EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

Palatul Elisabeta este locul în care Regele Mihai I al României a fost obligat să semneze actul de abdicare din 30 decembrie 1947. Două plăci memoriale, una de aramă, montată în anul 1991, în dreapta ușii de la intrarea în Palat, și alta pe turnul circular, montata mai târziu îl creditează pe arh. Corneliu Marcu drept autor al impresionantei construcții, însă adevărul este altul. Arhitectul Mădălin Ghigeanu a investigat paternitatea proiectului de arhitectură realizat in stil mediteranean și demonstrează cu documente că autorul principal, cel care-a semnat planurile reședinței princiare, este arh. Constantin Ionescu, îndrumat îndeaproape de Principesa Elisabeta. Cine a fost fiul adoptiv al Principesei Elisabeta despre care auzim acum pentru prima dată? Mai jos, dezvăluiri în premieră și informații inedite, interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu.

Placa memorială montată la intrarea în Palatul Elisabeta anunță fără echivoc că arh. Corneliu Marcu este “cel care și-a asumat dificilul proiect al construcției acestui palat la vârsta de numai 26 de ani, iar Principesa Elisabeta a fost atât de curajoasă și originală încât să i-l încredințeze”. Investigația arhitectului Mădălin Ghigeanu ne dezvăluie date noi despre principalul autor al proiectului regal din Șoseaua Kiseleff, un nume prea puțin cunoscut, arh. Constantin Ionescu.

Principesa Elisabeta ducea o viață izolată, singurele sale ieșiri mondene fiind la “Contry-Clubul” din apropiere

Principesa Elisabeta (Elisabeth Charlotte Josephine Alexandra Victoria, (n. 1894 la Sinaia și decedată în 1956 la Cannes) a fost prima fiică a Reginei Maria și a Regelui Ferdinand I al României.

Principesa Elisabeta de Hohenzollern-Sigmaringen a României a fost și Regina Greciei, în urma căsătoriei cu Principele George al Greciei, din data de 27 februarie 1921. În anul 1935, Regina Elisabeta va divorța oficial și se va întoarce în țară în anul 1936. Câțiva ani va locui în Palatul de pe Șoseaua Kiseleff, nr 28, clădire mediteraneană pe care a conceput-o dupa propriile sale gusturi, unde va trăi o viață izolată, singurele ei ieșiri mondene fiind la “Contry-Clubul” din apropiere, unde lua lecții de golf, conform Memoriilor semnate de Constantin Argetoianu. Principesa Elisabeta se va retrage definitiv la conacul din Banloc, unde va locui până în ianuarie 1948, când va fi nevoită să părăsească definiv România, împreună cu ceilalți membri ai Familiei Regale. Citește și: Călătorie în Palatul din București în care Regele Mihai a fost forțat să abdice. Cum a ajuns Principesa Margareta chiriașa statului în Palatul Elisabeta

Palatul Elisabeta este emblematic pentru istoria țării și a monarhiei, fiind locul în care Regele Mihai a fost obligat să semneze actul de abdicare din 30 decembrie 1947. În prezent, este reședința Casei Regale a României.

Principesa Elisabeta “prefera încăperile întunecoase, cu draperii trase”

“Se spune că (Principesa Elisabeta, n.n) umbla prin saloane îmbrăcată în halat de casă și fredona lieduri de Schubert, stârnind uimirea valeților în livrea. Prefera încăperile întunecoase, cu draperii trase. Se scula în timpul nopții și se așeza la pian, pentru a cânta, până aproape de zorii zilei, partituri de Mozart. Picta des, dar începuse să scrie și poezii intimiste. Își folosea renta viageră pe călătorii la Veneția și Nisa. Nimeni n-a văzut-o vreodată cu un bărbat”, Constantin Argetoianu, “Memorii. Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri. Editura Humanitas”.

