EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvirei Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
În anul 1939, arh. Alexandru Zaharia proiecta pe str. Docenților, nr. 7, fostă Popovici 25 A, o vilă mediteraneană gândită în mod special pentru o singură persoană: faimoasa actriță Elvira Godeanu.
„Marea Doamnă a teatrului românesc” a fost căsătorită cu eminentul inginer constructor Emil Prager și avea să se bucure puțin timp de reședința ei spectaculoasă. Deși regimul comunist i-a decernat Ordinul Muncii Clasa II (1952), și Ordinul Meritul Cultural (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”, Elvira Godeanu a fost dată afară din casă și pensionată forțat in de la Teatrul Național laolaltă cu toată generația de mari actori interbelici.
Elvira Godeanu (1904-1991), o somitate a artei dramatice românești. Fotografie de epocă.
Vila Elvirei Godeanu a fost naționalizată și ocupată de ofițeri ai armatei roșii. Până în anii ’90 a fost locuită de tovarăși cu origine sănătoasă
Elvira Godeanu – Emil Prager, povestea unui cuplu nobil, atipic, unit de o dragoste profundă, și trista istorie a unei case speciale, acaparată samavolnic de regimul comunist, mai jos interviu cu actorul Armand Calotă, nepotul actriței Elvirei Godeanu, și arh. Mădălin Ghigeanu, cel care a descoperit dosarul de autorizare al casei, autorul volumului “Curentul Mediteranean în arhitectura interbelică românească”, Editura Vremea, 2022.
Vila Elvira Godeanu. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.Fațada principală. Sursa: Arhiva PMB, dosar de autorizare fotografiat de arh. Mădălin Ghigeanu.
Elvira Godeanu (1904-1991), a făcut parte din Generația de Aur a teatrului interbelic și a rămas în istoria artei dramatice românești drept o actriță de o frumusețe copleșitoare, hollywoodiană, dublată de un uriaș talent, rafinat prin sensibilitate, dăruire, inteligență, disciplină și o proverbială modestie.
“Nu este destul să fii talentat și să ai acel fizic prin care mulți speră că vor fi idolii publicului”
„Am avut mult de suferit din cauza frumuseții. Talentului i-am adăugat perseverență și încăpățânare pentru a depăși frumosul (…) Mi-am iubit profesiunea și am vrut, ca în ceea ce urma să fiu distribuită, să fiu reală, adevărată. Teatrul se învață în ani lungi, are mii de reguli și secrete pe care nu le-am aflat în Conservator. Nu este destul să fii talentat și să ai acel fizic prin care mulți speră că vor fi idolii publicului. Sunt necunoscute care trebuie aflate la vremea lor, printr-o muncă disciplinată”, Elvira Godeanu,revista Flacăra 20/1989.
Elvira Godeanu in „Realitatea Ilustrată din 3 octombrie 1939, anul edificării vilei sale. Sursa: deieri-deazi.blogspot.com.
„O astfel de frumusețe a născut, evident, pasiuni tulburătoare, a dat naștere unor celebre povești de dragoste, a indus în mintea multora aventuri cum numai în romanele interbelice puteai găsi, a confecționat scenariile unor amoruri secrete cu parteneri din elita economică sau politică a vremii”, Ion Cepoi, ” Elvira Godeanu, o poveste de pe Jiul de Sus”.
Armand Calotă are 62 de ani și este actor la Teatrul Național din anul 1993. A moștenit vila de la matușa sa, prin testament. Foto credit: Armand Calotă.
“Elvira Godeanu nu a fost niciodată cu Gheorghiu Dej, nici nu s-au întâlnit vreodată, a fost o mare calomnie din partea Anei Pauker”
Armand Calotă are 62 de ani și este actor la Teatrul Național din anul 1993. A moștenit vila de la matușa sa, prin testament. Trăiește dupa principiul „Viața nu este o cursă, e o călătorie care trebuie savurată pas cu pas”. Pentru farmecul și noblețea sa, Elvira Godeanu a fost urâtă de Ana Pauker, cerberul acelor timpuri, care a lansat zvonul că ar avea o legatură cu Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Armand Calotă, nepotul Elvirei Godeanu: Nu a fost niciodată cu Gheorghiu-Dej, nici nu s-au întâlnit vreodată, a fost o mare calomnie din partea Anei Pauker, care a cunoscut-o la un revelion. După aceea, în cutia poștală au început să apară tot felul de scrisori de la muncitori care îi spuneau că este o nenorocită, că este amanta lui Dej și întinează idealurile comuniste.
