EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului

14 mart. 2023
6023 Afișari
EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
EXCLUSIV I Arhitecții au descoperit un tunel înalt de 4 metri care înconjoară Palatul Universității din București. În subsolul Facultății de Chimie, azi inundat, a existat o sursă nucleară

Proiectul „Palatul Universității” constă în consolidarea structurală a întregii clădiri, restaurarea învelitorii și a șarpantei, a fațadelor (inclusiv a tâmplăriei exterioare), modificări funcționale și restaurarea finisajelor interioare, lucrări de reabilitare a instalațiilor, precum și de conservare și punere în valoare a vestigiilor arheologice din curtea interioară, prin amenajarea unui spațiu muzeal.

Vor fi puse în valoare inclusiv ruinele Academiei Domnești pe care a fost ridicată clădirea Palatului Universității. Lucrările se vor face în mod gradual, pe fiecare corp de clădire. Mai jos, interviu cu arh. Mircea Căpățână, reprezentant al proiectantului general Polarh Design.

Foto credit: unibuc.ro.
Planul lucrărilor de consolidare și restaurare. Foto credit: Polarh Design.
Universitatea București, fotografie de epocă, 1869. Sursa: București, Albumul „Poze foarte vechi”, pagina de facebook.
Foto credit: unibuc.ro.

 Palatul Universității a fost construit în 3 etape distincte de timp și are 5 corpuri diferite

Palatul Universității a fost proiectat de arhitectul orașului și, totodată, decan al Facultății de Științe, Alexandru Orăscu, și este monument de arhitectură. Lucrările au început în ziua de 10 octombrie 1857, iar clădirea a fost finalizată și inaugurată oficial de Regele Carol I în ziua de 14 decembrie 1869. Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate mai târziu, între anii 1912 și 1926, după planurile arh. Nicolae Ghica-Budești.

Clădirea Universității București, înaltă de șase etaje, a fost construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava (sec XVI). În incinta bisericii acesteia a funcționat Academia Domnească de la Sf. Sava, prima școală superioară de învățământ din Țară Românească.

La decorarea fațadelor acestui monument de arhitectură a lucrat și sculptorul Alexandru Storck; tot el a realizat în anul 1862 basorelieful de pe frontonul central, distrus de bombardamentele din 4 aprilie 1944.

Frontonul cu grifoni va fi refăcut citește detaliile mai jos:

universitate, bombardamente
Corpul central al Palatului Universității si frontonul cu grifoni au fost distruse de bombardamentele din 4 aprilie, 1944.
Universitate, Bulevardul Academiei, 1910. Sursa: București, Albumul „Poze foarte vechi”, pagina de facebook.

Investiția necesită un efort financiar de peste 300 de milioane de lei și un efort de timp de 66 de luni

Cu o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați, Palatul Universității din București este cea mai mare și mai importantă clădire dedicată educației din România. Investiția necesită un efort financiar de 317,60 de milioane de lei și un efort de timp de 66 de luni și va fi realizată prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții.

Palatul Universității a fost proiectat de arhitectul orașului și, totodată, decan al Facultății de Științe, Alexandru Orăscu, și este monument de arhitectură. Arhiva PMB, fațada principală si fațada posterioară, arh. Alexandru Orăscu.
Universitatea in perioada interbelică. Sursa imaginii: București, Albumul „Poze foarte vechi”, pagina de facebook.
Concept iluminare fațadaă. Foto credit: Polarh Design.

 „Pentru prima dată, lumea va putea să intre in curtea interioară a Palatului Universității, un loc de care cred că nu știe nimeni din oraș”

B365.ro: Despre refacerea frontonului cu grifoni am vorbit în articolul precedent. Cum va fi iluminat arhitectural Palatul Universității?

Arh. Mircea Căpățână: „Am dezvoltat împreună cu partenerii nostri un concept pentru iluminarea Universității nu numai la exterior, ci vom pune în valoare și curtea interioara, de aceea avem două sisteme diferite de iluminat arhitectural. Unul este legat de punerea în valoare a fațadelor exterioare, iar cel din interior va avea ca subiect vestigiile care vor fi puse in valoare prin iluminare cu culori diferite, tocmai pentru a marca acele etape istorice. Curtea interioară va fi un spațiu de socializare pentru studenți, dar și un muzeu care să atragă vizitatorii.”

B365.ro: Acolo tot timpul a existat o barieră și tot timpul m-am întrebat ce este dincolo de ea.

Arh. Mircea Căpățână: „Este o barieră și mai este un gang cu o poartă ferecată. Șase ani, cât timp am fost student la Facultatea de Arhitectură, nu am știut că există o curte interioară a Universităţii”.

Curtea interioară a Universității. Foto Wikipedia.
Santier arheologic in curtea interioară a Universității, vechile ziduri ale Academieib Domnesti. Foto credit: Polarh Design.
Anul 1874. Imagine rară din timpul construirii Statuii lui Mihai Viteazul. Autorul ei este sculptorul francez Albert-Ernest Carrier-Belleuse. Sursa imaginii: București, Albumul „Poze foarte vechi”, pagina de facebook.