Regina Maria: “Palatul aș spune că este cea mai egoistă casă care a fost vreodată concepută, pentru că este numai pentru ea (Principesa Elisabeta, n.n) singură”

După inaugurarea Palatului din ziua de 19 decembrie 1937, Regina Maria și Principesa Ileana merg să vadă noua construcție regală. Iată cum descrie Regina Maria această vizită memorabilă: “Ne-am dus la casa Lisavethei, pentru că Ileana voia să își facă o idee despre cum arată. Este categoric foarte neobișnuită, unora nu le place arhitectura, dar mie îmi place. Este ultra rafinată, a ales un stil simplificat văzut în insulele Baleare. Pereți groși, aproape inexpugnabili, totul foarte drept, exagerat de drept, dar de o simplitate cu gust, cu ferestre drepte tăiate în piatră într-un stil ușor înflorat. Camerele sunt imense, o risipă de spațiu peste tot, o risipă enormă, așa o grămadă de bani. Aș spune că este cea mai egoistă casă care a fost vreodată concepută, pentru că este numai pentru EA singură și în tot acest enorm conac sunt numai două dormitoare (desigur dacă nu numărăm și dormitoarele servitorilor), unul pentru ea și unul pentru un oaspete străin”.

“Ileana s-a îngrozit gândindu-se ce sumă imensă de bani s-a investit în construirea casei unei femei care trăiește într-o singurătate egoistă”

“Lisavetha a mers mai departe decât m-aș fi așteptat eu în materie de blazoane, vulturi mari regali, etc. Și de ce oare, dacă ea nu primește niciodată pe nimeni, nici măcar un prieten, de ce are nevoie de asemenea Săli colosale de recepții, de așa o sufragerie imensă? Pentru mine rămâne un mister. Nici măcar nu m-am mai urcat în camerele de la etaj, doar Ileana s-a dus să le vadă. Ileana s-a îngrozit gândindu-se ce sumă imensă de bani s-a investit în construirea casei unei femei care trăiește într-o singurătate egoistă, fără să se gândească vreodată la vreo altă ființă umană, făcând excepție ea însăși și iubitul ei (Alexandru Scanavi, n.n)”, Regina Maria în însemnările sale, apud Mădălin Ghigeanu, “Curentul Mediteranean în arhitectura interbelică românească”, Editura Vremea, București, 2022.

“Palatul Elisabeta preia stilul imobilelor californiene apărute pe coasta de vest a Americii și reprezintă poate cea mai importantă construcție de tip Mediteranean de pe teritoriul României”

B365. ro: Ce reprezintă Palatul Elisabeta pentru marea temă studiată de dvs, Curentul Mediteranean în arhitectura interbelică românească?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Palatul Elisabeta reprezintă o construcție emblematică pentru arhitectura mediteraneană din București, pentru această modă venită din America. Palatul preia stilul imobilelor californiene apărute pe coasta de vest a Americii între anii 1927-1930 și reprezintă poate cea mai importantă construcție de tip Mediteranean de pe teritoriul României, cu atât mai mult cu cât este realizată într-un stil Spanish Colonial Revival fără compromis. Consider că este greșită afirmația cum că ar aparține unui stil brâncovenesc, cu influențe autohtone. Are toate elementele stilului Spanish Colonial Revival iar unul dintre ele este turnul circular amplasat asimetric în zona fațadei principale, în proximitatea accesului principal. Casa cu “turetă” a reprezentat formula compozițional predominantă a vilelor magnaților și a vedetelor de la Hollywood”.

“Palatul Elisabeta deschide drumul următoarelor palate regale pe care le va realiza Regele Carol al II-lea”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Turnul de la intrarea în Palatul Elisabeta nu are o funcțiune specială, este doar un capriciu estetic, dar care reprezintă moda americană. Palatul Elisabeta deschide drumul următoarelor palate regale pe care le va realiza Regele Carol al II-lea. După Elisabeta va urma Palatul Principelui Nicolae de la Snagov, realizat de arhitecta Henrieta Delavrancea-Gibory și ulterior, între anii 1938-1940 va fi inceput, dar neterminat, Palatul Scroviștea, proiectul arhitectului Alexandru Zaharia”.

