EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

Din Palatul Niculescu-Dorobanțu s-au păstrat extrem de puține fotografii cu interiorul, la fel cum s-a întâmplat, de altfel, cu majoritatea palatelor Bucureștiului de început de secol XX sau din perioada interbelică.

Cum erau mobilate, decorate, înfrumusețate, cu ce obiecte și opere de artă erau însuflețite? Decretul de naționalizare a unor imobile care au aparținut „elementelor marei burghezii” din 1950, ignoranța, incultura celor care au ocupat în mod samavolnic aceste bijuterii de arhitectură și trecerea timpului au dus la furtul și risipirea unor valori neprețuite, adunate cu pasiune din toată Europa, despre care doar ne putem imagina că au existat.

Proprietarii Palatului au fost Tațiana Brătianu, una din fiicele lui Ion C. Brătianu, și Ilie Niculescu-Dorobanțu, politician liberal și prefect de Ilfov

Palatul Niculescu-Dorobanțu (str. General Gheorghe Manu 9-17), monument istoric încă din anul 1955, a aparținut soților Tațiana Brătianu (1870-1940), una din fiicele lui Ion. C. Brătianu, și Ilie Niculescu-Dorobanțu (1873-1943), politician liberal și Prefect de Ilfov. Proiectul de arhitectură este semnat de arhitectul și inginerul Grigore P. Cerchez (1850-1927), unul dintre cei mai talentați creatori de frumos din istoria arhitecturii române.

Mai jos, interviu cu Mădălin Ghigeanu, arhitectul care a descoperit 10 fotografii-document nemaivăzute, realizate în anul 1939, imagini care ilustrează rafinamentul și eleganța unui mod de locuire complet dispărut.

Palatul Niculescu-Dorobanțu a fost transformat în cantină în anii ’50, timp de 9 ani s-a mâncat fasole în aceste spații elevate

Ilie Niculescu-Dorobanțu (1873-1943) s-a căsătorit în anul 1900 cu Tațiana Brătianu (1870-1940), una din cele patru fiice ale lui Ion C. Brătianu și ale Piei Brătianu. După instaurarea regimului comunist, în perioada 1948-1957, Palatul Niculescu-Dorobanțu a devenit cantina salariaților Ministerului Industriei Metalurgice și Construcției de Mașini. Imobilul a fost înscris în Lista Monumentelor de cultură din R.P.R, întocmită în anul 1955, poziția 18, și în LMI 2004, poziția 1413, cod B-II-m-A-19131. Din anul 1958, aici a funcționat Școala Medie Tehnică de Coregrafie, sursa Simina Stan, „Reședința Ilie I. Niculescu-Dorobanțu, monument istoric”, Revista Arhitectura.

Pentru decorarea interioarelor, Tațiana Brătianu a ales obiecte de preț, cumpărate din anticariatele de la Paris și Munchen

Saloanele, biroul, sufrageria, hall-ul de onoare poartă amprenta rafinatei Tațiana Brătianu.

„Dintre cele 4 surori, chiar Tațiana (Tați pentru cei din familie), mărturisea că a luat toată cochetăria și ușurința. Marea ei pasiune era muzica, și toată viață a luat lecții de canto, fiind maniera ei preferată «pour passer le temps». Îi plăceau hainele de gală, blănurile, pălăriile și, mai ales, lucrurile frumoase. Cochetă când era vorba de ea, era la fel de cochetă când venea vorba de casă. A fost o mamă de un devotament și afecțiune excepționale și când și-a pierdut unicul copil, a suportat durerea cu un curaj admirabil. În 1900 s-a căsătorit cu Ilie Niculescu-Dorobanțu, căruia toată lumea îi spunea Nicol, căci la Paris, de-a lungul anilor de studii, prietenii francezi îi spuneau așa, găsind că Niculescu este prea lung. În urma căsătoriei s-a născut băiatul lor, Ion, în anul 1901. Din nefericire, Ion a murit în anul 1922, iar cuplul Tațiana-Ilie Niculescu Dorobanțu nu a mai avut alți copii. În anul 1940, Tațiana s-a stins din viață la vârsta de 70 de ani”. (sursa, Muzeul Național Brătianu).

