revival.
Palatul Elisabeta deschide drumul următoarelor palate regale pe care le va realiza Regele Carol al II-lea”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Turnul de la intrarea în Palatul Elisabeta nu are o funcțiune specială, este doar un capriciu estetic, dar care reprezintă moda americană. Palatul Elisabeta deschide drumul următoarelor palate regale pe care le va realiza Regele Carol al II-lea. După Elisabeta va urma Palatul Principelui Nicolae de la Snagov, realizat de arhitecta Henrieta Delavrancea-Gibory și ulterior, între anii 1938-1940 va fi inceput, dar neterminat, Palatul Scroviștea, proiectul arhitectului Alexandru Zaharia”.

Balconul din care saluta Regele Mihai I. Foto: Antoaneta Dohotariu.
Curtea interioară a Palatului Elisabeta. Foto: Antoaneta Dohotariu.
Principesa Elisabeta și-a impus punctul de vedere asupra arhitecturii Palatului”

B365.ro: Proiectul clădirii a fost ideea Principesei Elisabeta? S-a implicat în proiect?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Din declarațiile pe care arhitectul Corneliu Marcu le face în anul 1991, într-o scrisoare adresată directorului RA-APPS, însoțită de câteva fotografii inedite ale exteriorului Palatului, au existat câteva schițe și desene pe care Principesa Elizabeta le-a făcut impunându-și un punct de vedere asupra arhitecturii Palatului”.

Fotografii de epocă din timpul execuției Palatului Elisabta, depuse de arh. Corneliu Marcu la RA-APPS in anul 1991, descrise ca fiind realizate inainte de inaugurarea Palatului. Foto credit: Casa Regală a României.
Foto: Antoaneta Dohotariu.
În dosarul de autorizare am descoperit niște lucruri absolut extraordinare. Cel care semnează toate planurile este arh. C-tin Ionescu, și nu Corneliu Marcu”

B365.ro: Este arhitectul Corneliu Marcu autorul proiectului Palatului Elisabeta, așa cum scrie pe plăcuța de la intrarea în Palat? Ce ați descoperit?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “În urma studierii autorizației de construire am descoperit niște lucruri absolut extraordinare. Atât în autorizație, cât și în toate planurile, fațadele autorizate și documentele oficiale de corespondență apare un singur nume: Constantin Ionescu. Constantin Ionescu era, la data ridicării Palatului, anul 1936, un arhitect în vârstă, născut în 1881, absolvent al Facultății de Arhitectură în anul 1919. În același an 1936, Corneliu Marcu era student în anul III la Arhitectură, fără a avea drept de semnătură; avea 26 de ani. La inaugurarea Palatului Elisabeta din 19 decembrie 1937 este consemnată în presa locală prezența unui arhitect, “Marcu”. De ce nu a participat Constantin Ionescu la inaugurare? Răspunsul l-am găsit în Buletinul Corpului Arhitecților din anul 1939, unde sunt menționate următoarele evenimente ale anului 1938: “Cu toată durerea anunțăm pierderea a patru membri ai Corpului Arhitecților în cursul anului 1938: Prof. Ion Pompilian, arhitect Van Saanen Algi Edmond, Ștefan Iliescu și Constantin Ionescu”.

Arhitect Constantin Ionescu. Sursa: A.N.R, fond Colegiul Arhitecților, inv 808, dosar personal fotografiat de Asociația Istoria Artei, Oana Marinache.
Arhitect Constantin Ionescu. Sursa: A.N.R, fond Colegiul Arhitecților, inv 808, dosar personal fotografiat de Asociația Istoria Artei, Oana Marinache.
Fațadă corp curte catre est si secțiune transversală corp principal. Plansă intocmită de arh. Constantin Ionescu. Dosar de autorizare, arhiva PMB, arh. Mădălin Ghigeanu.
Dosar de autorizare, arhiva PMB. Foto credit: Arh. Mădălin Ghigeanu.
Cred că este o mare nedreptate faptul că numele lui Constantin Ionescu nu apare menționat pe Palat și nu este prea cunoscut nici până în ziua de azi”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “La dată inaugurării Palatului este posibil ca arh. Constantin Ionescu să fi fost foarte bolnav; va deceda în anul 1938. Deci, este posibil ca arh. Constantin Ionescu să fi fost bolnav în tot anul 1937, când s-a lucrat puternic la Palatul Elisabeta, clădirea a fost terminată într-un singur an de zile. Arhitectul Corneliu Marcu a lucrat în calitate de angajat al lui Constantin Ionescu și a realizat continuarea, finalizarea și recepția finală a proiectului început de Constantin Ionescu. Cred că este o mare nedreptate faptul că numele lui Constantin Ionescu nu apare menționat pe Palat și nu este cunoscut prea mult nici până în ziua de azi”.