“Principesa Elisabeta și-a impus punctul de vedere asupra arhitecturii Palatului”

B365.ro: Proiectul clădirii a fost ideea Principesei Elisabeta? S-a implicat în proiect?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Din declarațiile pe care arhitectul Corneliu Marcu le face în anul 1991, într-o scrisoare adresată directorului RA-APPS, însoțită de câteva fotografii inedite ale exteriorului Palatului, au existat câteva schițe și desene pe care Principesa Elizabeta le-a făcut impunându-și un punct de vedere asupra arhitecturii Palatului”.

“În dosarul de autorizare am descoperit niște lucruri absolut extraordinare. Cel care semnează toate planurile este arh. C-tin Ionescu, și nu Corneliu Marcu”

B365.ro: Este arhitectul Corneliu Marcu autorul proiectului Palatului Elisabeta, așa cum scrie pe plăcuța de la intrarea în Palat? Ce ați descoperit?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “În urma studierii autorizației de construire am descoperit niște lucruri absolut extraordinare. Atât în autorizație, cât și în toate planurile, fațadele autorizate și documentele oficiale de corespondență apare un singur nume: Constantin Ionescu. Constantin Ionescu era, la data ridicării Palatului, anul 1936, un arhitect în vârstă, născut în 1881, absolvent al Facultății de Arhitectură în anul 1919. În același an 1936, Corneliu Marcu era student în anul III la Arhitectură, fără a avea drept de semnătură; avea 26 de ani. La inaugurarea Palatului Elisabeta din 19 decembrie 1937 este consemnată în presa locală prezența unui arhitect, “Marcu”. De ce nu a participat Constantin Ionescu la inaugurare? Răspunsul l-am găsit în Buletinul Corpului Arhitecților din anul 1939, unde sunt menționate următoarele evenimente ale anului 1938: “Cu toată durerea anunțăm pierderea a patru membri ai Corpului Arhitecților în cursul anului 1938: Prof. Ion Pompilian, arhitect Van Saanen Algi Edmond, Ștefan Iliescu și Constantin Ionescu”.

“Cred că este o mare nedreptate faptul că numele lui Constantin Ionescu nu apare menționat pe Palat și nu este prea cunoscut nici până în ziua de azi”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “La dată inaugurării Palatului este posibil ca arh. Constantin Ionescu să fi fost foarte bolnav; va deceda în anul 1938. Deci, este posibil ca arh. Constantin Ionescu să fi fost bolnav în tot anul 1937, când s-a lucrat puternic la Palatul Elisabeta, clădirea a fost terminată într-un singur an de zile. Arhitectul Corneliu Marcu a lucrat în calitate de angajat al lui Constantin Ionescu și a realizat continuarea, finalizarea și recepția finală a proiectului început de Constantin Ionescu. Cred că este o mare nedreptate faptul că numele lui Constantin Ionescu nu apare menționat pe Palat și nu este cunoscut prea mult nici până în ziua de azi”.

B365.ro: Cine era Corneliu Marcu? Era mâna a două în acest proiect ?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Era angajatul lui Constantin Ionescu, era desenatorul lui și, ulterior, va continua colaborarea cu fiul lui Constantin Ionescu, arhitectul Nicolae Ionescu. Îl regăsim alături de Nicolae Ionescu la un alt imobil din strada Atena nr. 12, proprietatea Antoniade, astăzi Ambasada Elveției), unde va semna mai târziu refacerea fatadelor cu titulatura de arhitect-șef de șantier. Corneliu Marcu era un tânăr arhitect de origine evreiască din Ploiești”.

Palatul Elisabeta, “un proiect destul de ciudat și de complicat”

B365.ro: Care sunt elementele din dosarul de autorizare care v-au uimit?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Sincer să fiu este un proiect destul de ciudat și de complicat. Nu m-aș fi așteptat. Terenul în suprafață de 10.400 mp, împreună cu construcțiile existente pe acesta -fostele grajduri Maltezeanu-, au aparținut Băncii Naționale, care va vinde Principesei Elisabeta întregul bun imobil cu suma de 4.912.522 lei, plătibili în 3 tranșe egale. Toate documentele vor fi semnate de Șambelanul Curții Regale, inginerul Alexandru Scanavi. Terenul era prevăzut să facă parte din Parcul Național și necesita o expropiere în folosul public, ceea ce nu s-a întâmplat. Au fost mari probleme și, până în anul 1941, proiectul Palatului Elisabeta a fost considerat a fi construit ilegal. Abia în anul 1942 se ajunge la o rezoluție în favoarea Casei Regale. Mai mult decât atât, în anul 1936 la autorizare, Casa Regală nu plătește taxa de autorizare, deși Primarul de la acea dată, Alexandru Donescu, va semna planșele și va participa la inaugurarea Palatului Elisabeta”.