După moartea unicului copil și a soției, Ilie Niculescu-Dorobanțu a lăsat clădirea moștenire Asezamântului Ion. C. Brătianu, cu dorința de a fi transformată în Muzeul „Ilie, Tațiana și Ion Niculescu-Dorobanțu”, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată. Imobilul a fost grav avariat de cutremurele din 1940 și 1977, iar în prezent noii proprietari intenționează să-l consolideze.

Monumentul de arhitectură „Niculescu-Dorobanțu” este scos la vânzare pentru suma de 4,5 milioane de euro

Arh. Grigore P. Cerchez (1850-1927), născut în București, frate cu Nicolae Cerchez, și-a făcut studiile la Școala Centrală de Arte și Manufacturi din Paris, pe care a absolvit-o în anul 1873, fiind numit din 1880 profesor de topografie și construcții la Școala de Poduri și Șosele din București, iar din 1896 și la Școala de Arhitectură, unde a predat cursul de Construcții până în anul 1926.

Arh. Grigore P. Cerchez a construit, între 1890 și 1915, câteva locuințe în stil neogotic sau eclectic. Sunt de semnalat astfel: Casa proprie din Calea Victoriei/str. Sevastopol, demolată în 1977, Casa Niculescu-Dorobanțu, (General Ghe, Manu, 19), Vila N. Cerchez (Lascăr Catargiu, 48), Casa Lahovary (str. Orlando, nr. 10), Vila Manu (bd. Aviatorilor, nr. 22, inspirată de Hotel Brion din Paris), Casa Cerchez (Dumbrava Roșie, 16), Casa Suțu din Constanța (1889), Muzeul de Istorie Naturală Grigore Antipa (1908), realizat împreună cu inginerul M. Rocco, Palatul Cantacuzino de la Zamora-Bușteni, Teatrul Odeon, Teatrul Liric din București, ș.a.m.d. Tot arh. Grigore P. Cerchez semnează restaurarea Bisericii Domnești din Curtea de Argeș și restaurarea bisericii Sfinților din București, (sursa Personalități ale Arhitecturii Românești 1880-2010, de arh. Vasile Țelea).

Din crezul lui Grigore P. Cerchez desprindem că: „Artistului, care pe lângă o cultură enciclopedică posedă și conceperea celor 3 dimensiuni, i se poate zice cu drept cuvânt arhitect; fără sentimentul artistic, și mai ales fără conceperea celor 3 dimensiuni, rămâne un simplu tehnician sau decorator” (Arhitectura, 1926, apud Personalități ale Arhitecturii Românești 1880-2010, de arh. Vasile Țelea).

Fotografiile sunt realizate în anul 1939, când vila era mobilată, plină de obiecte de valoare și de lucrări de artă

B365.ro: Mădălin Ghigeanu, de data această descrifram povestea proiectului de arhitectură plecând de un număr de fotografii inedite. Ce ne spun imaginile unicat?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Am descoperit două loturi de fotografii, dintre care unul, un album semnat de fotograful Stătescu (pesemne, Eugeniu Stătescu, un fotograf bucureștean interbelic), conține 10 fotografii de epocă de mari dimensiuni, cu interioare din casa Niculescu-Dorobanțu. Fotografiile sunt realizate în anul 1939, când vila era încă mobilată, plină de obiecte de valoare și de lucrări de artă. Celelalte trei fotografii sunt imagini și mai rare cu vila lui Grigore Cerchez din strada Sevastopol, imobil demolat în 1977. Din imagini vedem ce valori a putut să strângă arhitectul inginer Grigore Cerchez.

„Este tragic că s-au pierdut toate aceste valori”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Ce m-a bucurat mult la cele două seturi de imagini este faptul că hall-ul de onoare (piesa principală a clădirii, atât la reședința lui Cerchez din str. Sevastopol, cât și la Palatul Niculescu-Dorobanțu), devine loc de expoziție pentru operele de artă. Reședința Niculescu Dorobanțu a fost complet golită de aceste bogații, piesele de mobilier sunt de negăsit, nu se mai regăsesc lambriurile, superbele piese de tapet, decorațiunile valoroase, sculpturile, picturile, candelabrele, etc. Din fotografii reiese că au existat niște vitralii superbe pe fațada de nord, azi nu mai sunt. Toate piesele de mobilier au fost comandate de Tațiana Brătianu în călătoriile sale din străinătate.