 „Învelitoarea este cea mai grea lucrare; când era zăpadă pompierii urcau, dădeau cu târnăcopul în învelitoare și așa au apărut infiltrații”

B365.ro: Cât de complicată este consolidarea structurii, refacerea învelitorilor, înlocuirea elementelor de lemn degradate?

Arh. Mircea Căpățână: „Cred că învelitoarea este cea mai grea lucrare din tot ceea ce este de făcut acolo, pentru că avem un volum destul de complicat al acoperișului. Acesta a avut probleme de-a lungul timpului, nu știu dacă știți, dar în fiecare an se formau țurțuri. Veneau pompierii, se urcau, dădeau cu târnăcopul în învelitoare și așa au apărut infiltrații. Avem o geometrie a clădirii Universității destul de complicată și este greu de pus o învelitoare care să fie etanșă. Inițial, când a fost concepută învelitoarea, a fost gândită după modelul francez. Am găsit în arhive inclusiv situația de lucrări a constructorului. Au intenționat să monteze o imitație de ardezie după modelul din Paris numai că, se pare, au avut probleme mari cu geometria clădirii și nu au reușit să monteze acea imitație de ardezie; așa s-a ajuns la acea tablă zincată”.

Universitate, Foto credit: unibuc.ro.
Bulevardul Elisabeta si Universitatea. Sursa imaginii: București, Albumul „Poze foarte vechi”, pagina de facebook.
Universitatea a fost costruită pe locul Academiei Domnesti. Foto credit: MMB.
 „In caz de seim, cea mai vulnerabilă este Facultatea de Istorie; la refacerea clădirii au reconstruit întreaga structură mult mai îngustă”

Arh. Mircea Căpățână: „Problema cea mai mare este legată de zăpada care se strânge pe acoperiș, trebuie avut mare grijă de zăpadă ca să nu cadă, ci să se topească lent, pentru a nu pune în pericol trecătorii. Legat de structura de rezistență a clădirii, ea arată destul de bine. Facultatea de Chimie a fost consolidată în anii 2008 și este singura care stă foarte bine structural. Cele 3 corpuri, A, B, C sunt terminate în anii ’20. Este prima clădire publică din România la care s-a folosit betonul armat pe scară largă și din punct de vedere structural corpurile se prezintă bine. Cea mai mare problema o pune clădirea cea mai nouă, Facultatea de Istorie, și aceasta din cauza că atunci când au reconstruit, au refăcut întreaga structură mult mai îngustă, tocmai ca să degajeze cât mai mult curtea interioară. Fiind foarte subțire structura, cu încăperi care dau spre curtea interioară, Facultatea de Istorie este destul de vulnerabilă la un eventual seism”.

„Problema este curtea interioară, pentru că acolo se vor strânge retelele de utilități care se vor intersecta, bineînțeles, cu toate vestigiile arheologice”. Foto credit: MMB.
Academiei-Universitate in perioada interbelică. Sursa imaginii: București, Albumul „Poze foarte vechi”, pagina de facebook.
 „Tâmplăria exterioară este extrem de degradată, vom vedea ce elemente mai pot fi păstrate și ce vom reface”

B365.ro: Cât de degradate sunt elementele din lemn?

Arh. Mircea Căpățână: „Cele mai mari degradari le prezintă tâmplăria exterioară. Din păcate, la vremea respectivă, soluția era cea de tâmplarie dublă, cu o foaie de sticlă care se deschide spre exterior şi cu una către interior. Cea exterioară, aflată în bătaia vântului şi a ploilor, este extrem de degradată. O să facem o selecție să vedem ce elemente mai pot fi păstrate și ce vom reface, bineînțeles urmând modelul tâmplăriei inițiale”.

Foto credit: unibuc.ro.
Sursa imaginii: București, Albumul „Poze foarte vechi”, pagina de facebook.
„Problema este curtea interioară, pentru că acolo se vor strânge retelele de utilități care se vor intersecta, bineînțeles, cu toate vestigiile arheologice”

B365.ro: Care este elementul care vă dă cea mai mare bătaie de cap în tot acest proiect uriaș? Este unul dintre cele mai mari la care v-ați angajat, nu?

Arh. Mircea Căpățână: „Ca suprafață da, dar în ceea ce privește complexitatea am avut altele poate la fel de provocatoare. Interesul petnru obiectiv este destul de mare, toţi sunt extrem de interesaţi de ce o să se întâmple cu vestigiile arheologice descoperite în incintă. Din păcate, în curtea interioară, se vor strânge tot felul de rețele de utilități care se vor intersecta, bineînțeles, cu vestigiile arheologice. Este destul de complicat să rezolvi necesitățile unei clădiri de o asemenea dimensiune în condițiile în care ai ruine în curtea interioară. Canalizarea cu bazine de retenţie şi staţii de pompare, gospodării de ape pentru stingerea incendiilor, posturi de transformare pentru alimentarea cu energie electrică, toate aceste probleme trebuie rezolvate în așa fel încât să ocolească toate vestigiile”.