“Cele două dormitoare de la etaj, ale Principesei și ale unui singur musafir, sunt complet separate, nu comunicau între ele”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Palatul Elisabeta este o construcție în formă de L formată din parter, etaj și mansardă. Are o formă sinuoasă, care urmează de fapt forma terenului, cu un spațiu degajat către curte. Sincer vorbind, nu seamănă deloc cu celelalte Palatele Regale. Mai mult decât atât, sunt niște lucruri ciudate pe care Principesa Elisabeta le-a cerut arhitectului. De exemplu, cele două dormitoare de la etaj, ale Principesei și ale unui singur musafir, sunt complet separate, nu comunică între ele. Este ciudat modul în care Principesa a blocat trecerea între dormitoarele de la etaj, mi s-a părut foarte straniu. Este clar că și-a dorit o separare, o izolare totală. Ulterior, Casa Regală a creat acolo o ușă pentru a se putea comunica”.

“Regina Maria nici măcar nu a urcat la etaj; a fost o singură dată la Palat și s-a îngrozit”.

B365.ro: Regina Maria descrie Palatul în însemnările sale drept “un conac imens cu două dormitoare, o casă a unei femei care trăiește într-o singurătate egoistă, fără să se gândească vreodată la vreo altă ființă umană, făcând excepție ea însăși și iubitul ei, (Alexandru Scanavi -n.n)”. De ce era atât de dura?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Regina Maria avea alte gusturi de arhitectură, unele mai sobre, mai distinse. Acest stil mediterean a fost îmbrățișat mai mult de către Regele Carol al II-lea. Regina Maria avea cu totul alte gusturi. Și cred că era un om mult mai educat, mult mai rafinat. Deși, știm că Principesa Elisabeta avea un talent deosebit la pictură, poate moștenit de la mama ei. A rămas faimoasă vizita pe care Regina Maria a făcut-o la Palat, împreună cu Principesa Ileana. Regina nici măcar nu a urcat la etaj, a fost o singură dată la Palat. S-a îngrozit de ce a văzut la parter și la etaj nu a mai urcat”.

“Palatul este un adevărat labirint, o casă mai mare în care treci dintr-o încăpere în alta”

B365.ro: Dar de ce? Nouă acum ni se pare foarte frumos Palatul.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Evident că încărcat și de patina timpului și de istorie, Palatul devine și mai plăcut și mai valoros. Este o construcție destul de distinsă, nu are pedanteria palatelor mediteraneene pe care le întâlnim în America; este mult mai sobru. Palatul câștigă valențe compoziționale merituoase, prin faptul că arhitectul Constantin Ionescu a împins construcția către lac și a orientat foarte mult curtea către sud. Dar totuși, imobilul are un traseu extrem de complicat. Nu poți sesiza și nu poți distinge clar spațiile, este mai degrabă o casă mai mare, decât un Palat Regal. Palatele regale din acea perioada păstrau totuși o structură cu niște spații centrale și niște curți centrale, nu se trecea prin atâtea camere. Practic, Palatul este un adevărat labirint, o casă mai mare în care treci dintr-un spatiu în altul”.

“Sunt zvonuri că Șambelanul Curții Regale, Alexandru Scanavi, ar fi fost amantul Principesei Elisabeta”

B365.ro: Șambelanul Curții Regale, Alexandru Scanavi, a fost iubitul Principesei Elisabeta, cum spune Regina Maria?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Acestea sunt zvonuri. Sunt zvonuri că ar fi fost amantul Principesei Elisabeta. Însă faptul că Regina Maria afirmă așa ceva mi se pare greu de contestat, nu cred că ar fi făcut Regina afirmații gratuite. Este posibil să fi fost amantul Principesei”.