„Arh. Grigore Cerchez a excelat într-o perioadă anterioară curentului mediteranean, când bucureștenii cu stare erau atașați de stilurile eclectice”

B365.ro: Cum a fost gândit proiectul de arhitectură?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Remarcăm că stilul neogotic al Palatului Niculescu-Dorobanțu îl vom regăsi in Bucureștiul interbelic și la Vila Dumitru Furnică – Minovici, operă a arhitectului Enzo Canella (azi Muzeul de Arta Veche Apuseană) sau la Vila Frederic și Cecilia Cuțescu – Storck, operă a arhitectului Alexandru Clavel.

Din planurile de expertiză ale casei se vede că imobilul are un partiu destul de contorsionat, este un palat de mari dimensiuni, gândit pentru o singură familie. La nivelul demisolului se afla bucătăria cu toate anexele și încă un spațiu de luat masa. La nivelul parterului, marele hall central pe două niveluri era piesa principala, cu zona de deschidere către grădina din spate. La etaj erau cele două dormitoare ale soților Niculescu-Dorobanțu și camera copilului, care comunica cu cea a părinților, și o cameră pentru bonă.

O singură familie trăiește în acest palat care are această frumoasă particularitate, este o expoziție pentru opere de artă. Dosarul de autorizare a fost depus în anul 1910, iar construcția începe în 1911 și durează cam până în 1923. Doamna Tațiana Dorobanțu se plângea că durează foarte mult, a fost nevoie de timp pentru o construcție prețioasă cu detalii extraordinare.

„Este o casă-labirint, o interpretare foarte reușită a castelelor de pe valea Loarei”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Din păcate, Palatul Niculescu-Dorobanțu a avut mari probleme încă de la cutremurul din 1940 și se află acum într-o relativă stare de stabilitate, în urma unor consolidări superficiale. Pe latura de sud era o crăpătură de 8 cm cauzată de seismul din octombrie 1940. Construcția a fost realizată din cărămidă portantă, grinzi și planșee din lemn, iar subsolul din grinzi metalice cu bolțișoare, deci nu au existat elemente structurale din beton armat. Mai mult, zona de sud a avut o tasare a terenului și a dus la crăparea fațadei. Expertizele au cerut propuneri de consolidare cu beton armat, o soluție destul de dificilă la un asemenea imobil, dar care am înțeles că a fost realizată destul de primitiv.

Au existat mari modificări ale proiectului de-a lungul timpului și este foarte trist că și elementele de arhitectură de interior au fost înlăturate. Comparând fotografiile cu ceea ce vedem acum, observăm că totul a dispărut. Pardoseli, tapet, practic nu mai există nicio urmă din spiritul casei. Mai mult decât atât, în prezent s-a ales o soluție complet nefericită, pereți zugrăviți într-un alb strident, iar elementele din lemn date cu un strat de baiț aproape negru. Contrastul este total nefericit.

„Casa avea anumită căldură datorată elementelor din lemn sau șemineului. Actualii proprietari au făcut mai mult o igienizare”

B365.ro: Tațiana și Ilie Niculescu-Dorobanțu își doreau o casă asemănătoare cu castelele de pe valea Loarei?

Soții Dorobanțu au fost în multe călătorii și își doreau o casă în acest stil, deși se știe că Grigore Cerchez a proiectat și multe case și în stil neoromânesc. Abilitatea lui de a trece prin mai multe stiluri de arhitectură este excepțională. De remarcat, la Constanța, este Palatul Suțu, o vila în stil maur, o bijuterie de arhitectură.

„Comunismul românesc a fost poate chiar mai urât decât cel sovietic, în ceea ce privește relația cu patrimoniul”

B365.ro: Este un sacrilegiu să transformi o astfel de clădire în cantină.

Să pui în aceste interioare o cantină, timp de 9 ani, este halucinant. Fac o paralelă a perioadei comuniste de la noi cu cea în care Lenin a dispus primul concert de muzică simfonică în fabricile din Moscova. Se punea problema ca instrumentiștii să vină îmbrăcați cu salopetă, ca muncitorii, însă Lenin a spus: în niciun caz, să vină cu frac și papion. Ori în România comunistă a fost invers, muncitorii și ciocănarii au intrat în palatele marii aristocrații. Comunismul românesc a fost poate chiar mai urât decât cel sovietic în ceea ce privește relația cu patrimoniul.