Arhitect Corneliu Marcu. Fotografie de epoco. Sursa foto: Casa Regală a României.

 

B365.ro: Cine era Corneliu Marcu? Era mâna a două în acest proiect ?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Era angajatul lui Constantin Ionescu, era desenatorul lui și, ulterior, va continua colaborarea cu fiul lui Constantin Ionescu, arhitectul Nicolae Ionescu. Îl regăsim alături de Nicolae Ionescu la un alt imobil din strada Atena nr. 12, proprietatea Antoniade, astăzi Ambasada Elveției), unde va semna mai târziu refacerea fatadelor cu titulatura de arhitect-șef de șantier. Corneliu Marcu era un tânăr arhitect de origine evreiască din Ploiești”.

Palatul Elisabeta, “un proiect destul de ciudat și de complicat”

B365.ro: Care sunt elementele din dosarul de autorizare care v-au uimit?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Sincer să fiu este un proiect destul de ciudat și de complicat. Nu m-aș fi așteptat. Terenul în suprafață de 10.400 mp, împreună cu construcțiile existente pe acesta -fostele grajduri Maltezeanu-, au aparținut Băncii Naționale, care va vinde Principesei Elisabeta întregul bun imobil cu suma de 4.912.522 lei, plătibili în 3 tranșe egale. Toate documentele vor fi semnate de Șambelanul Curții Regale, inginerul Alexandru Scanavi. Terenul era prevăzut să facă parte din Parcul Național și necesita o expropiere în folosul public, ceea ce nu s-a întâmplat. Au fost mari probleme și, până în anul 1941, proiectul Palatului Elisabeta a fost considerat a fi construit ilegal. Abia în anul 1942 se ajunge la o rezoluție în favoarea Casei Regale. Mai mult decât atât, în anul 1936 la autorizare, Casa Regală nu plătește taxa de autorizare, deși Primarul de la acea dată, Alexandru Donescu, va semna planșele și va participa la inaugurarea Palatului Elisabeta”.

Fațade ansamblu, plan intocmit de arhitect Constantin Ionescu. Dosar de autorizare, arhiva PMB. Credit foto: Arh. Mădalin Ghigeanu.
Palatul Regal inainte de inaugurare. Foto credit: Casa Regală a României.
Legenda Planului Parcului Național, Dosara Primaria 1 Galben, arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Foto credit: Casa Regală a României.
Cele două dormitoare de la etaj, ale Principesei și ale unui singur musafir, sunt complet separate, nu comunicau între ele”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Palatul Elisabeta este o construcție în formă de L formată din parter, etaj și mansardă. Are o formă sinuoasă, care urmează de fapt forma terenului, cu un spațiu degajat către curte. Sincer vorbind, nu seamănă deloc cu celelalte Palatele Regale. Mai mult decât atât, sunt niște lucruri ciudate pe care Principesa Elisabeta le-a cerut arhitectului. De exemplu, cele două dormitoare de la etaj, ale Principesei și ale unui singur musafir, sunt complet separate, nu comunică între ele. Este ciudat modul în care Principesa a blocat trecerea între dormitoarele de la etaj, mi s-a părut foarte straniu. Este clar că și-a dorit o separare, o izolare totală. Ulterior, Casa Regală a creat acolo o ușă pentru a se putea comunica”.