„Practic, este un mic orășel care trebuie gestionat din curtea interioară”. Foto credit: SCERBASU.
Săpături arheologice in Curtea Interioară. Foto credit: Muzeul Național de istorie, pagina de facebook.

B365.ro: Exact, nu aveți cum să le scoateți în stradă, că suntem în buricul târgului.

Arh. Mircea Căpățână: „Toată apa care se scurge de pe acoperiș și ajunge în curtea interioară trebuie gestionată acolo. În București nimeni nu te lasă să dai această apă direct în canalizare pentru că va refula instant și atunci trebuie făcute niște bariere de retenție care să înmagazineze această apă de ploaie și apoi ușor, ușor s-o dăm în rețeaua de canalizare. Deci, vă dați seama că sunt niște bazine imense care trebuie făcute. Pe lângă aceasta, trebuie construite niște rezervoare pentru stingerea incendiilor. Tuturor acestor elemente trebuie să le găsim un loc printre vestigiile arheologice. În plus vor există stații de pompare pentru canalizare, deoarece clădirea are multe grupuri sanitare în subsol. Avem de rezolvat o întreagă logistică. Practic, este un mic orășel care trebuie gestionat din curtea interioară”.

Canal de aerare perimetral, Foto credit: Polarh Design.
 „Pe acea vreme nu există hidroizolație și soluția pe care au găsit-o a fost ca, de jur împrejurul clădirii, să facă un tunel; l-am regăsit”

Arh. Mircea Căpățână: „Nu știu dacă știți, dar în jurul Facultății de Chimie există un tunel (canal de aerare), de jur împrejur, care datează din timpul clădirii inițiale, realizate în anul 1869. Pe acea vreme nu există hidroizolație și atunci soluția pe care au găsit-o a fost ca, de jur împrejurul clădirii, să facă un canal de aerare perimetral. Tunelul există în continuare, l-am regăsit”.

B365.ro: Cât de mare este? Ați intrat în el?

Arh. Mircea Căpățână: „Are lățimea de un metru și este înalt de circa 4 metri, numai că tunelul acesta era găurit de burlanele care veneau de pe clădire. Când au schimbat ultima dată învelitoarea, toate burlanele au fost date direct pe trotuar, însă tunelul a rămas şi, în prezent, toată apa ajunge în canalul acesta de aerare care este inundat”.

Piața Universității in timpul unor lucrări de pavare, anii ’30. Sursa imaginii: București, Albumul „Poze foarte vechi”, pagina de facebook.
Foto credit: unibuc.ro.

B365.ro: Și aceasta afectează mult rezistența construcției?

Arh. Mircea Căpățână: „Da, tot subsolul Facultății de Chimie nu poate fi utilizat în momentul de față pentru că este plin de apă. Și tot în subsol a existat o sursă de radiaţii în zona dedicată chimiei nucleare”.

B365.ro: Dar nu mai este radioactivă, nu?

Arh. Mircea Căpățână: Nu știu exact ce s-a întâmplat cu sursa, pentru că în camera respectivă nu am mai găsit nimic. Când s-a consolidat Facultarea de Chimie, în anii 2000, au fost niște intervenții destul de majore, Facultatea de Chimie, parte din clădirea inițială, a fost consolidată masiv şi are pereții cam de 3 ori mai groși decât corpurile celelalte”.

B365.ro: În ce stadiu se află acum lucrările?

Arh. Mircea Căpățână: „În momentul de față, este începută cercetarea arheologică în curtea interioară, iar primul corp de clădire, cel al Facultatuii de Istorie, a fost predat constructorului care a început să monteze schela în curtea interioară. În curând va începe montarea schelei către Bulevardul Regina Elisabeta”.

1878. Armata română defilează in fața Regelui Carol I. Sursa imaginii: București, Albumul „Poze foarte vechi”, pagina de facebook.
Foto credit: Unibuc. ro.
Clădirile Universității puteau fi finalizată lejer în 5 ani dacă se lucra la toate simultan, dar vom lucra corp după corp”

B365.ro: Când va fi terminat proiectul? Credeți că puteți să vă încadrați în acea durată anunțată anul trecut, de 66 de luni? Știm că în România lucrurile se mișcă încet.

Arh. Mircea Căpățână: „Practic, conducerea Universității, din lipsă de spaţii de învăţământ, nu-și permite să evacueze toate clădirile simultan. Dacă ar fi fost așa, am fi putut să lucrăm în toate cele 5 corpuri deodată. Dar Universitatea a pus condiția să finalizăm câte un corp și apoi să trecem la următorul. Clădirile Universității ar putea sa fie finalizate teoretic în 5 ani, numai dacă am putea lucra la mai multe corpuri simultan”.

Foto credit: Polarh Design.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

Cookies