Mulți ani în Palatul Niculescu-Dorobanțu a funcționat o Școală de Balet coordonată de reputata balerină Adina Cezar, mama arhitectei Yvone Toader

„Mă plimb pe niște străzi superbe din Luxembourg. Toate clădirile sunt refăcute cu grijă pentru păstrarea elementelor de arhitectură originale, cu materiale originale sau similare”

Arh. Teodor Răducan a fost studentul lui Mădălin Ghigeanu și a întocmit un raport de expertiză pentru Palatul Niculescu-Dorobanțu. În prezent are un proiect în Luxembourg și poate compara grija pe care o au străinii pentru patrimoniul lor de arhitectură. Mulți ani în Palatul Niculescu-Dorobanțu a funcționat o Școală de balet condusă de reputata balerină Adina Cezar, mama arhitectei Yvone Toader.

B365.ro: Știu că lucrați acum la Luxembourg. Cum se poartă străinii cu monumentele lor de arhitectură?

Arh. Teodor Răducan: Mă plimb pe niște străzi superbe din Luxembourg. Toate clădirile sunt refăcute cu grijă pentru păstrarea elementelor de arhitectură originale, cu materiale originale sau similare. Am întâlnit aici o agentă imobiliară care mi-a povestit că statul a cumpărat de la mai mulți proprietari clădiri în centrul orașului. Erau neîngrijite, le-au restaurat serios și apoi le-au scos la vânzare la prețul pieței.

Orașul are astfel numai de câștigat, dar trebuie să existe cineva cu cap să facă lucrurile acestea, să le înțeleagă în primul rând. La noi se fac niște legi, cum este legea fațadelor, și pe urmă se trimit scrisori de amenințare proprietarilor ca să–și refacă fațadele. Obținerea autorizației de construire în zone protejate este complicata și criminală, mai ales când ai un bloc cu proprietari care nu se înțeleg între ei. Statul face legi, dar nimeni nu se gândește cum vor fi aplicate. Dacă vrei, de exemplu, să regenerezi un centru istoric, trebuie să ai o legislație clară și un program foarte serios bine pus la punct. La Oradea s-a putut face acest lucru, și poate că ar trebuie ca toate orașele mari din țară să urmeze acest exemplu.

B365.ro: Ce v-a impresionat la această clădire? Cum a fost construit Palatul Niculescu-Dorobanțu?

Arh. Teodor Răducan: Arhitectura deosebită, stilul neogotic eclectic foarte bine executat și calitatea detaliilor este primul lucru pe care îl inspiră clădirea. Casa este foarte bine executata, remarcăm calitatea elementelor cioplite de piatra, ce au rol structural și decorativ atât la interior (pe zona holului și casei de scară), cât și la exterior, dar și calitatea zidăriei aparente pe fațadă, detaliile flashingurilor și acoperișul original.

„Vitraliile sunt un element de excepție și o bună parte din ele au fost excelent conservate”

Arh. Teodor Răducan: Ar mai fi de notat elementele decorative de lemn, originale, ce sunt de o calitate bună, însă nu sunt excepționale. S-a dovedit însă că structura casei a avut mult de suferit în urma cutremurelor și a tasărilor necontrolate a terenului de fundație.  Din documentația clădirii reiese că Palatul Niculescu-Dorobanțu fost construit pe o fostă pivniță ce a fost demolata, existând sub fundațiile casei zone cu umplutură neomogenă, probabil rezultatul demolării inițiale. Materialul rezultat (cărămidă, moloz de tencuială și mortar), a fost compactat înainte de începerea execuției clădirii. Construcția zidăriilor era de cea mai bună calitate, cărămidă foarte bine arsă cu dimensiune mare 28x12x7cm, cu grosimi de zid variabil 1,5 si 2 cărămizi.

Planșeele sunt formate din grinzi metalice și bolți de cărămidă acoperite cu podea de lemn. Casa a avut însă problema cu fundațiile pe zona fațadei de Sud și Est. Din studiul casei în teren, dar și a documentelor mai vechi (expertize și studii geotehnice) suspectăm că a avut loc un fenomen conjugat de tasare necontrolată, din cauza infiltrațiilor de apă pluvială la baza fundației. Aș nota și calitatea compoziției arhitecturale, atât planimetric, cât și volumetric, în elevație proiectul fiind foarte armonios și echilibrat, la care se adaugă calitatea buna a spațiilor tehnice și de servire auxiliară, cu dimensiuni generoase. În momentul cutremurelor, casa a suferit degradări destul de mari, avem elemente decorative structurale de piatră fracturate la cutremurul din 1940.