Planul parterului intocmit de arh. Constantin Ionescu, Dosar de autorizare, arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Plan etajul I intocmit de arh. Constantin Ionescu, Dosar de autorizare, arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Planul mansardei ntocmit de arh. Constantin Ionescu, Dosar de autorizare, arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Interior parter. Foto credit: caselemajestățiisale.ro.
Scara care duce la etajul I. Foto credit: caselemajestățiisale.ro.
Regina Maria nici măcar nu a urcat la etaj; a fost o singură dată la Palat și s-a îngrozit”.

B365.ro: Regina Maria descrie Palatul în însemnările sale drept “un conac imens cu două dormitoare, o casă a unei femei care trăiește într-o singurătate egoistă, fără să se gândească vreodată la vreo altă ființă umană, făcând excepție ea însăși și iubitul ei, (Alexandru Scanavi -n.n)”. De ce era atât de dura?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Regina Maria avea alte gusturi de arhitectură, unele mai sobre, mai distinse. Acest stil mediterean a fost îmbrățișat mai mult de către Regele Carol al II-lea. Regina Maria avea cu totul alte gusturi. Și cred că era un om mult mai educat, mult mai rafinat. Deși, știm că Principesa Elisabeta avea un talent deosebit la pictură, poate moștenit de la mama ei. A rămas faimoasă vizita pe care Regina Maria a făcut-o la Palat, împreună cu Principesa Ileana. Regina nici măcar nu a urcat la etaj, a fost o singură dată la Palat. S-a îngrozit de ce a văzut la parter și la etaj nu a mai urcat”.

Foto credit: caselemajestățiisale.ro.
Foto credit: caselemajestățiisale.ro.
Foto credit: caselemajestățiisale.ro.
Palatul este un adevărat labirint, o casă mai mare în care treci dintr-o încăpere în alta”

B365.ro: Dar de ce? Nouă acum ni se pare foarte frumos Palatul.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Evident că încărcat și de patina timpului și de istorie, Palatul devine și mai plăcut și mai valoros. Este o construcție destul de distinsă, nu are pedanteria palatelor mediteraneene pe care le întâlnim în America; este mult mai sobru. Palatul câștigă valențe compoziționale merituoase, prin faptul că arhitectul Constantin Ionescu a împins construcția către lac și a orientat foarte mult curtea către sud. Dar totuși, imobilul are un traseu extrem de complicat. Nu poți sesiza și nu poți distinge clar spațiile, este mai degrabă o casă mai mare, decât un Palat Regal. Palatele regale din acea perioada păstrau totuși o structură cu niște spații centrale și niște curți centrale, nu se trecea prin atâtea camere. Practic, Palatul este un adevărat labirint, o casă mai mare în care treci dintr-un spatiu în altul”.

Foto: Antoaneta Dohotariu.
Foto: Antoaneta Dohotariu.
Sunt zvonuri că Șambelanul Curții Regale, Alexandru Scanavi, ar fi fost amantul Principesei Elisabeta”

B365.ro: Șambelanul Curții Regale, Alexandru Scanavi, a fost iubitul Principesei Elisabeta, cum spune Regina Maria?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Acestea sunt zvonuri. Sunt zvonuri că ar fi fost amantul Principesei Elisabeta. Însă faptul că Regina Maria afirmă așa ceva mi se pare greu de contestat, nu cred că ar fi făcut Regina afirmații gratuite. Este posibil să fi fost amantul Principesei”.

Scrisoare catre RA-APPS scrisă de arh. Corneliu Marcu in anul 1991. Foto credit: Casa Regală a României.
Documente noi arată că arh. Corneliu Marcu spune clar că este “unul dintre cei” care au contribuit la realizarea Palatului, și nu autorul principal”

