EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

Vila fraților Porn din strada Emanoil Porumbaru, nr. 16 (aproape de Șoseaua Kiseleff), a fost proiectată în anul 1932 de arhitecții Achile Ghiaciu și Alexandru Iliescu și reprezintă un exemplu de valoroasă arhitectură interbelică. Imobilul a avut destinul amar și nedrept al tuturor caselor frumoase din București, a fost naționalizat în anul 1948 și ocupat abuziv de reprezentanții Republicii Populare. În prezent, etajul 1 al clădirii a fost închiriat unor tineri antreprenori care țin la patrimoniu, îl conservă și prețuiesc arhitectura veche a orașului.

Actualul chiriaș, un consultant de afaceri, a avut deschiderea să ne prezinte casa

De foarte puține ori reușim să vă prezentăm aici imagini din interiorul acestor monumente de arhitectură, să arătăm ce, cât și cum s-a păstrat din proiectul inițial. În urma publicării articolului dedicat vilei fraților Porn, actualul chiriaș, Horia Boian, consultant de afaceri, a avut deschiderea să ne prezinte casa și să ne vorbească despre bucuria de a lucra într-un imobil nobil.

Arhitectul Mădălin Ghigeanu a fost acolo și putem recompune cu imagini vii, de azi, tabloul unui proiect de arhitectură unic.

Punem în oglindă ce-a fost și ce este în vila fraților Porn, mai jos o călătorie în timp.

Frații Porn (cărora le-am spus în titlu “frații cu nume memorabil”, întrucât simplul lor nume identitar garantează sancțiuni în mediul online din motive de impardonabilă pudoare), au fost persoane reale care au trait, au lucrat și au adus lifturi performante din Europa pentru clădirile moderne, nou ridicate, din Bucureștiul interbelic.

Întreaga istorie de arhitectură a Vilei fraților Porn, mai jos:

• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu

Antreprenorii Porn aveau exclusivitatea importului și a montajului lifturilor din capitală, având contracte cu Casa Regală, ei fiind cei care au adus lifturile în Palatul Regal de pe Calea Victoriei, Palatul Regal de la Scroviștea al Regelui Carol al II-lea și Palatul Telefoanelor.

Despre giganticul Palat al Regelui Carol al II-lea de la Scroviștea, cu 4 niveluri și 91 camere, mai jos

• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

La parter s-a păstrat integral gresia de pe pardoseli, prevăzută inițial de arhitecții Iliescu și Ghiaciu

B365.ro: Mădălin Ghigeanu, ce ai găsit în vila fraților Porn?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Am fost surprins. Construcția se află într-o stare foarte bună, a avut parte de o restaurare după 1990. M-a sunat instantaneu chiriașul Horia Boian, ceea ce înseamnă că facem bine cu aceste articole. Am luat casa la pas, am reușit să fotografiez și spatele ei, care era o enigmă. Mă așteptam că această construcție să aibă și detalii absolut minunate în interior.

Din păcate, știam că tot frontispiciul de la etajul 1, toata decorația fațadei a fost înlăturată dupa 1990, casa pierzând mult din aspect inițial. Mă așteptam ca, în consecință, și la interior să se fi întâmplat ceva asemănător. Din fericire, chiar dacă multe modificări au fost făcute, ele sunt de bun augur, iar unele elemente originale s-au păstrat în integralitate.

De exemplu, la parter s-a păstrat integral gresia de pe pardoseli, prevăzută inițial de arhitecții Iliescu și Ghiaciu. Gresia din bucătărie, holuri și baie, actualii chiriași au păstrat-o integral. Se prezintă într-o stare excepțional de bună. Am aflat că cei de la etajul 2 au scos gresia definitiv.

„Coloanele, capitelurile au fost frumos restaurate și păstrate impecabil. Casa a avut noroc”

Arh. Mădălin Ghigeanu: De asemenea, am avut plăcerea să văd că s-a păstrat toată tâmplăria interioară, glasvandurile imense, frumos proporționate, au fost păstrate. Casa este foarte bine vitrată și aerisită, toată tocăria inițială a fost restaurată și vopsită într-o culoare modernă, gri, dar nu stridentă. Eu sunt adeptul principiului ‘restitutio in integrum’, dar o tentă modernistă este acceptată, atâta timp cât are un ton civilizat. Chiriașii de la etajul 1 au dovedit un foarte mare bun simț. Interiorul teraselor, la parter și la etajul 1, arată excepțional. S-a păstrat și plafonul de lemn, frumos executat. Coloanele, capitelurile au fost frumos restaurate și păstrate impecabil. Casa a avut noroc.

„În bucătărie, noii proprietari nu au venit cu o amenajare de interior ultramodernă, ci au respectat spiritul casei”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Față de soluția inițială de comunicare între parter și etaj în zona livingului, ulterior parterul a fost închis, acum apartamentele fraților Porn nu mai comunică între ele, funcționând ca două unități locative, independente. Practic, s-a zidit în fața scării interioare care unea cele două apartamente, acum accesul se face prin lateral. Scara interioară există, dar nu mai face comunicarea între cele două unități de locuit. Inițial, la etaj era un mare glasvand de acces direct în holul de distribuție, care văd că a dispărut. Noii proprietari au dat un acces de la scara principală către mansardă, mi s-a părut o soluție reușită, propunând o scară de lemn foarte frumos executată. În bucătărie, noii proprietari nu au venit cu o amenajare de interior ultramodernă, ci au respectat spiritul casei.

„Scara este ușoară, elegantă, o plăcere de admirat; o adevărată lecție de arhitectură”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Un arhitect se poate măsura și cunoaște după modul în care proiectează o scară, evident examenul suprem fiind în cazul scărilor balansate. Doar la casele vechi mai poți vedea astfel de scări. Constructorii din ziua de azi unesc treptele în vârful terminației balustradei, ceea ce face foarte periculoasă accesarea. Normativul spune clar că în zona de balustradă lățimea treptei trebuie fie de minim 12 cm către capăt. Arhitectul Alexandru Iliescu a făcut mai mult de atât. Scara este ușoară, elegantă, o plăcere de admirat. Este o adevărată lecție de arhitectură. Mai mult decât atât, am observat că are plintă pe ambele laturi, și la perete și la balustradă. Arhitectul a reușit să compună un sistem constructiv cu o grindă mică de vang din beton, completată de o balustradă de lemn cu puține ornamente la capete. Materialele alese pentru podeste (un mozaic turnat frumos), sunt foarte elegant tratate. Este o plăcere să vezi un proiect interbelic cu o scară de acest tip.

„A fost o adevărată artă a lucrărilor de feronerie care s-a pierdut. La acest proiect, ușa monumentală, gardul, sunt elemente de design absolut excepționale”

Arh. Mădălin Ghigeanu: O plăcere este și prezența feroneriei, denumiă în epocă ‘a fierului bătut la rece’, unde admiri o eleganță, un rafinament al desenului și un talent al manufacturii, astăzi pierdute. În ziua de azi vedem garduri, porți, adevărate kitsch-uri pur și simplu monstruoase.Și chiar la case mari, cu pretenții… Ar trebui să fie studiate mai atent proiectele arhitecților din perioada interbelică. Îi dau exemplu pe arh. Alexandru Iliescu, George Damian, Ion Giurgea pentru vilele somptuase sau pe Henriette Delavrancea, pentru minunile facute la Palatul de la Snagov. A fost o adevărată artă a lucrărilor de feronerie care s-a pierdut. La acest proiect, ușa monumentală, gardul, sunt elemente de design absolut excepționale.

„Această casă a avut șansa de a scăpa de fenomenul dezastruos al ‘polistinerizării’, un fenomen care ar trebui discutat mai pe larg”

Exemple dezastruoase sunt multiple, cum ar fi blocul Zoe Orăscu de Bd-ul Dacia, un proiect frumos al lui Gh. Simotta, în plin capăt de perspectivă, unde vezi pe viu mitocănia unor așa ziși meșteri contemporani. Sunt permanent discuții pe net (multe purtate la modul virulent ), care explică fenomenul dezastuos al placării fațadelor cu termosistem de tip polistiren expandat la case de epocă (și nu numai), material care în unele țări a devenit deja interzis prin lege. Motivele sunt multiple. Pe lângă faptul ca prin grosimea materialului, toată decorația, profilele și decroșurile ornamentale ale fațadei se pierd în materialul ce oscilează între 10-15 cm. Apoi, din punctul de vedere al fizicii construcției, casa nu mai respiră, polistirenul devine o barieră contra vaporilor amplasată la exterior, aducând presiunea parțială egală cu cea de saturație la interiorul zidului. Acest fenomen duce la apariția punctului de rouă și implicit al igrasiei care apare în interiorul zidului și migrează rapid către peretele interior al casei. (Mai sunt minți tulburate care pun polistirenul la interior din comoditate, fapt care generează o situație și mai gravă). În al treilea rând, polistirenul este un material foarte inflamabil, care arde cu flamă la temperaturi mari.

Și atunci ce este de făcut ?

În fața unei astfel de case-monument, nu adaptezi casa la cerințele tale atunci când intri în ea, ci îți adaptezi tu activitatea la felul în care a fost concepută casa ! O respecți. Nu modifici fațada prin orice tip de termosistem, nu modifici arhitectura exterioară a casei, ci o restaurezi așa cum a fost și investești mai mult în încălzirea casei la interior. Daca ai șansa să moștenești un sistem de încălzire inițial, cum ar fi raditoare de epocă sau șeminee din cahle refractare, le restaurezi și le pui in funcțiune, suplinind cel mult cu un sistem electric local, mobil și neinvaziv. Radiatoarele le cureți de calamină și le restaurezi ca pe un proiect de design separat.

Dacă ai norocul să moștenești un șemineu sau o sobă de epocă, restaureaz-o și fă-o funcțională. Repară și înlocuiește sistemul de evacuare al fumului după normativul la foc în vigoare, dar lasă soba în pace, la locul ei !

Mă amuz și mă îngrozesc văzând pe net tot felul de ‘specialiști’ care vând sobe de epocă, multe din ele fiind adevărate opere de artă. Ceea ce trebuie spus, este că astfel de sobe sunt aproape imposibil de demontat ! Cahlele (unele din caolin prețios de tip Meissen) sunt realizate prin tehnologia cărămizilor refractare, prin ardere la temperaturi mari și au o duritate remarcabilă. Marea majoritate a acestora în momentul când Dorel ‘se pune cu flexul’ pe ele ca să vândă la bucată în târg, se sparg țăndări.

„Ne-am dorit întotdeauna această libertate de a fi boem, de a visa și de a trăi lucruri pe care casa aceasta ți le inspiră”

Horia Boian este consultant de afaceri și chiriaș în Vila fraților Porn. Și-a dorit ca firma lui să funcționeze într-o casă de epocă, reprezentativă pentru arhitectura vechiului București, și nu într-un birou standard din Pipera. Pentru Horia Boian, o casă frumoasă este o carte de vizită, un mod de reprezentare pentru ceea ce face.

Horia Boian: Noi nu ne-am dorit niciodată să avem o atmosferă de birou și nici o imagine de corporatiști în fața clienților. Ne-am dorit întotdeauna această libertate de a fi boem, de a visa și de a trăi lucruri pe care casa aceasta ți le inspiră. Avem noroc cu acest loc. Lucrăm cu companii mici, medii, mari, cu instituții de stat, primarii, spitale, ș.a.m.d, îi ajutăm să obțină finanțări nerambursabile și să activeze în zona de business, cu asta de ocupăm.

B365.ro: Cum ați găsit vila din Emanoil Porumbaru, știu că este greu și scump să găsești un astfel de spațiu într-o casă veche, restaurată.

Horia Boian: Am avut și am norocul să am parte la birou de o echipa foarte, foarte abilă. Am căutat un loc care să fie într-o zonă foarte frumoasă, unde să ne facă plăcere să ne ducem în fiecare zi. Am găsit o cameră de închiriat , am vizionat, ne-a plăcut foarte mult și am decis să fim co-chiriași la momentul respectiv.

„A fost o mare bucurie pentru noi să vedem că o mare parte din elementele casei s-au păstrat”

B365.ro: Știți istoria vilei fraților Porn? Ați căutat istoria ei, articolul nostru a fost o surpriză ?

Horia Boian: Articolul a fost revelator pentru că noi am încercat să gustăm o bucățică din istoria casei din documentele la care am avut acces din partea actualilor proprietari. La rândul lor, ei au avut acces la informații de la familia Porn, care a deținut și a construit casa, mă refer la autorizațiile de construcție inițiale. A fost o mare bucurie pentru noi să vedem că o mare parte din elementele casei s-au păstrat, însă din nefericire o mare parte nu s-au păstrat.

B365.ro: Îmi dați exemple?

Horia Boian: Pe fațada casei erau pictate o serie de steluțe roșii, care s-au șters de pe fațadă cu ani în urmă. Erau într-o stare de degradare destul de avansată, nu au fost recuperate. Totodată la balconul etajului 1 era ceva ce noi nu am mai prins, era un zig zag, ca un pattern, era superb. Ce am descoperit în casă sunt mici elemente care au fost ignorate, cum ar fi soneriile de pe balcoane care comunicau cu bucătăria. E un element de detaliu pe care cei care au tot avut intervenții asupra casei l-au ignorat.

„Ne place foarte, foarte mult mozaicul care merge spre casele casei unde este cea de-a două scară interioară și în bucătărie. Este original, a fost făcut odată cu casă și am făcut tot posibilul să-l păstrăm și să-l punem în valoare”

B365.ro: Ați contribuit la restaurarea vilei fraților Porn?

Horia Boian: Am ținut cu dinții să nu dispară elemente din casă, cred că aceasta este cea mai puternică contribuție pe care am avut-o. Vila a fost naționalizată, a fost ocupată de mai multe instituții de stat, ulterior a revenit în patrimoniul familiei moștenitoare în urma unor procese succesive, iar în ultimă instanță a fost obținută de actualul proprietar, care a cumpărat drepturile litigioase de la familie, de la cele două fete ale proprietarului inițial. 

„Aerul și seriozitatea pe care o degajă arhitectura clădirii este automat impusă celor care trăiesc în ea”

B365.ro: Vilele interbelice imprimă o atmosferă atunci când trăiești sau când lucrezi în ele, cum faceți dvs? Pentru că acest tip de locuire a dispărut din București, ați văzut cum se construiește în prezent.

Horia Boian: Nu doar că imprimă o atmosferă aparte, cred că o și impune. Pentru că aerul și seriozitatea pe care o degajă arhitectura clădirii este automat impusă. Noi ne bucurăm foarte mult de această casă, ne bucurăm de imaginea pe care o avem în fața clienților noștri. Casa este un element de mândrie pentru noi. Este o etichetă, categoric foarte bine văzută.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care