Emil Prager i-a dat Elvirei cheile casei și i-a spus: “Vezi ce este înăuntru”
Armand Calotă, nepotul Elvirei Godeanu: Eu știu de la Elvira că această vilă i-a fost dăruită de Emil Prager. Se plimbau pe stradă și Elvira i-a spus: ‘Uite ce brad frumos este în fața acestei case’. Emil a zis: Efrumos, ia cheile și vezi ce este înăuntru. Și așa i-a făcut cadou această vilă. După care au venit rușii și acolo a fost un birou al armatei sovietice. Au ocupat casa pur și simplu, iar după plecarea lor, a fost împărțită între mai multe familii cu origine sănătoasă. Mătușa mea mi-a lăsat casa prin testament în anul 1991, în caz că voi reuși să o câștig. Am deschis procesul de retrocedare în anul 1990 și am reușit să o obțin după aproape 10 ani. Era foarte mult de investit în imobil, așa că am fost nevoit să o vând.
Elvira Godeanu și Emil Prager.
B365.ro: Emil Prager avea o legătură cu marea actrița încă din anul 1939? Ei s-au căsătorit abia în mai, 1954.
Armand Calotă: Da, se cunoșteau demult, dar încă nu era oficializată legătura dintre ei. Elvira mi-a povestit cum a zăpăcit-o Emil Prager, cum s-au plimbat pe Kiseleff și i-a dat cheile în fața acelui brad frumos care există și azi.
B365.ro: Ce amintiri avea Elvira Godeanu din această vilă frumoasă?
Armand Calotă: Casa era foarte frumoasă și ei au mai transformat-o în interior ca să o facă și mai frumoasă. Elvira Godeanu a vorbit mereu foarte frumos despre aceast imobil special în inima ei, ar fi vrut să îmbătrânească acolo, în zona aceea. A avut un mare regret când s-au mutat într-un apartament pe Cosmonauților nr. 7, lângă biserica Albă, vis a vis de UNITER. Au stat împreună acolo până la sfârșitul lui Emil Prager. El avea probleme cu ochii, trebuia să fie operat, i-au făcut anestezie totală și nu s-a mai trezit. A fost un caz de malpraxis, mătușa mea a suferit enorm, a fost mereu cu el în spital.
„Elvira Godeanu a vorbit mereu foarte frumos despre aceast imobil special în inima ei, ar fi vrut să îmbătrânească acolo, în zona aceea”.
“Emil Prager a respectat-o foarte mult, a iubit-o, între ei exista o legătură nobilă”
B365.ro: Cum era relația sa cu Emil Pragher?
Armand Calotă: Îl iubea enorm. Era un om de o calitate extraordinară, era un Lord în acele vremuri, era un om de o capacitate extraordinară. A respectat-o foarte mult, a iubit-o, între ei era o legătură nobilă. Gândiți-vă că mama Elvirei a murit în timp ce ea juca în spectacolul „Dama cu camelii”, nu știa, a primit vestea după aplauze. În anii ’60 a fost pensionată prematur alături de toată generația de aur din perioada interbelica a Teatrului Național. A fost groaznic, i-a adunat pe scenă, au primit plicurile și au fost trimiși acasă, fără nicio continuitate.
“Elvira Godeanu era foarte generoasă, în jurul ei au apărut tot felul de oameni care au profitat de bunătatea ei”
Armand Calotă: E ceva care mă doare și acum. În ultimii ani din viață, Elvira fiind singură, îmi spunea: Armand, dragă, cea mai grea boală este singurătatea. Era foarte generoasă, în jurul ei au apărut tot felul de oameni care au profitat de bunătatea ei. Le dăruia ediții princeps, le-a dat lucruri de valoare. În ultimii ani a dat tot, tot. Au secat-o, până și testamentul l-au schimbat. Avea niște bani și cu o lună și ceva înainte de a muri, cei care o înconjurau au schimbat testamentul. Era multă urâțenie în jurul ei. A avut o viață în care a suferit foarte mult. Singurul care ajutat-o în anii ’90 a fost Ion Caramitru. I-a organizat o seară extraordinară la UNITER, alături de toți marii actori. Atunci mi-a zis: ‘Să-i mulțumești lui Ion Caramitru, m-a scos dintr-o stare groaznică’.