“Documente noi arată că arh. Corneliu Marcu spune clar că este “unul dintre cei” care au contribuit la realizarea Palatului, și nu autorul principal”

B365.ro: Avocatul Curții Regale, dl. Ioan Luca Vlad, v-a pus la dispoziție un document foarte important aflat în Arhivele Casei Regale, act primit de la fiica arhitectului Corneliu Marcu, o scrisoare pe care Corneliu Marcu o adresează în anul 1991 directorului RA-APPS. Care este noutatea absolută din acest document care stabilește paternitatea proiectului?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “În scrisoarea pe care o trimite directorului RA-APPS, Corneliu Marcu spune clar că este “unul dintre cei” care au contribuit la realizarea Palatului, deci nu-și asumă titlul de autor, ceea ce este foarte important, susținându-mi teoria că aici este vorba despre Constantin Ionescu. Ceea ce mă suprinde este că, în lista aceea, Corneliu Marcu redă planurile originare pe cale de execuție la scara 1:100. Comparând planurile Palatului Elisabeta cu cele semnate de arh. Henrieta Delavrancea-Gibory pentru Palatul Principelui Nicolae de la Snagov (sunt 497 de planșe elaborate de H. Delavrancea), am senzația că acest Palat s-a făcut doar după o documentație de autorizare. S-a lucrat în viteză pe șantier, după indicațiile arhitectului, neexistând un proiect de execuție propriu zis, în accepțiunea de astăzi”.

“Palatul s-a făcut în mare viteză într-un singur an, fără a avea o documentație tehnică”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Corneliu Marcu a predat planurile originale, cât și desene, schițe, făcute de Principesă. Ba mai mult, în acest document îi cere directorului RA-APPS să primească un memoriu care va servi celor ce se vor ocupa de instalațiile clădirii, după ce el nu va mai fi. Corneliu Marcu indică spațiile închise și inaccesibile în anul 1991, cum sunt podurile care susțin acoperișul sau rețelele de instalații electrice, termice și sanitare, care sunt îngropate în pereții groși sau în bolțile artificiale de rabiț. Acest fapt este ciudat,  în mod normal ar fi trebuit să existe un proiect pentru aceste instalații, dar nu există. Palatul s-a făcut în viteză, într-un singur an, doar pe o documentație de autorizare. S-a lucrat la viteză maximă, fără a avea o documentație tehnică”.

“Palatul Elisabeta și-a pierdut oarecum farmecul de epoca”

B365.ro: Au avut grijă comuniștii de Palatul Elisabeta?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Știu că a fost o perioadă și restaurant, a fost în circuit închis. Grijă cred că au avut, pentru că se vede că este într-o stare foarte bună. Palatul a fost restaurat de catre Șerban Sturdza, arhitectul Casei Regale. Am avut șansa să o cunosc pe Majestatea Sa Regina Ana. Mi se pare că Palatul și-a pierdut oarecum farmecul de epocă. Mă șochează acel culoar lung plin de obiecte amestecate, de cadouri primite după 1989 de Casa Regală. Nu se potrivesc în niciun fel cu spiritul Palatului și cred că ar trebui să se revină mai atent la decorațiunea interioară. Palatul ar trebui să-și păstreze stilul, conceptul inițial”.

“Am aflat Acă Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, în persoana cetățeanului francez Marc Favart”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “În urma discuției pe care am avut-o în anul 2022 cu avocatul Casei Regale, Dl. Ioan Luca Vlad, am aflat că Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, în persoana cetățeanului francez Marc Favart Hohenzollern, decedat în anul 2001. Marc Favart a fost considerat unicul moștenitor legal al Principesei Elisabeta. În urma decesului acestuia, Statul Român și Statul Francez devin proprietari ai Palatului prin succesiune vacantă. În prezent, Casa Regală este chiriașă în propriul ei Palat, deși l-a construit din fonduri proprii, ceea ce consider că este o mare nedreptate”.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele

• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele