EXCLUSIV I Mărturia arhitectului care a proiectat „Palatul Ceaușescu” din Primăverii. Chinul de a executa tot ce li se năzărea mofturoșilor beneficiari

Despre Palatul familiei Ceaușescu s-a tot vorbit în ultimii 35 de ani, dar foarte puțini știu numele arhitectului care a proiectat clădirea din Primăverii, cât și în ce fel s-au implicat comanditarii în construirea vilei, ce dorințe, gusturi, pretenții și “indicații prețioase” au avut, cum trebuia să fie executată casa visurilor lor de oameni simpli, din popor, ajunși deodată stăpâni peste o țară.

Aron Solari Grimberg, arhitectul curții “imperiale” a “marelui cârmaci”, era exclus din P.C.R când a proiectat și alte “obiective de grad 0”: Palatul de la Snagov și vila de la Neptun a familiei Ceaușescu

În ultima zi a anului 1981, arhitectul Aron Solari Grimberg (1928-2019) a ajuns în Israel, tărâmul făgăduinței, părăsind România pentru totdeauna. 

În 1959, arh. Solari a fost exclus din partid pentru faptul că a depus actele să plece cu familia în Israel. Soția și părinții săi au părăsit țara în 1962, se arată într-un referat al epocii, întocmit de Florea Stanciu, șef serviciu personal.

Recuperarea Reperelor: Aron Solari Grimberg, “Arhitectul Curții.. de serviciu”

Într-un gest remarcabil de recuperare a moștenirii arh. Aron Solari Grimberg, Uniunea Arhitecților din România a întocmit volumul “Solari, “arhitectul Curții.. de serviciu”, publicat de editura Magic Print, Onești 2025, în Seria “Recuperarea Reperelor- Caiete Documentare”- a U.A.R.

“Solari Grimberg este un reper al arhitecturii deceniilor ’60 și ’70 din România”

Volumul este definitoriu pentru lucrările arhitectului Solari pe Litoral, în București și în toată țara, dar reprezintă și o mărturie directă despre felul în care lucrau “primii arhitecți “ ai țării, soții Ceaușescu, cu adevărații ingineri, arhitecți și constructori. Cartea, de o mare valoare documentară, a fost coordonată de arh. Ileana Tureanu, președinta U.A.R.

Arh. Ileana Tureanu în prefața volumului:  Aron Solari Grimberg este un reper profesional prin ceea ce a realizat sau coordonat, în calitate de șef de sector de arhitectură la Institutul de Proiectare „Carpați”. Este un reper moral, prin conduita și capacitatea sa de a prelua zavera momentului și de a păstra o oază de normalitate pentru cei care lucrau sub bagheta sa.

De la sistematizare la arhitectură și decorații interioare, Solari a contribuit, direct sau prin colectivele pe care le-a coordonat, la nașterea litoralului românesc, la definirea arhitecturii destinate turismului “pentru toți”, dar și la șlefuirea unicatelor pentru cei puțini.

“Arhitectul Curții” a realizat lucrări cu circuit închis, cunoscute de foarte puțini la vremea construirii lor, dar rămase repere profesionale și astăzi”

Arh. Ileana Tureanu: Și atunci, și acum, Palatele din Primăverii, de la Snagov de la Neptun asigură ceea ce se numește “protocolul 0” al țării. (..). Această carte este preludiul nu concluzia studiului, este o ușă pe care noi am deschis-o, o invitație lansată celor tineri să se aplece asupra subiectului și perioadei de arhitectură.

În 1972, la New York, arh. Solari a proiectat două apartamente și spațiul birourilor Delegației permanente a României la ONU și a avut de-a face, pentru prima dată, cu soții Ceaușescu

Arh. Aron Solari Grimberg în volum: Apartamentele au fost proiectate pentru că Ceaușescu nu voia să stea la hotel, nici măcar la Waldorf Astoria. N-am fost niciodată invitat să stau pe un scaun, nu mi-a oferit un pahar cu apă rece. ( ..) Coana Lenuța era un personaj negativ integral prin incultură, tupeu, răutate, șmecherie de precupeață. El era mai altfel. (Solari, “Arhitectul Curții.. de serviciu”, pg. 97).

Arh. Solari a realizat hoteluri în Mamaia, vila de la Neptun a “tovarășilor”, împreună cu arh. Constantin Frumuzache, trei hoteluri în Eforie Nord, 7 hoteluri la Neptun și multe alte lucrări valoroase

Arh. Solari semnează și Colonia de Copii de la Eforie, lucrări în stațiunile Neptun și Olimp, stațiunea Neptun II- șef proiect Complex-, Ansamblul Olimp- Stațiunea Saturn II-coordonator general-, Căminul Academiei “Ștefan Gheorghiu” -șef de proiect-, Poiana Schiorilor-Sinaia, sistematizarea zonei Poiana Schiorilor, Cantina Academiei “Ștefan Gheorghiu”.

Aron Solari Grimberg a absolvit Institutul de Arhitectură Ion Mincu în 1952 și a fost repartizat la Institutul de Proiectare a Construcțiilor, care s-a reprofilat de mai multe ori până în 1959 când a devenit Institutul de Studii și Proiectare pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare (ISCAS), unde a îndeplinit diverse funcții până în decembrie 1968.

A fost și colaborator la Sectorul Tehnic al Secției Gospodăriei de Partid a C.C al P.C.R, iar mai târziu la Oficiul pentru Proiectarea Construcțiilor “Carpați”, unde a fost angajat definitiv începând cu 1 ianuarie 1969.

Grimberg Aron Solari are o bună pregătire profesională, cu rezultate bune și cu o comportare corectă. Lipsurile tovarășului în producție constă în aceea că este încrezut, uneori are tendința de comoditate și nu lucrează planificat, se arată într-un referat de încadrare în muncă.

“Eu am fost o excepție: exclus din Partidul Comunist, cu acte depuse pentru plecare definitivă, am ajuns să fiu arhitectul familiei imperiale”

Arh. Aron Solari Grimberg: Am fost trimis în străinătate de multe ori (dar cu familia ostatică în România) pentru achiziție de materiale de construcție și diferite echipamente și confecții, dar și pentru a lucra: la New York, în 1972, pentru a amenaja locuința pentru “familie”, la sediul reprezentanței României la ONU, și în Grecia pentru proiectarea unor hoteluri.

“Nu mi-am schimbat numele cu rezonanță de ovrei așkenazi, așa încât uneori “Nea Nicu” mă româniza și-mi spunea “Tov. Solaru”

Arh. Aron Solari Grimberg: Întâlnisem persecuțiile de natură rasistă în adolescență, în orașul meu natal Bacău. La 12 ani, ca evreu, fusesem dat afară din toate școlile de stat. La 14 ani, am purtat steaua galbenă. La 15 ani, am fost luat la muncă obligatorie la aeroportul german aflat la 8 km de oraș. (pagina 28-29).

“Obiectivul” Primăverii a fost pentru un sfert de secol (1965-1989) reședința privată a soților Ceaușescu și a copiilor acestora: Nicu, Zoia și Valentin

Arhitectura Palatului conceput de Aron Solari Grimberg a fost completată de ansamblul peisagistic realizat de arh. Robert Woll (principalul designer al mobilierului reședinței) și de arh. peisagist Teodosiu.

Pentru ornamentele interioare din lemn ale camerelor Palatului s-au folosit esențe de lemn autohton, (stejar, paltin, cireș, nuc) și exotic (mahon, trandafir, par african, cireș canadian).

În incinta expoziției permanente din Casa Ceaușescu se regăsește o impresionantă colecție de tablouri semnate de Octav Băncilă, Camil Ressu, Rudolf Cumpăna, Dumitru Ghiață, George Lowendal precum și o mulțime de tapiserii lucrate manual, plus un mare număr de mozaicuri realizate de prof. Olga Porumbaru și prof. Florin Pârvulescu.

Olga Porumbaru, sculptor, pictor, muralist, ceramist, decorator, designer a reușit să plece din România în America în anul 1969.

Cei mai buni artiști, meșteri, arhitecți și ingineri au lucrat la Palatul Ceaușescu

Mozaicul venețian înfățișează zeițe ale belșugului, cele patru anotimpuri întruchipate prin patru tinere grațioase, purtând ofrande, înconjurate de pomii vieții și de păuni, pasărea preferată a soților Ceaușescu.

“Terenul stabilit pentru ridicarea vilei era pe str. Kalinin 50 (azi Palatul Primăverii) din nordul Bucureștiului, paralelă cu țărmul Lacului Herăstrău, într-o zonă de vile cochete ale foștilor demnitari”

Arh. Aron Solari Grimberg în volum: Arh. Cezar Lăzărescu a primit o nouă comandă: Vila membrului politic Nicolae Ceaușescu. Echipa era formată din arhitecții Lucian Popovici și o fată tânără și simpatică, Adriana Ghinescu. (..).

Pe teren exista o vilă care trebuia demolată. Proiectarea nu avansa și din cauza “indicațiilor” confuze primite de la beneficiari. Cezar Lăzărescu m-a solicitat să fac parte din colectiv. L-am avertizat, încă o dată, că sunt lipsit de drepturi civile. Mi-a răspuns că nu voi fi “în față”. Eram retrogradat, cu leafă de tehnician, și aveam nevoie de bani.

Arh. Solari a ajuns șef de proiect la Vila Ceaușescu la rugămintea arh. Cezar Lăzărescu, “argumentul lui fiind: Măi, ție nu mai au ce să-ti facă”

Arh. Aron Solari Grimberg: Întâlnirea a fost organizată pe palierul scării “Casei de Oaspeți”. Conform “indicației” Tovarășei, a fost adusă o masă rotundă pentru expunerea planurilor și un scaun pentru ea.

Organizarea deficitară a întâlnirii, curenții de aer care săltau planurile de pe masă, ținerea în picioare a interlocutorilor, toate acestea păreau premeditate, dezvăluind un comportament specific, care s-a perpetuat la toate întâlnirile ulterioare.

Era o lipsă elementară de ospitalitate menită să arate diferența și superioritatea Tovarășei față de toți ceilalți. Din păcate, uneori, lucrurile luau o turnură agresivă. Principalul colaborator la realizarea vilei era arhitectul Robert Voll, arhitect de mobilier și decorațiuni interioare.

“M-a uimit interesul exagerat pentru mersul lucrărilor. Beneficiarii erau prezenți în fiecare dimineață, înainte de a pleca la sediu, pentru a dat tot felul de indicații”

Arh. Aron Solari Grimberg: Trebuia să fiu prezent pe șantier în fiecare dimineață devreme și seara să mă prezint cu schițe reprezentând modificările cerute. Încheiam activitatea după ora 11 seara, epuizat, pentru ca a două zi să o iau de la capăt.

Privirea ei era suspicioasă, neîncrezătoare. Părea că are în față un vânzător ambulant care încerca să-i plaseze o marfă alterată, să o tragă pe sfoară.

Mă uităm la privirea ei și observăm că se focalizează nu pe schițele pe care le prezentăm, ci alunecă spre margine. Deduceam că nu înțelegea nimic din ceea ce prezentăm.

“Elena Ceaușescu avea o atitudine constantă de nemulțumire, de insatisfacție față de ceea ce i se prezența, sugerând, prin atitudine, că nu te-ai străduit suficient și că trebuie să faci mai mult pentru a-i fi pe plac”

Arh. Aron Solari Grimberg: Avansând construcția, apăreau lucruri foarte frumoase, realizate, în parte, de artiști-muncitori, cum ar fi sculptorii în piatră sau meșterii sculptori de mobilă stil. Erau niște șemineuri, desenate de arhitectul Robert Voll și realizate din marmură italienească, arhitectură barocă, dar și capiteluri de coloane sculptate cu toate caracteristicile stilului corintic, frunze de acant, volute. Desenam după un model preluat de la Mănăstirea Cozia și realizat perfect ca volumetrie de către Titi de la Giacomo și de Buturugă, maiștri pietrari de la Întreprinderea Marmura București. (Pg. 34).

“La prima întâlnire pe care am avut-o la “casa de oaspeți”, după ce m-a privit lung, cu suspiciune, Tovarășa mi-a propus să merg cu ea să-mi arate ce fel de vilă vrea”: Ca a lu’ Bătrânul”

Arh. Aron Solari Grimberg: Am fost cu ea la o vilă aflată pe bd. Aviatorilor, unde a murit “Bătrânul”, m-a informat ea. Nu știam cine era “Bătrânul”, dar, timorat cum eram, nici nu am îndrăznit să întreb. Mai târziu, am aflat că vila îi aparținuse de fapt lui Max Auschnitt, un magnat evreu care dezvoltase siderurgia și crease Combinatul Siderurgic de la Reșița.

“Bătrânul” era porecla politicianului Petru Groza, care locuise în vila lui Max Auschnitt. Cu ipocrizia specifică, “Tovarășa” nu putea să-mi spună: “Vreau o vilă ca a unui industriaș”, ci ca aia unde a murit “Bătrânul”

Arh. Aron Solari Grimberg: Fiind în interiorul vilei, în biroul de lucru, Tovarășa a căutat să-și etaleze “vastele cunoștințe” despre artă debitând niște “perle”, eu netrebuind să schițez nici umbra unui zâmbet, păstrându-mi tot timpul o mină de “stone face”.

Citez câteva din explicațiile dumneaei: “Aceasta este o tapițerie, cu cât este mai ruptă și mai veche, cu atât este mai prețioasă”. Au urmat explicațiile, pe ton didactic, despre conținutul tapiseriei: “Aici îl vedem pe zeul vinului, Buthus”. Am murmurat: “Bachus”, ea m-a auzit, cu toate că am șoptit numai, și a spus: „Ah, da, am avut un laptus”, etc. etc.

Am început proiectarea vilei fără a avea un program, fără a ști din cine se compune familia și ce se permite. În paralel, se desfășurau alte construcții de vile, în apropiere: vila lui Constantin Drăghici, vizavi de vila lui Gheorghe Maurer.

“Programul vilei s-a amplificat, pe măsură ce poziția lui N. Ceaușescu devenea tot mai dominantă. După moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, în anul 1965, Nicolae Ceaușescu a fost ales prim-secretar”

Arh. Aron Solari Grimberg: Indicațiile prețioase abundau, cuplul fiind foarte preocupat de mersul proiectării și al execuției.

Exemplu de indicații: “La intrare, vreau ceva frumos, pe “rotond”. Vreau că fiecare încăpere să aibă mobilă stiluri diferite. Mobila să aibă multe sertare, pentru ca să-mi “adiministrez” (sic) lucrurile și totul să fie cât mai “lucrat”.

Arh. Aron Solari Grimberg: Vila s-a încărcat cu tavane decorative, cu lemne în diferite culori (mahon, stejar, etc. Nu îmi dau seama de unde și-a căpătat tovarășa orientarea de frumos arhitectural, nu cred că din satele oltenești, cu case din chirpici, din Petrești sau din Scornicești.

Ideile i-au venit, probabil, din vizita în metropola Olteniei, Craiova, unde a văzut vilele latifundiarilor agricoli, realizate într-o arhitectură electică, pretins neo-românească, încărcată abundent. (Solari, “Arhitectul Curții.. de serviciu”, pg. 35).

Tovarășa: “Aș vrea mobilierul acela cu crăcuțe și mobilă stil “Cipidel”

Arh. Aron Solari Grimberg: Construcția înainta și începuseră să se vadă finisajele. Față de ceea ce se putea deja vedea: șemineuri de marmură, tavane decorative, pardoseli din parchet cu intarsii, desene, nimic nu schimba atitudinea stabilită la început: o nemulțumire permanentă, niciun cuvânt de apreciere pentru nimic din ceea ce se vedea.

Se continua cu pocirea grosolană a tuturor cuvintelor străine. De exemplu, Tovarășa: “Aș vrea mobilierul acela cu crăcuțe”. Arh. Wolf: – „Poate mobilier Louis XV”? Tovarășa: „Da, Luqenze sau mobilierul acela englezesc”. Arh. Wolf: „Chippendale”? Tovarășa: Da, cipidel”.

Reședința din Primăverii, o vilă mare pe dinăuntru și mică pe afară. “Toți cei care lucrau trebuiau să poarte niște papuci speciali pentru a proteja parchetul decorativ”

Arh. Aron Solari Grimberg: În afara personalului care lucra și a “mamei mari” ( mama Tovarășei), care spiona eventualele nereguli, nu putea intra nimeni, nici membrii apropiați ai familiei (frații și surorile Tovarășului).

“Am observat discrepanța costurilor dintre vila lui N. Ceaușescu, care din cauza arhitecturii clasice și a interioarelor “lucrate” avea costuri foarte mari, și cel al vilelor moderne, simple ale celorlalți tovarăși”

Arh. Aron Solari Grimberg: Într-o seară, s-a declanșat accidentul “baia roz”. A fost o panică generală. O cadă de baie de la etaj (apartamentul fetei) era ciobită în partea interioară. Era sărit smalțul și se vedea clar lovitura.

Nu se putea repara fără să se vadă. Imediat, s-a acoperit cu un strat de ipsos interiorul căzii, apoi întreaga cadă cu o pânză și un capac din lemn, după care, s-a comandat la firma Ideal Standard din R.F.G o cadă roz după specificațiile anterioare ale comenzii, insistindu-se la urgentarea acesteia prin Agenția Economică de la Bonn. Totul trebuia realizat în cel mai mare secret, pentru a nu declanșa un scandal cu consecințe neplăcute.

După accidentul “baia roz”, a urmat circul “tencuială bob de orez”

Arh. Aron Solari Grimberg: Tot atunci, nu știu cine (cred că șeful de șantier, care era foarte lingușitor față de beneficiari și oportunist) a propus ca Tovarășa să aprobe tencuiala tip “bob de orez” la una din camere. A fost o nenorocire.

Seară de seară, venea Tovarășa să judece proba de tencuială de pe perete. După ea, toate probele erau greșite. Ba avea bobul scurs, ba prea proeminent, încât a durat o săptămână circul aprobării acestei tencuieli. Buium, un meșter zugrav evreu, ajunsese la exasperare. La un moment dat, din cauza probelor suprapuse, tencuiala se umflase și era gata să cadă. Altă panică, până când, tot Buium propune să se bată cuie mici din oțel în perete, pentru consolidarea tencuielii.

“Odată cu ascensiunea lui politică și înscăunarea mai bine în “șa”, a început o operațiune specifică “chiaburilor “ de la sate. Terenul vilei s-a mărit în detrimentul vecinilor, ba chiar au fost mutați unii proprietari de vile din vecini”

Arh. Aron Solari Grimberg: Până la urmă, s-a închis pentru circulație și strada. “Acareturile” au fost modificate. Un garaj a fost transformat în laborator pentru Tovarășa. Laboratorul a fost dotat cu tot ce era necesar, inclusiv “ekrubete”, în limbajul profesional al Tovarășei.

A apărut și o modificare importantă la casă-mutarea bucătăriei la subsol (pentru evitarea mirosurilor la nivelul sufrageriei, pe care “tovarășa nu le putea suporta”.

Pentru modificări am avut o discuție cu Tache, bucătarul, care a decurs astfel:

Eu: -Tache, am văzut că pentru bucătăria mare ai cerut un echipament foarte performant, care se folosește de obicei în restaurante mari, care servesc concomitent zeci și zeci de meniuri. Tu ai de-a face maximum cu cîteva persoane. Niciodată nu se fac mese pentru invitați, rude sau prieteni”.

Tache: -Tovarășul arhitect, să vă spun ce am pățit ieri. Am fost anunțat că vin Tovarășii și am făcut repede mămăliguță. S-au așezat la masă și m-au strigat: Tache, vrei să mă omori, mămăliga e prea sărata. Atunci m-am apucat repede să fac alta. După puțin timp m-au strigat: Tache, ia mămăliga asta că n-are niciun gust.

Am fugit să fac a treia mămăligă. În sfârșit, nu m-au mai strigat. Și dumneavoastră mă întrebați de ce am nevoie de echipamente din astea?

Problema era că aveam nevoie de un ascensor sau monte-charge pentru a duce mâncărurile repede de la subsol. El trebuia să fie foarte silențios, hidraulic, și turnul lui să fie amplasat lângă clădire. Mi-am exprimat îndoiala că prezența lui lângă vila cu arhitectură clasică s-ar potrivi. Și atunci, El, Ceaușescu (pentru prima dată), mi-a făcut un compliment: “Dacă ai să-l faci tu, o să fie frumos”.

Cred că Ea, dacă ar fi trebuit să spună vorbele acestea, și-ar fi mușcat, în prealabil, limba.

Palatul din Primăverii are un tunel care duce la Club-Bazin (construit pentru destinderea Biroului Politic), amplasat pe malul lacului Herăstrău

Arh. Aron Solari Grimberg: Nicolae Ceaușescu a decisă să se realizeze un fel de Club destinat destinderii membrilor Biroului Politic. Clubul, amplasat pe malul Lacului Herăstrău, avea sală de festivități, vestiare și, la exterior, terenuri de volei.

Un tunel trebuia să ducă de la vilă la acest club. Proiectarea s-a făcut la Institutul Carpați, șef de proiect fiind arhitectul Șerban Manolescu. Securitatea a cerut măsuri speciale. Micul colectiv a lucrat într-un atelier special, numit de proiectanți “atelierul la gratii”. La bursa valorilor activiștilor se auzeau comentariile unor securiști: “Tov. Cutare e mare, joacă volei cu Tovarășul”.

După 2 ani de lucrări la Palat, fără nicio apreciere pozitivă sau negativă, arh. Solari a fost trimis înapoi la Institutul de Proiectări I.S.C.A.S.

Crezul arhitectului Aron Solari Grimberg: “Să nu fi făcut rău nimănui”

Arh. Aron Solari Grimberg: Ceea ce mi-aș dori eu ar fi ca trecerea mea pe acest glob de noroi, care se îndreaptă, cu galaxia noastră, într-o direcție necunoscută din spațiul infinit, să răspundă pozitiv la două doleanțe: Să nu fi făcut rău nimănui (vechea mea morală din tinerețe) și să fi rămas, de pe urma mea, niște lucruri pozitive, construcții funcționale și cu oarecare valoare arhitecturală. Amin!.

Ajuns în Israel, arh. Aron Solari Grimberg a continuat să lucreze și a construit un cartier de locuințe la Askelon, avându-l colaborator pe arh. Sully Bercovici

Memoriile arhitectului Solari sunt cu totul extraordinare, pline de umor și informații inedite. Aici, abia dacă am reușit să atingem întreaga sa poveste de viață și toată experiența rezultată din întâlnirea cu soții Ceaușescu.

Din echipa care a realizat volumul mai fac parte, Ana Flutur, redactor, Iuliana Mircea, cercetător arhivă, Olimpia Sultana, cercetător arhivă revista Arhitectura, conceptul grafic și de prelucrare foto fiind realizat de Ioana Alexe.

Mulțumim U.A.R pentru sprijinul acordat la realizarea acestui articol.

„Palatul Ceaușescu” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• Clădirea Teatrului Foarte Mic are o foarte mare bulină roșie. Edificiul, cu minunate elemente Art Nouveau, a fost Palatul Sindicatului Ziariștilor din București
• Odeon, teatrul vrăjit din care se vede cerul. Cum s-a clădit nobilul edificiu de pe Calea Victoriei, cu acoperiș glisant care funcționează încă din anul 1911
• Soarta frumoaselor clădiri neoromânești care au adăpostit Căminele de Ucenici din Bucureștiul interbelic. Unde și cum învățau adolescenții o meserie
• O casă ca-n povești, reședința lui George G. Assan, industriașul care a dat pâine Bucureștiului. Monumentul, azi “Casa Oamenilor de Știință”, găzduiește botezuri și nunți
• A întinerit cel mai bătrân palat de pe Bulevardul Elisabeta. Monumentul adăpostește Arhivele Naționale, comori de valoare inestimabilă
• Palatul Nifon, renăscut în toată măreția sa pariziană. Monumentul de pe Calea Victoriei, proiectat de arhitectul regal Paul Gottereau, era în pericol iminent de prăbușire
• Pe culmile nepăsării: se vede cerul prin acoperișul Casei cu Cavaler în Armură din Precupeții Vechi. Cine-a pus deasupra Bucureștiului misterioasa statuie cu ciocan ridicat amenințător
• Palatul Cotroceni, scăpat miraculos de plănuita demolare, dar nu și de marele jaf comunist. În curtea casei de vis a Reginei Maria, cărțile regelui au fost puse pe foc
• Sala Palatului și secretele din jurul ei. O bucată din cortina de blocuri e falsă, iar fațada mimează apartamente care nu există. 3 biserici au căzut ca să fie ridicată
• Cea mai frumoasă casă cu marchiză din Cartierul Armenesc zace în paragină. Secretele reședinței fondatorului fabricii Adesgo, emblema eleganței feminine în Bucureștiul interbelic
• Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului
• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care