Foto credit: Arhiva de Fotografie. Elvira Godeanu, prelucrare digitală dupa un cliseu cu gelatino-bromura de argint pe acetat de celuloză, Atelier Foto „Studio”, cca 1950-1959. @AdF (CC BY-NC-ND 4.0).
“Elvira Godeanu s-a căsătorit târziu, la vârsta de 50 de ani, cu marea dragoste a vieții sale, inginerul Emil Prager”
Elvira Godeanu s-a născut în anul 1904 în familia unor industriași germani din Tîrgu-Jiu. Mama sa era unul din cei cinci copii ai lui Iosif și Josephina Vișner, proprietarii unei fabrici de bere de pe malul Jiului. Tatăl Elvirei, Constantin Glodeanu, medic veterinar și ziarist la „Epoca”, și-a părăsit familia exact în ziua în care s-a născut Elvira. Copilăria și tinerețea viitoarei stele a scenei bucureștene au fost profund marcate de absența tatălui. Poate de aceea s-a căsătorit atât de târziu, la vârsta de 50 de ani, în luna mai a anului 1954, cu piatra de temelie a vieții sale, inginerul Emil Prager.
“Eu nu l-am văzut niciodată pe tata în carne și oase”
„Când eram copil, tot timpul sărutam poza lui (a tatălui, n.n), o mângâiam și îl așteptam. ‘Când vine tata? Vreau să-l văd.‘ Mi se spuneau tot felul de minciuni: Tata o să vie, dar n-a venit. Eu nu l-am văzut niciodată pe tata în carne și oase. Când m-am făcut mai mare și mi-am dat seama de felul nemilos în care s-a purtat cu noi, am rupt fotografia. L-am urât cumplit. Am fost, într-un fel, un copil orfan. Am trăit hăituită de această absență”, Elvira Godeanu.
Elvira Godeanu și George Vraca, 1932. Sursa: De ieri și de azi.
Elvira Godeanu a excelat în sute de roluri memorabile pe scenele bucureștene și a jucat în primul film sonor în limba română, „Ciuleandra”(1930), alături de o altă mare vedetă a timpului, Constantin Băltățeanu. Elvira Godeanu cucerește publicul bucureștean cu interpretarea personajului Zița din „O noapte furtunoasă” și a Zoei, Coana Joițica, din „O scrisoare pierdută”, cel mai longeviv rol al său, piesa de teatru care a avut mai mult de 500 de reprezentații.
Vila Elvira Godeanu. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
“Conceptul clădirii denotă foarte mult feminitatea și modul de existență al actriței”
Vila Elvirei Godeanu din str. Docentilor nr. 7, fostă Popovici, a fost proiectată de arh. Alexandru Zaharia, un favorit al protipendadei bucureștene, creator de palate mediteraneene.
Arh. Mădălin Ghigeanu: În același timp, Alexandru Zaharia lucra la Palatul Regal Scroviștea și la vila Albă, vila privată a Elenei Lupescu de la Băneasa. Atunci, Zaharia lucra cu arh. Dori Galin Golingher și Leon Srulovici, cu care este posibil să fi colaborat și la acest proiect. Din planșele autorizate însă văd doar mâna lui Zaharia, pentru că recunosc stilul lui Golingher și cred ca nu a desenat acest proiect. Este un imobil conceput pentru o singură persoană, Elvira Godeanu măritându-se ulterior cu inginerul Emil Pragher, după moartea primei soții a acestuia.
Foto credit: Arh. Mădălin Ghigeanu.Vila Elvira Godeanu, fațada laterală. Sursa: Arhiva PMB, dosar de autorizare fotografiat de arh. Mădălin Ghigeanu.
B365.ro: Ce ne spune dosarul de autorizare despre Vila Elvira Godeanu?
Arh. Mădălin Ghigeanu: Vila este construită pe un teren mic de cca 18,5m/18m (333mp), pe o stradă cochetă din Parcelarea Delavrancea. În anul 1939, Elvira Godeanu depune un proiect de casă, o construcție destul de mică, cu subsol, parter și un etaj. Conceptul clădirii denotă foarte mult feminitatea și modul de existență al actriței. La nivel de partiu funcțional, proiectul cred că diferă de casele din zonă.
