EXCLUSIV I O singură clădire redă viața unui întreg cartier. Bursa Mărfurilor București, monument industrial de rară frumusețe, e acum The Ark – arca lui Noe din Rahova-Uranus

În zona Rahova-Uranus, cartier profund destructurat de demolările regimului Ceaușescu din anii ’80, cu o clădire se face primăvară.

Monumentalul imobil al Bursei Mărfurilor, azi The Ark, este unul din cele mai frumoase exemple de recuperare arhitecturală a unei clădiri de patrimoniu industrial din București.

Clădirea, proiectată în anul 1894, a fost restaurată, a primit o nouă viață și multiple funcțiuni publice, simbol al speranței pentru cartierul Rahova-Uranus.  Zona este ignorată de centru deși face parte din Centrul Istoric al Bucureștiului.

Mai jos, interviu cu Teodor Frolu, arhitectul care crede în uriașul potențial al zonei Rahova-Uranus și caută aliați pentru ca aceasta să fie pusă în valoare.

Cartierul Rahova-Uranus, lădița cu mere putrede în care a renăscut un măr aurit ca să le vindece pe toate: Bursa de Mărfuri Creative

Când spunem Centrul Vechi al Bucureștiului, ne gândim la cele cel mult 10 străzi mici bătute de turiști, fără să știm sau să bănuim dimensiunea reală a acestui centru. Bogăția pe care o avem la îndemână.

Din buricul târgului, din dreptul străzii Șelari, pornea Calea Rahovei sau Podul Calicilor, Podul Craiovei, Drumul Florăreselor, numele sub care a fost cunoscută această străveche arteră, preponderent comercială, a Bucureștiului.

Vezi mai jos “Călătorie pe Calea Rahovei”, filmul documentar digitalizat de MMB, document vizual pentru un mod de locuire dispărut, cu clădiri icon ale vechiului București de pe Calea Rahovei, puse la pământ în anii ’80:

•  VIDEO I Podul Calicilor sau Calea Rahovei, drumul negoțului din care s-a născut un cartier. Rahova, în imagini: trecutul pitoresc al unui mic sat înghițit de un mare oraș

Bursa Mărfurilor a scăpat de demolare și a fost transformată în hub cultural

În anii ’80, din vechea clădire a Bursei Mărfurilor sau Vama București Antrepozite a fost coordonat șantierul Casei Poporului, edificiul rămânând în picioare, miraculos, în timp ce în jurul său totul era prefăcut în praf și pulbere. Edificiul a fost proiectat la sfârșitul secolului ai XIX-lea de arhitectul italian Giulio Magni, arhitect-șef al Bucureștiului în perioada 1893-1906.

Clădirea se află peste drum de Piața de flori “George Coșbuc” și reprezintă un ultim fragment urban martor al cartierului Uranus.

Arhitectul Teodor Frolu s-a întâlnit cu Bursa Mărfurilor în anul 2004 și a fost dragoste la prima vedere. A găsit-o în stare de colaps. Clădirea trecuse printr-un incendiu devastator în anii ’90 și risca să fie demolată. Bursa Mărfurilor face parte din ansamblul Vama București-Antrepozite, care cuprinde încă o clădire administrativă, patru depozite și unul din primele castele de apă construite în România.

Rahova nu are acces la un parc, la instituții de cultură, la teatre, cinematografe sau infrastructură sportivă

Arhitectul Teodor Frolu, fondator și co-manager al companiei de comunicare DC Communication, a cumpărat clădirea istorică împreună cu agenția Headvertising, a început reabilitarea ei, dar și-a propus mult mai mult: să repună pe harta orașului zona Rahova-Uranus.

Să adune în jurul său oameni cu viziune comună, să revitalizeze un loc cândva vibrant, reper al modernizării Bucureștiului la sfârșit de secol al XIX-lea. Rahova de azi nu are acces la un parc, la instituții de cultură, la teatre, cinematografe sau infrastructură sportivă.

Rahova-Uranus, cartier istoric, azi cu dezvoltare haotică

Modernizarea socialistă a cartierului Rahova a început în anii ’60, de la periferie spre centru, de la Piața Rahova de azi la platforma industrială Electromagnetica.

În anul 1971 a fost aprobat Programul General de Sistematizare a Bucureștilor pe următorii 30 de ani. Cutremurul din 1977 a fost pretextul pentru accelerarea planului, conform căruia, între anii 1985-2000 întregul fond de case vechi urma să fie înlocuit cu construcții noi.

În ultimii ani, Rahova-Uranus a cunoscut o dezvoltare haotică, au apărut blocuri noi, dar tot dormitor, în timp ce vechile clădiri se degradează. O resursă abandonată.

Bursa Mărfurilor, fabrica și Palatul Bragadiru, simbol al conectării Bucureștiului la economia occidentală

B365.ro: Teodor Frolu, să ne imaginăm cum arăta zona Rahova-Uranus în 1894, anul construirii Bursei de Mărfuri, pe care l-ați păstrat pe frontispiciu.

Arh. Teodor Frolu: Aici era o zonă plină de vii, Calea Rahovei era un drum destul de desfundat, pe care ajungeau în zona centrală cei din satele limitrofe, cu comerț, cu produse. De aceea și avem azi Calea Viilor, aceste dealuri erau pline de vii, aici se făcea vin.

Vama Antrepozite și Fabrica Bragadiru au apărut cam în același timp ca o dezvoltare cu totul nouă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, cele două ansambluri reprezentau un fel de World Trade Center al Bucureștiului din anii ’90.

Pentru cine își aduce aminte, când a apărut World Trade Center la sfârșitul anilor ’90, complexul era simbolul conectării Bucureștiului la lumea occidentală.

La fel, la sfârșitul secolului al XIX-lea, zona Rahova-Uranus a devenit foarte reprezentativă pentru aspirațiile Bucureștiului de a se conecta la occident.

Bursa Mărfurilor era prima bursă a Bucureștiului, o instituție nouă, un fel de AI a epocii. Fabrica Bragadiru avea o tehnologie state of the art, britanică, cum nici englezii nu aveau la vremea aceea. Venea și cu model foarte inovativ, cu toată povestea Palatului Bragadiru care era, de fapt, casa de cultură a angajaților. Dimitrie Bragadiru a inițiat un concept foarte inovativ de business al unei companii românești.

Primul tramvai din București circula pe traseul Palatul Regal-Bursa Mărfurilor, lega polul politic de cel economic

Arh. Teodor Frolu: Importanța locului era subliniată de faptul că primul tramvai din București pornea din fața Palatului Regal, de la Ateneu, și întorcea aici în fața Bursei Mărfurilor. Erau cele două epicentre ale Bucureștiului, cel politic și cel economic, legate pe linia Uranus. Strada Uranus făcea legătura tramvaiului între cele două puncte.

De la acest traseu al tramvaiului s-a născut și viziunea mea când m-am întâlnit cu Bursa Mărfurilor. A fost dragoste la prima vedere, transformată în dorința de a interveni la această clădire abandonată.

Eram printre puținii oameni din acele timpuri care nu era interesați să cumpere terenuri și să facă apoi construcții speculative. Luam clădiri vechi și încercam să le refac, cum am făcut și cu clădirea Amsterdam Cafe, prima investiție în Centrul Vechi, în anul 2000.

Eram într-un parteneriat cu un grup de investitori olandezi care și acum deține câteva clădiri importante în Centrul Istoric. Am ieșit din grupul lor după ce am întâlnit clădirea Bursei, m-a interesat mult să pot să am controlul asupra a tot ceea ce fac.

Clădirea Vama Antrepozite, Bursa Mărfurilor, reprezintă un ansamblu care acum suferă pentru că fost divizat în proprietăți mai mici

Ansamblul conține clădirea The Ark, fosta Bursă a Mărfurilor, iar în spate se află Gara, care mai are depozitele și liniile originale, două depozite stângă dreapta care au și ele proprietari diferiți. Ansamblul este spart în vreo 6 loturi diferite de teren.

Arhitectul care se ocupa de dezvoltarea Londrei s-a întâlnit cu administrația Bucureștiului

Arh. Teodor Frolu: The Ark a început în 2005-2008. Numele inițial definea conceptul proiectului, Bursa Mărfurilor Creative, locul unde se întâlnește industria creativă cu orașul, cu piața. A devenit The Ark, de la arca lui Noe, pornind de la ideea că suntem că o navă în București, populată de animale diferite.

Oamenii creativi sunt foarte diferiți, cei din advertising sunt diferiți de cei din cinematografie, design, arhitectură, suntem personalități uneori și cu egouri foarte prezente și diferite. Așa am devenit The Ark, păstrând și ideea de internaționalism. Bursa Mărfurilor era statement pentru un București și o Românie care se conectau la economia globală.

În anii ’90, industriile creative au reprezentat unul din motoarele schimbării în România, în București, în special. Nu întâmplător când am început acest proiect, în paralel cu șantierul, am dezvoltat și Rahova Mon Amour, proiect de activare locală, în care am fost parteneri cu British Council.

În 2005, British Council a adus experți în dezvoltare urbană, printre ei și arh. Peter Bishop, care era în acel moment un fel de arhitect șef care se ocupa de viziunea de dezvoltare a Londrei, și nu de emiterea de certificate de urbanism. Peter Bishop a venit la mai multe întâlniri pe tema dezvoltării Bucureștiului, povestind despre importanța pietonizării și punerea în valoare a patrimoniului istoric, inclusiv cu primarii Adrian Videanu, Sorin Oprescu, dar și cu societatea civilă din care făcea parte atunci și Nicușor Dan. Din păcate, se investea mult în infrastructură rutieră și foarte puțIn în pietonizare și stimulare a alternativelor la mașina personală. Am încercat să facem un parteneriat cu ceilalți proprietari din zonă. Din păcate, nu ne-a ieșit, pentru că ceilalți n-au fost interesați de dezvoltarea unui proiect major comun, ei doreau să profite de evoluția prețurilor terenurilor din zonă.

„Cinema EUranus, La Bomba, proiecte pentru cartier. Am repus pe harta orașului aceasta zonă”

B365.ro: Ce proiecte ați inițiat pentru revitalizarea zonei Rahova-Uranus?

Arh. Teodor Frolu: Cinema în aer Liber –  EUranus – a fost proiectul nostru inițiat în 2007,cu ocazia festivalului Filmului European. Am repus pe harta orașului aceasta zonă. La Bomba a fost un proiect comunitar, conceput și derulat de un grup de artiști extraordinari, cu care am făcut activări împreună.

Odată cu deschiderea șantierului, ne-am luat în serios rolul de locatari ai zonei și am încercat să sprijinim și să găsim formule prin care Rahova-Uranus să se conecteze în primul rând la oraș. Gândiți-vă că, până să venim noi aici, zona aceasta era foarte puțin cunoscută, chiar și pentru mine. Eu sunt născut, crescut în București, în Timpuri Noi, dar spre rușinea mea până în 2004 habar nu aveam ce există aici.

B365.ro: Și acum cartierul are un nume rău famat, Rahova, deși este vecin cu Centrul Civic.

Arh. Teodor Frolu: Are acest renume din cauza faptului că găzduiește închisoarea Rahova, la capăt. Calea Rahovei era o stradă foarte lungă, puțină lume știe că începea de la Tribunalul Mare, din dreptul străzii Șelari, trecând peste Podul Rahova. A fost tăiată de Bulevardul Unirii, între bdul Unirii și Piața Coșbuc și-a schimbat numele, dar tot vechea Calea Rahovei a rămas.

Cine mai circulă pe acolo vede că zona încă mai păstrează ceva din atmosfera Căii Moșilor. Zona a fost masiv destructurată de demolările din anii ’80, clădirea Bursei Mărfurilor a scăpat ca prin urechile acului de la demolare.

„Ansamblul Vama Antrepozite și Fabrica Bragadiru reprezintă unul din locurile cele mai valoroase locuri din București”

B365.ro: Ce ați descoperit când ați ajuns în Rahova?

Arh. Teodor Frolu: Un important patrimoniu de arhitectură industrială, de sfârșit de secol al XIX-lea, în care intră nu doar Ansamblul Vama Antrepozite, ci și Fabrica Bragadiru. Ele împreună, din perspectiva mea de arhitect, reprezintă unul din locurile cele mai valoroase din București, în ideea unei dezvoltări integrate.

Pe lângă acest patrimoniu industrial, în jurul acestor ansambluri ai teren suficient de mare ca să poți avea clădiri noi integrate. Problema este că s-a parcelat zona și exista tentatia de a o vinde pe bucățele, și aici orașul pierde. Ceea ce ar putea să fie zona Rahova-Uranus riscă să devină un amalgam de intervenții mai mult sau mai puțin reușite.

„Nu văd o Administrație locală interesată să dezvolte cartierul ca un proiect foarte important al Bucureștiului”

B365.ro: Ați făcut analize de urbanism și ați dezvoltat scenarii de dezvoltare a zonei Rahova-Uranus. Ce ați reușit până acum?

Arh. Teodor Frolu: Asta este partea mai puțin senină, nu am reușit mare lucru din ce ne-am propus cu zona. Investitorii din jur nu erau dezvoltatori profesioniști cu viziune de ansamblu, ci mai mult au profitat de momentul boom-ului imobiliar și au făcut achiziții de teren. A venit criza și i-a blocat, scenariile de valorificare a investițiilor nu au mai fost aceleași. Acum zona este oarecum blocată, dar acesta poate fi un lucru bun. Nu văd însă o Administrație locală interesată să dezvolte cartierul ca un proiect foarte important al Bucureștiului.

În toată zona fostă industrială, Drumul Sării, Viilor, tentația a fost să se construiască multe ansambluri de locuințe și spații comerciale. Sunt soluții care nu recuperează ideea de stradă, de tramă istorică, astfel încât zona Rahova-Uranus să rămână cuplată la oraș. Dacă ne uităm la dezvoltările actuale, sunt foarte haotice.

Vedem clădiri noi, dar relația lor cu strada aproape că nu există. Este păcat, pentru că dacă ne uităm un pic la proximitatea Zonei Rahova-Uranus față de zona centrală, ea face parte din Centrul Istoric al Bucureștiului.

“În orice capitală europeană s-a dovedit că tramele stradale istorice produc valoarea economică cea mai mare”

B365.ro: Se află mai la margine, dar în centru?

Arh. Teodor Frolu: Așa-zisul Centru Istoric al Bucureștiului, de fapt, se întinde până aici, noi suntem la marginea Centrului Istoric. La fel cum Palatul Cotroceni face parte din Centrul Istoric, la fel cum Zona Bariera Vergului făcea parte din acest centru. Reducerea aceasta, brandul nou creat de Centru Vechi, care cuprinde doar 10 străzi, este ca un fel de surogat.

Pe mine mă preocupă valoarea economică a acestui Centru Istoric extins, recunoașterea și punerea lui în valoare are o valoare economică foarte importantă pentru oraș. În orice capitală europeană s-a dovedit că tramele stradale istorice produc valoarea economică cea mai mare. Nu doar Bucureștiul a făcut greșeală de a moderniza excesiv unele zone istorice.

Discutam cu un expert din Bruxelles, președintele unei Asociații Art Nouveau, și îmi spunea că Bucureștiul seamănă foarte mult cu Bruxelles. Orașul a dat în patima dezvoltării în anii ’70, ’80, când a apărut Comisia Europeană, au început să construiască clădiri de birouri în centru, fără să țină cont de zona istorică. În ultimii 15 ani au început să recupereze și să repare aceste greșeli.

Rahova-Uranus, o resursă valoroasă a Bucureștiului

Bucureștiul mai are șanse, atâta timp cât un loc ca Rahova încă mai are în picioare niște clădiri, unele renovate mai bine sau mai prost, altele în stare de degradare. Este o resursă foarte specială a Bucureștiului și sper că administrația împreună cu investitori de calitate vor înțelege acest fapt.

“Piața de Flori și-a pierdut șarmul, a rămas doar cu numele. Proiectul nostru de a fi tranformată în piață turistică a fost aprobat de PMB”

B365.ro: Piața de Flori cum se împacă cu restul ansamblului?

Arh. Teodor Frolu: Din păcate, Piața de Flori este un spațiu total destructurat, care și-a pierdut șarmul pe care încă îl mai avea în anii 2000. Eram aici când tirurile cu flori din Olanda descărcau marfa noaptea. Piața a rămas cu numele de Piață de Flori, dar este ceva improvizat.

Acum vreo 4-5 ani a fost desființată și mutată în altă locație, mai spre marginea Bucureștiului în zona de comerț cu flori en-gros. Aici a rămas doar cu numele, dar poate să-și recapate identitatea. Am propus un proiect de a transforma Piața în una turistică, să fie un spațiu comunitar, nu doar niște chioșcuri unde se vând flori.

Proiectul face parte din Planul Integrat de Dezvoltare a Bucureștiului, pe care l-am inițiat acum 10-12 ani împreună cu alte 10 birouri de arhitectură. Este aprobat de Primăria Capitalei, numai că a fost întotdeauna un meci între Primăria S5 și cea Capitalei, cine deține terenul, cine administrarea.

Cel mai greșit lucru ar fi ca Piața de Flori să devină un supermarket fără personalitate, așa cum s-a întâmplat cu foarte multe alte piețe din București.

„Zona Rahova-Uranus poate să renască și încă foarte repede”

„Clădirile industriale pot să devină clădiri cu funcțiune publică, să existe o extindere pentru partea culturală, artistică. Pe terenul din jurul acestor clădiri istorice pot fi construite locuințe, birouri, astfel încât zona să nu devină una dormitor. Să fie un loc viu, cu funcțiuni complementare, mai ales că în Rahova-Uranus partea culturală lipsește. Rahova-Uranus are tot ce-i trebuie ca să fie un nou brand al Bucureștiului, care să aducă ceva în plus ofertei culturale, turistice, a orașului.

Le-am spus multora că aici, în 20 de ani, va fi Piccadilly Circus a Bucureștiului. N-a fost Piccadilly, a rămas doar Circus, dar eu tot cred că zona va exploda la un moment dat. Lumea încă nu s-a prins de valoarea acestui spațiu, mă refer la cei care au un rol determinant în dezvoltarea Bucureștiului.

B365.ro: Spuneați că Rahova-Uranus este Noul Soho al Bucureștiului.

Arh. Teodor Frolu: De la Piccadilly Circus începe Soho. Soho este un spațiu în care se întâlnește zona autentică, originală a Londrei, creativă, cu noile dezvoltări. Argumente există.

De exemplu, în Palatul Bragadiru ai teatru, ai concertele Festivalului Sonoro, ai expozițiile Celulei de Artă, iar The Ark a devenit un loc al industriilor creative.

La noi este școală de balet, se întâmplă întâlniri, conferințe, evenimente ale industriilor creative. Există o efervescență a zonei. De la noi și până la Parcul Carol vedem un spațiu istoric foarte interesant, care nu și-a recuperat locul pe care-l merită în București.

The Ark a inițiat mișcarea de regenerare urbană din Rahova-Uranus

B365.ro: Cum de au cântat englezii de la HOT Chip în Piața de Flori? Era chiar la lansarea mișcării de regenerare.

Arh. Teodor Frolu: Toată lumea a fost uimită că au venit să cânte în Rahova, dar erau aduși de British Council. Avem o energie aici care încă așteaptă să fie valorificată. Suntem și am fost un factor foarte important de a repune pe hartă zona asta.

Poate că ne-a avantajat blocajul în dezvoltare, generat de criza imobiliară. Schema care s-a dorit speculativă nu a funcționat și asta este spre binele zonei. Va veni momentul în care cartierul Rahova-Uranus își va recupera potențialul uriaș pe care îl are.

Citește, mai jos, și alte istorii ale cartierelor bucureștene

• EXCLUSIV I O istorie fabuloasă. Parcul Tineretului, făcut cu eforturi gigantice pe fosta groapă de gunoi Valea Plângerii – Cocioc, cel mai toxic teren din București
• EXCLUSIV I Parcul Circului, o groapă de gunoi transformată în Paradis. Cum se alege praful de opera unui mare arhitect peisagist din București
• Titulescu, cartier cu prețuri săltate de Piața Victoriei, dominat de cel mai frumos palat administrativ din București: clădirea Primăriei Sectorului 1
• Tei, cea mai mare resursă verde-albastră din București. De la săraca mahala cu copii în cămăși de sac în toiul iernii la cartier cu blocuri de lux pe malul lacului
• VIDEO | Bucureștiul dispărut. „Între Bariera Vergului și Bariera Mogoșoaiei”, cum arăta cartierul Ștefan cel Mare înainte să apară blocurile
• Invitație la îndrăgostire. Flămânda și Sfânta Ecaterina – cartiere unice, care-și păstrează numele de mahalale și tot farmecul din vechiul București | INTERVIU
• De ce e Floreasca un cartier atât de atractiv (și scump), deși e plin de blocuri tip cazarmă, cu apartamente minuscule. Microuniversul ridicat în locul hipodromului lui Negropontes
• Într-o mare de blocuri comuniste, două oaze de case vechi din cartierul Tineretului au scăpat de demolare. Parcelarea Lânăriei, concepută de arhitectul palatelor din Micul Paris
• Cartierul Tineretului, construit în ritm infernal, a înlăturat brutal casele și rostul a mii de bucureșteni. Călătorie în lumea dispărută a florarilor de la care Regina Maria lua bujori
• Cartierul evreiesc din vechiul București, azi umbra unui spațiu cândva vibrant, cu prăvălii și case interbelice valoroase. Unde azi e magazinul Unirea era inima comunității
• Dorobanți, azi cartierul cu cele mai râvnite vile din București, a plecat de la case-vagon cu grădini mari. Cine au fost dezvoltatorii care au transformat spectaculos zona | Interviu
• Pipera, exodul bucureștenilor în câmp. Cartier de business cu zgârie-nori lângă urbanism de tarla, aplicat după coduri de pe vremea lui Cuza I INTERVIU
• Ferentari, cartierul promisiunilor neonorate de mai bine de 100 de ani. Cum a ajuns “Câmpul Veseliei” să fie considerat ghetoul Bucureștiului | INTERVIU
• Colentina, pe vremuri colea-n tină, cartierul căruia natura i-a dăruit și lac, și râu. Unde acum e Parcul Plumbuita, cândva era o mare mlaștină din București | INTERVIU
• Icoanei, cartierul perfect pentru plimbare. Mahalaua de unde izvora Bucureștioara cu apă “greu mirositoare”, acum zona cu cele mai frumoase (și scumpe) case din București
• Iancului, vechi cartier bucureștean și marile transformări prin care a trecut. Ca să-l refacă așa cum voiau, comuniștii i-au închis complet bulevardul vreme de 2 ani
• Militari: cum s-a transformat din cartier-dormitor liniștit în comunism, în dormitor neliniștit în capitalism. Este singurul cartier din București care n-a avut parc până anul acesta
• Cățelu, singurul cartier din București cu locuințe cu prispe lungi, ca la țară, geniala “găselniță” a unui mare arhitect, Tiberiu Niga
• Bucureștii Noi, așezarea clădită de la zero de magnatul Basilescu, un om cu un vis formidabil. “Comunele suburbane se înăbușă sub dictatura primarului central și a hoților”
• Acolo unde azi e grandioasa amenajare Lacul Morii, cu cele mai pitorești apusuri din București, a fost odată străvechiul Crângași, cu biserică și cimitir. În locul lor au apărut blocuri I Interviu
• “În Titan, stelele-s mentosane”. Cel mai mare cartier muncitoresc din București a fost admirat până și de președintele Nixon și de dictatorul Mobutu | Interviu cu jazzmanul Iordache
• “Domenii” de vis, cu case cu grădini de milioane. Peste o sută de familii se luptă cu rechini imobiliari și presează administrația să protejeze frumusețea unui cartier unic în București
• Bucureștenii din Berceni au câștigat meciul cu investitorul care voia să transforme baza sportivă Girueta în hipermarket. ”E un caz fericit unic, lista parcurilor sportive demolate e uriașă”
• VIDEO I Podul Calicilor sau Calea Rahovei, drumul negoțului din care s-a născut un cartier. Rahova, în imagini: trecutul pitoresc al unui mic sat înghițit de un mare oraș
• VIDEO | La mulți ani, Berceni (ori îți place, ori te temi)! Acum 59 de ani, nașterea cartierului era anunțată la gazetă
• Incredibil, dar adevărat în orașul betonat: Vatra Luminoasă, cartierul-miracol cu case cu grădină pentru bucureșteanul simplu. Case ieftine și subvenționate de stat