„Spațiile principale sunt cele mai spectaculoase, galeria cu colonadă, scara elicoidală, camera cu boltă și porticul spre curtea interioara fiind cele mai importante elemente compoziționale”

Arh. Teodor Răducan: Podul este amplu și foarte luminos, în acest moment nu este folosit, dar are potențial de folosință uriaș fiind un spatiu generos cu o arhitectură deosebită. Există mărturii scrise care ne spun că, după cutremurul din 1940, Niculescu-Dorobanți s-a mutat în subsol și vedea cerul din sufrageria de la parter pe fațada de Sud, acolo unde a și avut loc intervenția de consolidare, probabil în mai multe faze din anii ’50 și 1988. Fațada sudică a fost cea avariată, camera de lângă hall-ul mare era o zonă cu șemineu, o cameră de zi. Au fost studiate materiale legate de expertiza proiect și studiul geotehnic doar din anii ’80. Intervențiile de reparație din anii 50 trebuie să fi existat, deoarece clădirea necesita reparații și a fost folosita activ după anii ’50.

În anii 1988 s-au făcut câteva relevee, studiu geotehnic și o expertiză de structură, cât si un proiect de intervenție de consolidare. Institutul Proiect București a realizat studiul geotehnic, Expertiza tehnică a fost făcută de Institutul de Proiectari Carpați, Proiect Tehnic de consolidare întocmit de I.A.C.H.I.F.

Aceasta intervenția de anvergură a avut următoarele activități – în interior, s-au turnat diafragme de beton din subsol până sub cornișa pe fațada sud, avariată de tasarea necontrolată, consolidări pe toata zona de sud a fundațiilor în interior, suprabetonări pe anumite zone din parter și etajul 1, dar și o refacere a unui calcan prăbușit (nu se știe când) pe terasa de la etajul 1 pe latura de vest.

„A fost o intervenție foarte grosieră, s-a lucrat cum se lucra în anii din comunism, cu mult beton și fără o grijă pentru monument în sine, a fost o intervenție de avarie ca să oprească stricăciuni mai mari”

Acum clădirea este stabilă. Tot atunci au fost ancorate cu scoabe metalice și anumite elemente de piatră decorativă fracturate. Intervenția din anii ’80 a fost efectuată și în pod unde s-au introdus tiranti, grinzi de beton peste terminațiile zidurilor interioare și un nou calcan pe zona de vest, refăcut total cu zidărie de cărămidă și beton armat. În momentul de față, clădirea se află în proprietatea privată, este scoasă la vânzare sau la închiriere.

„Desigur, statul are drept de preemțiune asupra monumentului istoric, ar putea să-l cumpere dacă ar exista un interes real pentru conservarea patrimoniului național, care este oricum limitat cantitativ si calitativ”

Palatul Niculescu-Dorobanțu ar merita să aibă o funcțiune publică, să fie muzeu, sediu de instituție culturală, bibliotecă, școală. În București, nu cred că avem mai mult de 10 clădiri cu acest tip de arhitectură neogotică. Palatul este unic, construcția în sine este cea mai valoroasă. Mi-au mai plăcut foarte mult burlanele, jgheaburile, erau de o calitate deosebită și foarte, foarte frumoase. Existau multe elemente decorative și un gard pe latura de vest, care acum este prăbușit. Se poate refolosi așa cum e, se poate ridica gardul, mai ales că are o combinație foarte frumoasă de zidărie și piatră. Astereala necesită înlocuire permanentă fiind infectata cu ciuperci, probabil că structura poate fi păstrată și reparată. Ardezia originală de pe casă se regăsește doar în proporție de 50%, restul fiind înlocuită cu elemente de carton asfaltat ce seamănă nu ardezia.

Desigur, Palatul Niculescu-Dorobanțu necesită o intervenție serioasă de conservare și restaurare, as susține chiar una de demontare a lucrărilor de consolidare din anii ’50 și ’80, și refacerea lor într-un mod mai respectuos pentru acest monument unic în București.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care