Fațada la stradă. Sursa: Arhiva PMB, dosar de autorizare fotografiat de arh. Mădălin Ghigeanu.
“Tot parterul vilei era un spațiu deschis, un mare salon de primire”
Arh. Mădălin Ghigeanu: Parterul este foarte interesant elaborat. Pe toată suprafața sunt trei spații largi, frumoase (living, salon și sufragerie), ele comunicând între ele (având și un grup de serviciu minimal în vestibul). Practic, tot parterul era un spațiu deschis, un mare salon de primire cu bucătăria, evident, mutată la subsol. Etajul are două dormitoare cu băi generoase, de aproape 6 metri, și un dressing imens de 6 metri cu acces către o terasă spre spate. De asemenea, către dormitorul Elvirei Godeanu accesul se făcea printr-un salon de 4.50 pe 5.50 metri, practic era încă un mic living la etaj. Subsolul conținea pe lângă camerele tehnice, 2 camere pentru servitori și bucătăria cu acces pe o scară secundară. Constructorul imobilului are un nume german, Carol Schesingher.
Plan etaj 1. Sursa: Arhiva PMB, dosar de autorizare fotografiat de arh. Mădălin Ghigeanu.Plan parter. Sursa: Arhiva PMB, dosar de autorizare fotografiat de arh. Mădălin Ghigeanu.
Proiectul este realizat în stil mediteranean, fără compromis. În proiectul inițial pe fațadă apar trei arcade, acum mai există doar două. Zaharia abordează o tratare simplă a fațadei, dar foarte curată, o compoziție distinsă care urmărește pe undeva caracterul și psihologia acestei femei frumoase și distinse.
Foto credit: Arh. Mădălin Ghigeanu.
“Imobilul a fost restaurat-modificat după anul 2021, dar nu am văzut atunci vreun panou de identificare a autorizației de construire”
B365.ro: Casa a fost modificată?
Arh. Mădălin Ghigeanu: Am urmărit Vila Elvira Godeanu încă din timpul tezei de doctorat. Imobilul a fost restaurat-modificat după anul 2021, dar nu am văzut atunci vreun panou de identificare a autorizației de construire. Nu am avut acces în interior, dar am vorbit cu câțiva muncitori care intrau în casă cu plăci mari de rigips și mi-au spus că vor placa pereții. Dacă s-a întâmplat așa, ar fi enormitate, pentru că toate aceste case mediteraneene aveau acea tencuială calcio vecchio. Să plachezi cu gips-carton pereții unei case mediteraneene este abominabil. Din fericire, Vila Godeanu nu și-a pierdut identitatea inițială, cu excepția unei balustrade de fier forjat care nu era în proiectul inițial și care apare ca o intervenție nereușită în prezent.
Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
După bombardarea Ateneului Român, în 1944, Emil Prager va reface cupola din bani proprii, fără să ceară statului nimic
Emil Prager (1888-1985) a fost diplomat al Școlii Naționale de de Poduri și Șosele încă din anul 1912, dată de la care figurează ca inginer în Corpul Tehnic Român. Născut într-o familie mixtă, (tată șvab austriac și mama româncă) a înființat în anul 1921 un birou de studii, expertize și proiecte pentru lucrări de beton armat, primul birou tehnic de acest tip din România. În 1925, biroul tehnic s-a transformat în Antrepriza de Construcții inginer Emil Prager și execută numeroase reședințe particulare și edificii publice: Palatul Senatului (Ministerul de Interne), aripa nouă a Palatului Regal, Academia Militară de la Cotroceni, Aerogara Băneasa, blocul Intreprinderii Banloc de pe Calea VictorIei, hotelul Union, blocurile Adriatica și Generala, fabrica Apaca, armonioasa construcție UGIR, etc.
Emil Prager (1888-1985) a fost diplomat al Școlii Naționale de de Poduri și Șosele încă din anul 1912, dată de la care figurează ca inginer în Corpul Tehnic Român.