B365.ro: Avocatul Curții Regale, dl. Ioan Luca Vlad, v-a pus la dispoziție un document foarte important aflat în Arhivele Casei Regale, act primit de la fiica arhitectului Corneliu Marcu, o scrisoare pe care Corneliu Marcu o adresează în anul 1991 directorului RA-APPS. Care este noutatea absolută din acest document care stabilește paternitatea proiectului?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “În scrisoarea pe care o trimite directorului RA-APPS, Corneliu Marcu spune clar că este “unul dintre cei” care au contribuit la realizarea Palatului, deci nu-și asumă titlul de autor, ceea ce este foarte important, susținându-mi teoria că aici este vorba despre Constantin Ionescu. Ceea ce mă suprinde este că, în lista aceea, Corneliu Marcu redă planurile originare pe cale de execuție la scara 1:100. Comparând planurile Palatului Elisabeta cu cele semnate de arh. Henrieta Delavrancea-Gibory pentru Palatul Principelui Nicolae de la Snagov (sunt 497 de planșe elaborate de H. Delavrancea), am senzația că acest Palat s-a făcut doar după o documentație de autorizare. S-a lucrat în viteză pe șantier, după indicațiile arhitectului, neexistând un proiect de execuție propriu zis, în accepțiunea de astăzi”.

Arhitect Corneliu Marcu. Lista documentelor ce se aflau in posesia sa, acte predate RA-AAPS in anul 1991. Foto credit: Casa Regală a României.
Foto: Antoaneta Dohotariu.
Palatul s-a făcut în mare viteză într-un singur an, fără a avea o documentație tehnică”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Corneliu Marcu a predat planurile originale, cât și desene, schițe, făcute de Principesă. Ba mai mult, în acest document îi cere directorului RA-APPS să primească un memoriu care va servi celor ce se vor ocupa de instalațiile clădirii, după ce el nu va mai fi. Corneliu Marcu indică spațiile închise și inaccesibile în anul 1991, cum sunt podurile care susțin acoperișul sau rețelele de instalații electrice, termice și sanitare, care sunt îngropate în pereții groși sau în bolțile artificiale de rabiț. Acest fapt este ciudat,  în mod normal ar fi trebuit să existe un proiect pentru aceste instalații, dar nu există. Palatul s-a făcut în viteză, într-un singur an, doar pe o documentație de autorizare. S-a lucrat la viteză maximă, fără a avea o documentație tehnică”.

Foto credit: Casa Regală a României.
Foto: Antoaneta Dohotariu.
Palatul Elisabeta și-a pierdut oarecum farmecul de epoca”

B365.ro: Au avut grijă comuniștii de Palatul Elisabeta?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Știu că a fost o perioadă și restaurant, a fost în circuit închis. Grijă cred că au avut, pentru că se vede că este într-o stare foarte bună. Palatul a fost restaurat de catre Șerban Sturdza, arhitectul Casei Regale. Am avut șansa să o cunosc pe Majestatea Sa Regina Ana. Mi se pare că Palatul și-a pierdut oarecum farmecul de epocă. Mă șochează acel culoar lung plin de obiecte amestecate, de cadouri primite după 1989 de Casa Regală. Nu se potrivesc în niciun fel cu spiritul Palatului și cred că ar trebui să se revină mai atent la decorațiunea interioară. Palatul ar trebui să-și păstreze stilul, conceptul inițial”.

Foto: Antoaneta Dohotariu.
Am aflat Acă Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, în persoana cetățeanului francez Marc Favart”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “În urma discuției pe care am avut-o în anul 2022 cu avocatul Casei Regale, Dl. Ioan Luca Vlad, am aflat că Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, în persoana cetățeanului francez Marc Favart Hohenzollern, decedat în anul 2001. Marc Favart a fost considerat unicul moștenitor legal al Principesei Elisabeta. În urma decesului acestuia, Statul Român și Statul Francez devin proprietari ai Palatului prin succesiune vacantă. În prezent, Casa Regală este chiriașă în propriul ei Palat, deși l-a construit din fonduri proprii, ceea ce consider că este o mare nedreptate”.

Meniul Dineului oferit de Majestățile Lor Regele Mihai I si Regina Ana in ziua de 30 decembrie 1997, la 50 de ani de la abdicare. Foto credit: Arhiva personală arh. Mădălin Ghigeanu.
Meniul Dineului oferit de Majestățile Lor Regele Mihai I si Regina Ana in ziua de 30 decembrie 1997, la 50 de ani de la abdicare. Foto credit: Arhiva personală arh. Mădălin Ghigeanu.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

Cookies