EXCLUSIV I Monumentul Eroilor din Parcul Carol, istoria neștiută. Gândit pentru ostașii căzuți la Stalingrad, a ajuns necropola liderilor comuniști | Interviu cu arh. M. Ghigeanu

 “Monumentul Eroilor Luptei pentru Libertatea Poporului și a Patriei, pentru Socialism” din Parcul Republicii, azi Parcul Carol I, inaugurat cu pompă la 30 decembrie 1963, drept celebrare a proclamării Republicii Populare Române în 1947, are o lungă și neștiută istorie.

Dacă n-am fi pierdut războiul, dacă n-am fi fost ocupați de Armata Roșie, în Parcul Carol urma să fie ridicat un Memorial maiestuos, de dimensiuni impresionante, în onoarea militarilor români căzuți în cel De-al Doilea Război Mondial pe frontul de Răsărit, la Stalingrad.

Venirea comuniștilor la putere, în 1948, vine cu epurări și “ascuțirea luptei de clasă” aplicate nu numai celor vii, ci și celor morți. Ideologia acelor timpuri întunecate a stabilit cine a fost “erou bun”, agreat, comunist, și cine nu.

Monumentul din Parcul Carol are o istorie scrisă de învingători, ca toate istoriile

Mai jos, despre eroi și morminte, interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu, al cărui bunic a murit la Stalingrad, fără ca familia să-i știe vreodată mormântul.

Vă prezentăm imagini excepționale din Arhiva personală a arh. Ion Giurgea, planșe care ne dezvăluie proiectul său monumental cu numeroase variante, dar nerealizat.

Vedem ce-ar fi putut să fie Monumentul Eroilor din Parcul Carol, dacă nu s-ar fi întors roata istoriei, ce este azi și pe cine mai reprezintă. Punem în oglindă cele două proiecte de arhitectură, amândouă remarcabile, amândouă realizate de mari arhitecți, dar cu semnificație morală total opusă.

Mausoleul fruntașilor comuniști din Parcul Carol a fost ridicat pe locul unde se afla Palatul Artelor, edificiu construit în 1906, în cadrul Expozițiunii Generale a Bucureștilor

Îndelungată este povestea locului pe care a fost ridicat Monumentul  Eroilor, pe care îl vedem azi în Parcul Carol, loc de veci al liderilor comuniști dr. Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej, dr. C.I. Parhon, Ștefan Gheorghiu, Ion C. Frimu, Leontin Sălăjan, Alexandru Moghioroș, Grigore Preoteasa, Lucrețiu Pătrășcanu, Ilie Pintilie și mulți alții care au avut nume de străzi până în 1989.

În 1906 se împlineau 40 de ani de la venirea Regelui Carol I, 25 de ani de la proclamarea Regatului României și 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către romani.

Pentru marcarea momentelor, a fost organizată Expozițiunea Generală Bucuresti 1906 pe Dealul Trocadero, Dealul Filaretului, Parcul Carol.

Proiectul a fost aprobat în mai 1905, iar pe 6 iunie 1906 a avut loc inaugurarea în prezența Regelui Carol I, alături de Regina Elisabeta, Principele Ferdinand și Principesa Maria.

În doar 11 luni, în Parcul Carol a fost construit un orășel fermecător. În centrul lui se afla Palatul Artelor

Centrul Expoziției îl reprezenta Palatul Artelor. Edificiul a fost proiectat de arh. Victor Ștefănescu și Ștefan Burcuș și construit de inginerul Robert Effingham Grant, cel care realizase și alte construcții importante în București: Palatul Ministerului Agriculturii și Domeniilor. Palatul Artelor era dedicat Primului Rege, dar și “Marelui Împărat Traian, aflat la originea zămislirii naționalității române”.

Palatul Artelor adăpostea “Muzeul Trecutului Nostru”, al cărui obiectiv era “să conserve tot ce privește neamul românesc, de la constituirea sa și până în prezent”

Aici au fost expuse creațiile unor mari pictori români – Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, machete ale unor construcții istorice, cea a podului de la Adamclisi și cea a podului de la Cernavodă, o statuie a Lupoaicei, busturile din marmură ale lui Decebal și Traian, portrete ale unor domnitori, costume istorice, etc.

În 1919, Palatul a trecut în subordinea Ministerului de Război, devine Muzeu, iar în 1923 în fața lui a fost amplasat Mormântul Ostașului Necunoscut.

Palatul a fost devastat de un incendiu în 1938 și a fost demolat în 1943, pentru a face loc Memorialului Eroilor Neamului, un complex care urma să cuprindă Monumentul Eroilor, cimitirul, și câteva clădiri administrative.

Șantierul a fost abandonat în 1944 și a rămas în paragină până în anii ’60, când orânduirea comunistă construiește Monumentul dedicat “eroilor” socialiști, în fapt, necropola comuniștilor de rang înalt.

Necropola comuniștilor de rang înalt a fost construită cu granit importat din Suedia, mozaic adus din Italia

Ridicat după planurile arhitecților Horia Maicu și Nicolae Cucu, Mausoleul din Parcul Carol are o înălțime de 48 de metri. În criptele rotondei căptușite cu plăci de granit roșu și negru, importat din Suedia, cu boltă ornată cu mozaic acoperit cu foiță de aur, adus din Italia, au fost așezați să-și doarmă somnul de veci în vecii vecilor, cei mai înalți demnitari roșii.

La înființare, pe terasa superioară a monumentului, într-o amforă de granit, ardea în permanență o flacără, nestinsă ca flacăra olimpică. Flacăra lor s-a stins definitiv după 1989, necropola a fost dezafectată în anul 1991, iar ce-a mai rămas din cei care au hotărât soarta României în cei mai negri ani, morții iluștri au fost strămutați din cripte de familiile lor, de teama profanarii.

Pe cine și ce mai reprezintă azi Monumentul  Eroilor din Parcul Carol? „Din Regimentul 36 – Artilerie, din care a făcut parte și bunicul meu, nu s-a mai întors nimeni”

B365.ro: Mădălin Ghigeanu, ce ai aflat despre ce ar fi putut să fie în Parcul Carol?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Am descoperit în Arhiva lui Ion Giurgea imaginile acestui monument nerealizat. Impresionant este efortul arhitectului, nenumăratele sale variante realizate după bătălia de la Stalingrad. Monumentul trebuia să adăpostească mormintele militarilor români căzuți pe frontul de Est. Acolo au murit peste 250.000 de ostași români, deci trebuia să fie ceva maiestuos și proiectul este de o asemenea anvergură. Pe pereții monumentului erau scrise numele localităților unde s-au dat lupte, Odessa, Stalingrad, Mariupol, locuri unde au căzut militarii români. Bunicul meu a murit la Stalingrad, în familia mea fost a fost o dramă cumplită. Mama, nici până în ziua de azi, nu s-a vindecat de trauma pierderii bunicului, la vârsta de 26 de ani. În fiecare zi își aduce aminte de el și spune o vorbă de suflet. La Stalingrad, In toamna-iarna lui 1942 soldații români au avut parte de o moarte cumplită. Din Regimentul 36 – artilerie, din care a făcut parte și bunicul meu, nu s-a mai întors nimeni. 

Palatul Artelor a fost demolat în 1943, din ordinul Mareșalului Antonescu și al Înaltului Comandament Militar German

B365.ro: Care este istoria necunoscută a Monumentului?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Vorbim despre o perioada întunecată a istoriei acestui monument excepțional, de ceea ce s-a întâmplat în Parcul Carol în perioada 1942-1944. Palatul Artelor a ars în 1938, în 1940 încă mai funcționa, dar după cutremur a fost închis. Tragedia vine în 7 mai 1943 când Mareșalul Antonescu hotărăște demolarea lui, motivația fiind uluitoare.

Regretatul istoric militar și muzeograf, colonelul Constantin Căzănișteanu, atribuia într-un studu fin în 1968 “demolarea Palatului Artelor Mareșalului Antonescu și Comandamentului Militar German pentru lichidarea oricărui focar, chiar și aparent inofensiv, al alianței României cu Reich-ul hitlerist și pentru stingerea rezervelor privind participarea României în război împotriva vechilor aliați, aflate în exponatele muzeului”, ceea ce este cumplit.

La câte păcate a avut Mareșalul Antonescu, acesta este încă unul, dacă este adevărat.

Un proiect numit “Loc de Veci al Eroilor Nației” a fost demarat încă din anul 1942

Personajele principale implicate în acest proiect sunt ministrul apărării, generalul Constantin Pantazi, și colonelul, la acea dată, Crăiniceanu.

Din partea Ministerului Apărării Naționale va fi delegat Gheorghe Simota, arhitect principal. În anul 1942 se organizează un concurs pentru acest Memorial al Eroilor Neamului.

Anterior acestui concurs, Ministerul Apărării Naționale studiază nu mai puțin de 3 variante de proiecte. Unul pe Șoseaua Olteniței, colț cu str. Piscului, undeva pe lângă Parcul Copiilor. Un alt teren important trebuia să fie extinderea Cimitirului Ghencea, și un alt teren ce trebuia să devină Parcul Eroilor Neamului, se afla undeva pe blvd. Mărăști, colț cu Regele Mihai, care astăzi se află undeva în capătul Șoselei Kiseleff către Casa Scânteii.

Arh. Mădălin Ghigeanu: Arhitectul Ion Giurgea, care din 1941 a fost repartizat la Marele Stat Major și va lucra acolo până în 1945 cu grad de locotetent, va studia toate cele 3 locații.

Va produce proiecte foarte avansate și bine detaliate pentru toate cele 3 locații. Se știe că din anul 1935 atât Alexandru Tzigara Samurcaș, profesor universitar, cât și primarul Bucureștiului, Dem I. Dobrescu, susțineau ideea unui monument replică a celui de la Adamclisi, cu destul de mare și nejustificată ambiție. Ministerul Apărării Naționale, în vara lui 1943, organiza un mare concurs la care vor participa nu mai puțin de 36 de concurenți.

Monumentul aprobat de mareșalul Antonescu consta în reconstrucția Monumentului roman de la Adamclisi. Avea un osuar pentru adăpostirea eroilor căzuți în Războiul de Independență, în Primul Război Mondial și pe frontul de Răsărit, în 1941

Premiul I a fost câștigat de Viorica și Niculae Nedelescu, cu proiectul denumit “Crinul”, avem imaginea lui. Premiul II va fi opera arh. Mircea Ștefănescu și Valentin Iorga, premiul III, opera arh. Gheorghe Popov. Au mai fost și câteva mențiuni, Mențiunea I pentru Viorica și Niculae Nedelescu, mențiunea II pentru arh. Nicu Georgescu și pentru fratele său, Paul Georgescu. Mențiunea III s-a împărțit între arh. Gh. Popov și cuplul Magdalena Traianescu Hammerle și Gh. Hammerle. Mențiuni speciale vor mai primi arh. Tiberiu Niga și a arh. Zamfiropol.

Tzigara Samurcaș împreună cu mareșalul Antonescu, pur și simplu nu țin cont de rezultatul concursului și propun soluția lui Ioan Giurgea, care nici măcar nu participase la acest concurs, deși lucra pentru toate proiectele M.A.N.

Ei aleg o varianta interpretată la comandă a Monumentului de la Adamclisi. Prin rezoluția din 9 august 1943, generalul Pantazi refuză să mai facă un alt concurs și alege opera arh. Ioan Giurgea, considerând că este “un simbol al trecutului și un imbold pentru viitor”.

Astfel, lucrarea arhitectului Ion Giurgea trebuia să răspundă la 5 puncte ‘stabilite’ de comisia condusă cu mână forte de mareșalul Antonescu.

1. Edificarea Mausoleului-capelă constând în reconstrucția fostului monument roman de la Adamclisi, adăugându-se un subsol cu destinația de osuar pentru adăpostirea osemintelor eroilor neamului, morți în razboaiele de independență, 1916-1918 și 1941.

2. Repoziționarea Monumentului Eroului Necunoscut în fața Mausoleului nou creat.

3. Edificarea unui Muzeu Militar, amplasat pe laturile de Vest si Est ale Mausoleului, ce să adăpostească obiectele fostului Muzeu Militar.

4.Realizarea unui obiect sculptural denumit Clopotul Neamului, amplasat în spatele Mausoleului. Din punctul meu de vedere cred că era singura idee originală, cu o semnificație puternică. Un clopot de mari dimensiuni ce trebuia să bată și să îi cheme la judecata de apoi pe cei răposați.

5. Cimitirul propriu-zis, proiectat la sud de Mausoleu, ce trebuia să se întindă până la Calea Șerban Vodă.¹⁾

Cu toate acestea, în anul 1943, în Revista Arhitectura, nr. 43/44, pagina 52, arh. Spiridon Cegăneanu ia o atitudine destul de fermă împotriva acestei rezoluții și spune că, cel puțin din punct de vedere tehnic, proiectul nu se putea adapta. Nici din punct de vedere moral și filosofic nu era normal să se întâmple așa ceva.

„Ion Giurgea propune un monument în stilul Littorio Mussolinian, care era la modă la acea vreme, o foarte echilibrată lucrare de arhitectură, sobră”

B365.ro: Cum era proiectul arh. Ion Giurgea?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Ion Giurgea a emis 11 suluri de proiecte, a câte 100 și ceva de planșe cu dimensiuni de un metru pe un metru, dar monumentul nu s-a mai realizat după instaurarea regimului comunist. A

fost ridicat însă Mausoleul pe care-l vedem azi în Parcul Carol, creația arhitecților Horia Maicu și Nicolae Cucu. Este amuzant că în anii ’40, arh. Nicolae Cucu se afla în Corpul Tehnic Legionar. Legenda spune că Maicu i-ar fi spus lui Petru Groza că Nicolae Cucu a fost legionar, iar acesta a zis: “Foarte bine, înseamnă că e patriot”.

B365.ro: Cum sunt cele două proiecte pentru Monumentul Eroilor, cel care n-a fost și cel care este?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Cel propus de Tzigara Samurcaș și primarul Dem I. Dobrescu este o pastișă superfluă din punctul meu de vedere. Ion Giurgea, în nu mai puțin de 3 variante ( denumite A,B,C ), nu face decât să mărească prin offsetare față de un punct central, monumentul de la Adamclisi, astfel încât să intre într-un cap de perspectivă și să se raporteze la situația de pe teren.

El prezintă în planșe versiunea monumentului Tropaeum Traiani, de la Adamclisi, și o adaptează, ceea ce nu s-a mai făcut în istoria arhitecturii. Totuși, Tzigara Samurcaș dă cu pumnul în masă și, politic, decide în favoarea acestei forme de proiect.

Se vede că Ion Giurgea nu este de acord cu așa ceva și propune încă o soluție, neluată în calcul, deși arată destul de frumos.

Este propunerea unui monument în stilul Littorio Mussolinian, care era la modă la acea vreme, o foarte echilibrată lucrare de arhitectură, sobră, dar cu interesante proporții și bogată în ornamente. Nu este un Littorio sec, geometrizat, ci este plin de sculpturi, de basoreliefuri și de detalii atent studiate.

In varianta 2, Giurgea preia și prelucrează o idee bazată pe un turn central – osuar, pe care o mai studiase anterior într-o propunere pentru cimitirul din Ghencea. Giurgea propune multe perspective interioare, exterioare și aeriene, o bogăție de detalii și de desene. A avut peste 100 de planșe, 11 suluri, denumite Proiectul 19 din 1942.

„Monumentul Eroilor pe care îl avem azi, din punct de vedere artistic este o lucrare excepțională, o operă de artă, indiferent de moralitatea celor care au fost îngropați acolo. Acestui ansamblu îi trebuie doar schimbată destinația. „

B365.ro: Prin comparație, cum este Monumentul Eroilor, proiectul care s-a realizat în Parcul Carol, cel al fruntașilor comuniști, cu materiale foarte scumpe și granit importat din Suedia?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Este de remarcat calitatea designului, geometria, calitatea realizate de cei doi maeștri arhitecți, Nicolae Cucu și Horia Maicu Goldstein.

Din punct de vedere artistic este o lucrare excepțională, o operă de artă, indiferent de moralitatea celor care au fost îngropați acolo. Este o capodoperă și foarte bine că Monumentul Eroilor nu a fost demolat, ar fi fost o tâmpenie. Acestui ansamblu îi trebuie doar schimbată destinația.

Monumentul Eroilor din Parcul Carol trebuie să fie dedicat Armatei Române, eroilor care au căzut în cel de-al Doilea Război Mondial pe frontul de Est sau pe cel din Vest.

B365.ro: Practic, comuniștii preiau ideea interbelică de Memorial al Eroilor Neamului, numai că trag spuza pe turta lor și îl transformă în “Monumentul Eroilor pentru Libertatea Poporului și a Patriei pentru socialism”. Atât. Eroi rămân doar socialiștii, nimeni altcineva.

Arh. Mădălin Ghigeanu: Noi tot ce am făcut după 1948 a fost să punem în acel loc niște trădători de țară, niște netrebnici, niște cioloveci vânduți rușilor.

Mulți nu știau, credeau că monumentul se va referi doar la eroii Primului Război Mondial, exista deja în Parcul Carol Monumentul Ostașului Necunoscut, pe care comuniștii l-au mutat la Mărășești. În timpul dictaturii lui Ion Antonescu se propune acest memorial uriaș, ce trebuia să adăpostească mormintele a un sfert de milion de militari.

Trebuia să fie ceva uluitor, adaptat la situația dezastruoasă a militarilor români căzuți în toamna lui 1942. Proiectul însă se oprește in 1944, mai se găsesc câteva planșe desenate de Giurgea in martie 1944, dar după 23 august 1944 totul capătă o altă turnură.

„Drama familiilor a peste 800 de mii de soldați români căzuți în cel De-al Doilea Război Mondial este tragedia întregii țări. E și drama bunicii și a mamei mele”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Dacă însă pentru cei căzuți pe frontul de vest mai există recunoștință, pentru cei căzuți pe frontul de est, în hecatomba din toamna lui 42’ de la Stalingrad, nu se face nimic de mai bine de 80 ani.

Nu am mai găsit niciodată mormântul bunicului. Au aruncat rușii în aer toate cimitirele unde fuseseră îngropați soldații români. Nicio nație nu a mai făcut așa ceva. Trauma lăsată urmașilor dăinuie însă până în ziua de azi, pentru că au fost lucruri cumplite, nespuse și îndurate în tăcere.

După 1945, atunci când trenurile cu prizonieri se reîntorceau în țară, efervescența evenimentului cuprindea întreg Bucureștiul. Gara de Nord se umplea de lume.

Soțiile, mamele și copii celor ce reveneau acasă se îmbrăcau de sărbătoare, așteptând înfrigurați de emoție pe peronul Gării unde răsunau din difuzoare cântecele Mariei Tănase. 

Pentru unii era prilej extaz, pentru alții de agonie. Pentru că apăruse involuntar cea mai cumplită teroare psihică pe care războiul o pregătise pentru cei de acasă. Confuzia.

Senzația cumplită că cel pe care îl aștepți și care acum coboară din tren, este EL și se îndreaptă către tine, dar în final e cu totul altcineva. Într-o secundă, ca un trăznet are loc trecerea de la extaz la agonie, O tortură psihică ce a durat aproape 10 ani, până în 1955 când nu s-a mai întors niciun tren cu prizonieri.

„Și te intrebi: De ce trebuie să te războiești cu morții?”

De mai bine de două mii de ani problema morală a destinului celor căzuți a fost lămurită în lumea civilizată. Până și mâniosul Ahil Peleianul a îngăduit bătrânului Priam de a lua trupul lui Hector pentru a-l trece în tihnă Styxul în luntrea lui Caron.

Aheii lui Agammenon au lăsat omenirii nu doar termenul și sensul democrației, ci și gestul uman ca în fața solemnității morții să nu te mai opui cu sabia, pentru că trupurile celor căzuti pe câmpul de luptă au trecut deja într-o altă dimensiune.

Mai trebuie spus ferm că armata română nu a luptat pentru Hitler, ci pentru eliberarea țării ocupate de ruși in vara lui 1940. Asimilarea Armatei Române cu ideologia nazistă este o eroare de neconceput. Nici măcar mișcarea legionară nu aderase la ideile fasciste, a spus-o, și a scris clar asta, Constantin Papanace încă din acei ani tulburi. A fi declarat nazist sau fascist în acele vremuri era o insultă pentru români. Mai mult decât atât, mareșalul Antonescu, un real criminal de război, un cabotin cu carismă, a fost executat în 1946, Regele Mihai refuzându-i grațierea.

„Am tot dreptul din lume ca să văd numele bunicului meu, Constantin, scris undeva pe perete, alături de numele camarazilor lui de pe front”

Războiul pornit de ruși acum împotriva nefericitei Ucraine, ne reconfirmă încă o dată faptul că Rusia a rămas aceeași, singura nație care nu a cunoscut democrația în întreaga ei istorie. Istoria Rusiei nu e nimic altceva decât istoria nefericită a unor popoare care s-au învecinat cu Rusia la un moment dat. Și atunci de ce să-i lăsăm uitării pe toți cei care au pierit? Pentru ce acest servilism umilitor? Armata germană are cimitirele ostașilor germani căzuți pe teritoriul României în Primul Război Mondial neatinse, păstrate cu grijă de mai bine de 100 ani. Nimeni din țară nu a avut ideea neghioabă de a le desacraliza, deși am luptat din greu unul împotriva celuilalt.

Monumentul Eroilor, mausoleul din Parcul Carol trebuie lăsat în pace din punct de vedere arhitectural, dar din punct de vedere moral ar trebui să fie rededicat militarilor români căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial, atât pe frontul de vest cât și pe cel de est. Am tot dreptul din lume să văd numele bunicului meu, Constantin, scris undeva pe perete, alături de numele camarazilor lui de pe front.

Valeria Bălescu – Ansamblul memorial din Ghencea, panteon al eroilor armatei române, Editura Militară, 2023, pag.184

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care