Arh. Mădălin Ghigeanu: De remarcat că, după bombardarea Ateneului Român în 1944, va reface cupola Ateneului din proprii bani, fără să ceară statului nimic. Și-a oferit sprijinul și pentru refacerea vechiului Teatrul Național, cerând statului doar o creditare minimă, însă regimul politic va opri aceasta lucrare. Prager ar fi refăcut Teatrul Național de pe Calea Victoriei.
Emil Prager își donează în integralitate întreaga avere Statului înainte de naționalizare
Cu puțin înainte de naționalizarea din 11 iunie 1948, în luna martie, Emil Prager își donează întreaga avere Statului. Intreprinderea sa fost preluată de Ministerul Construcțiilor, confom Anexei nr.6 a Legii 119, împreună cu tot parcul de mașini aferent, patru autoturisme: Mercedes, Plymouth, Taunus, Ford, două motociclete, 12 autocamioane Ford, Chevrolet, Mercedes, Chrysler Pickup, Oppel-Blitz, ș.a). Emil Prager va fi pentru scurt timp inginer-șef la Sovrom Construcția nr. 1, până în 1950 când demisionează. Din anul1958 este chemat ca inginer principal în Ministerul Energiei Electrice și face parte din Consiliul Superior Tehnic. Își incetează activitatea în anul 1978, la împlinirea vârstei de 90 de ani, iar în 1979 publică cea mai importantă lucrare dedicată evoluției etapelor tehnice în construcții, „Betonul armat în România”.
Imobilul Societatea Dacia Română.
“Doamne, cum s-au strâns atâtea calități într-un om!’
Elvira și Emil s-au căsătorit în 1954, la doi ani după moartea Margaretei, prima soție a inginerului, și au rămas împreună până la final. Elvira Godeanu despre Emil Prager:
„Era un om cult, care iubea teatrul. Era pasionat de muncă, era bun, politicos, generos, pe lângă că era un uriaș în profesia lui. Doamne, cum s-au strâns atâtea calități într-un om! El a adus prima macara din România. Când l-am cunoscut în străinătate, am spus uimită: Dumneavoastră sunteți cel cu macaraua de pe Calea Victoriei? Treceam în fiecare zi pe lângă ea în drum spre teatru și n-o observasem, dar aflasem din ziare”.
Cu puțin înainte de naționalizarea din 11 iunie 1948, în luna martie, Emil Prager își donează în integralitate întreaga avere Statului.
“O divă a teatrului românesc, o mare vedetă, se mărită cu un om care nu era Humphrey Bogart, dar era excepțional din punct de vedere moral”
Arh. Mădălin Ghigeanu: Relația dintre Elvira Godeanu și inginerul Emil Pragerpentru mine este un mister, a fost aproape supranaturală, cum nu mai vezi în ziua de azi,în lumea ‘vedetelor contemporane’. O divă a teatrului românesc, o mare vedetă, se mărită cu un om care nu era Humphrey Bogart, dar era excepțional din punct de vedere moral. Cred că Elvira Godeanu a căutat o legătură trainică din nevoia de stabilitate. Ce îi putea lega unul de celălalt? Să fi fost banii lui Prager? Nu cred, pentru că cei doi se vor căsători în 1954, după ce inginerul pierduse practic toata averea și locuia cu alte familii în propria casă din str. Paris 26. Ce au însă în comun, e pierderea din copilărie a tatălui și implicit pierderea unui sprijin emoțional, care la Elvira Godeanu se pare că s-a transformat într-o traumă ascunsă. Sunt convins că legătura lor unică se baza pe nevoia de stabilitate emoțională. Se vor susține și vor rămâne împreună până la final. Căsătoria lor va dura trainic 31 de ani, pana la moartea inginerului în 1985. Elvira Godeanu se va prăpădi 6 ani mai târziu, în 1991, păstrând neștirbită dragostea față de Emil Prager.Îmi place mult relația asta minunată între o divă de teatru și cinema care găsește împlinirea într-un mare inginer constructor.
Foto credit: Arh. Mădălin Ghigeanu.
B365.ro: Au locuit împreună în această vilă din Docentilor nr. 7?
Arh. Mădălin Ghigeanu: Știm că au locuit în casa lui Emil Prager din 1954 până în anul 1961, când vor fi evacuați forțat. Au locuit în piața Quito într-un imobil proiectat pentru Prager, în anul 1931, de arh. Arghir Culina. Înțeleg că au împărțit casa cu alte șapte familii, iar din 1961, când sunt evacuați, se vor muta în apartamentul Elvirei Godeanu de pe Cosmonauților.
Casa lui Emil Prager. „Au locuit în piața Quito într-un imobil proiectat pentru Prager, în anul 1931, de arh. Arghir Culina”. Fotografie de epocă.
Emil Prager și Elvira Godeanu au avut de suferit în timpul puterii populare. Actrița a fost pensionată înainte de vreme, alături de alți mari artiști ai scenei române: Grigore Birlic, Nicolae Băltățeanu, Ion Finteșteanu, George Calboreanu, Dina Cocea, Marcel Anghelescu, Aura Buzescu, etc)
„Am fost chemați de Zaharia Stancu pe scena Teatrului Comedia, al cărei director era, și ne-a spus: De azi înainte, dumneavoastră nu mai faceți parte din Teatrul Național, veți fi pensionați. Și a început să ne întindă câte un plic la fiecare. Eu am încremenit, ne uitam unii la alții, nu înțelegeam, nu puteam să realizăm. Chiar așa, să fim trimiși acasă? Ne-a strâns mâna, a plecat și am rămas, ieșind unul câte unul, abătuți, amărâți, unii s-au și îmbolnăvit, printre care am fost și eu. Și așa a fost despărțirea de Teatrul Național”, Elvira Godeanu, interviu în filmul documentar „Elvira Godeanu-o mare personalitate a scenei românești”, regizor Adina Andrițoiu.
„Importanța inginerului Emil Prager pentru România este imensă și cred că puțină lume realizează asta”.
“Trebuie menționat că nicio construcție realizată de Emil Prager nu a căzut la cutremurul din 1977!”
Arh. Mădălin Ghigeanu: Importanța inginerului Emil Prager pentru România este imensă și cred că puțină lume realizează asta. Dacă în Turcia vedem că un cutremur de 7,2 grade aduce 50.000 de mii de morți, în România, în anul 1977, la un seism de 7,4 grade au fost 1570 de decese și aceasta se datorează, în primul rând, demersului anterior al inginerului Emil Prager. Din ce motiv? Datorită lui, proiectarea de rezistență și implicit ingineria seismică a căpătat o cu totul și cu totul altă valoare și calitate. Trebuie menționat că nicio construcție realizată de Emil Prager nu a căzut la cutremurul din 1977 !. După cutremur, Emil Prager se duce la blocul UGIR, un proiect realizat de arh. Constantin Moșinschi în stil mussolian, și-l inspectează. Se duce la un stâlp din subsol și verifică o fisură încercuită tot de el la cutremurul din 1940. S-a uitat și a spus: Blocul acesta este bine și va rezista și la alte cutremure. Deci, Emil Prager își urmărise lucarea încă din anii 40.
“Datorită lui Emil Prager și a urmașilor acestuia, clădirile din București și din România sunt încă în picioare”
Arh. Mădălin Ghigeanu:După seismul din 1977, în anul 1979, inginerul Emil Prager are forța, la vârsta senectuții, de a scrie lucrarea monumentala ‘Betonul armat în România’, consolidând principiile pe care le pusese în practică prin propria sa operă, anterior. Va călăuzi pașii celor care îi vor continua opera teoretică, enumerând în treacat pe ing. Emil Țițaru și ing. Alexandru Cișmigiu, deschizând pentru o perioadă două concepții de abordare a comportamentului clădirilor la seism. In primul rând, e un concept care spune că împotriva seismului opui o structură rigidă, puternică, din cadre de beton armat. Cealaltă teorie, mai dezvoltată de către prof. Alexandru Cișmigiu (pe care l-am prins și eu, am fost printre ultimele generații care l-au prins pe Cișu’ – profesor la Facultate), susține ideea unei structuri elastice (evident cu costuri mult mai mari), care să preia și să etenueze din mișcările seismice. Realitatea a făcut ca teoria lui Emil Țițaru și implicit a lui Emil Prager să rămână cea mai practică în ziua de azi pentru situația din România. În acest moment trebuie să mergem pe structuri rigide care să se opună seismului. Datorită lui Emil Prager și a urmașilor acestuia, clădirile din București și din România sunt încă în picioare.
„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:
