EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
Exclusiv I Cum arată în interior vila Fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
Vila fraților Porn din strada Emanoil Porumbaru, nr. 16 (aproape de Șoseaua Kiseleff), a fost proiectată în anul 1932 de arhitecții Achile Ghiaciu și Alexandru Iliescu și reprezintă un exemplu de valoroasă arhitectură interbelică. Imobilul a avut destinul amar și nedrept al tuturor caselor frumoase din București, a fost naționalizat în anul 1948 și ocupat abuziv de reprezentanții Republicii Populare. În prezent, etajul 1 al clădirii a fost închiriat unor tineri antreprenori care țin la patrimoniu, îl conservă și prețuiesc arhitectura veche a orașului.
Actualul chiriaș, un consultant de afaceri, a avut deschiderea să ne prezinte casa
De foarte puține ori reușim să vă prezentăm aici imagini din interiorul acestor monumente de arhitectură, să arătăm ce, cât și cum s-a păstrat din proiectul inițial. În urma publicării articolului dedicat vilei fraților Porn, actualul chiriaș, Horia Boian, consultant de afaceri, a avut deschiderea să ne prezinte casa și să ne vorbească despre bucuria de a lucra într-un imobil nobil.
Arhitectul Mădălin Ghigeanu a fost acolo și putem recompune cu imagini vii, de azi, tabloul unui proiect de arhitectură unic.
Punem în oglindă ce-a fost și ce este în vila fraților Porn, mai jos o călătorie în timp.
Vila fraților Porn. Foto credit: arh.Mădălin Ghigeanu.
Frații Porn (cărora le-am spus în titlu “frații cu nume memorabil”, întrucât simplul lor nume identitar garantează sancțiuni în mediul online din motive de impardonabilă pudoare), au fost persoane reale care au trait, au lucrat și au adus lifturi performante din Europa pentru clădirile moderne, nou ridicate, din Bucureștiul interbelic.
Întreaga istorie de arhitectură a Vilei fraților Porn, mai jos:
Antreprenorii Porn aveau exclusivitatea importului și a montajului lifturilor din capitală, având contracte cu Casa Regală, ei fiind cei care au adus lifturile în Palatul Regal de pe Calea Victoriei, Palatul Regal de la Scroviștea al Regelui Carol al II-lea și Palatul Telefoanelor.
Despre giganticul Palat al Regelui Carol al II-lea de la Scroviștea, cu 4 niveluri și 91 camere, mai jos
Vila fraților Porn. Foto credit: arh.Mădălin Ghigeanu.
La parter s-a păstrat integral gresia de pe pardoseli, prevăzută inițial de arhitecții Iliescu și Ghiaciu
B365.ro: Mădălin Ghigeanu, ce ai găsit în vila fraților Porn?
Arh. Mădălin Ghigeanu: Am fost surprins. Construcția se află într-o stare foarte bună, a avut parte de o restaurare după 1990. M-a sunat instantaneu chiriașul Horia Boian, ceea ce înseamnă că facem bine cu aceste articole. Am luat casa la pas, am reușit să fotografiez și spatele ei, care era o enigmă. Mă așteptam că această construcție să aibă și detalii absolut minunate în interior.
Din păcate, știam că tot frontispiciul de la etajul 1, toata decorația fațadei a fost înlăturată dupa 1990, casa pierzând mult din aspect inițial. Mă așteptam ca, în consecință, și la interior să se fi întâmplat ceva asemănător. Din fericire, chiar dacă multe modificări au fost făcute, ele sunt de bun augur, iar unele elemente originale s-au păstrat în integralitate.
De exemplu, la parter s-a păstrat integral gresia de pe pardoseli, prevăzută inițial de arhitecții Iliescu și Ghiaciu. Gresia din bucătărie, holuri și baie, actualii chiriași au păstrat-o integral. Se prezintă într-o stare excepțional de bună. Am aflat că cei de la etajul 2 au scos gresia definitiv.
Vila fraților Porn. Foto credit: arh.Mădălin Ghigeanu.
„Coloanele, capitelurile au fost frumos restaurate și păstrate impecabil. Casa a avut noroc”
Arh. Mădălin Ghigeanu: De asemenea, am avut plăcerea să văd că s-a păstrat toată tâmplăria interioară, glasvandurile imense, frumos proporționate, au fost păstrate. Casa este foarte bine vitrată și aerisită, toată tocăria inițială a fost restaurată și vopsită într-o culoare modernă, gri, dar nu stridentă. Eu sunt adeptul principiului ‘restitutio in integrum’, dar o tentă modernistă este acceptată, atâta timp cât are un ton civilizat. Chiriașii de la etajul 1 au dovedit un foarte mare bun simț. Interiorul teraselor, la parter și la etajul 1, arată excepțional. S-a păstrat și plafonul de lemn, frumos executat. Coloanele, capitelurile au fost frumos restaurate și păstrate impecabil. Casa a avut noroc.
Vila fraților Porn. Foto credit: arh.Mădălin Ghigeanu.
„În bucătărie, noii proprietari nu au venit cu o amenajare de interior ultramodernă, ci au respectat spiritul casei”
Arh. Mădălin Ghigeanu: Față de soluția inițială de comunicare între parter și etaj în zona livingului, ulterior parterul a fost închis, acum apartamentele fraților Porn nu mai comunică între ele, funcționând ca două unități locative, independente. Practic, s-a zidit în fața scării interioare care unea cele două apartamente, acum accesul se face prin lateral. Scara interioară există, dar nu mai face comunicarea între cele două unități de locuit. Inițial, la etaj era un mare glasvand de acces direct în holul de distribuție, care văd că a dispărut. Noii proprietari au dat un acces de la scara principală către mansardă, mi s-a părut o soluție reușită, propunând o scară de lemn foarte frumos executată. În bucătărie, noii proprietari nu au venit cu o amenajare de interior ultramodernă, ci au respectat spiritul casei.
Vila fraților Porn. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
„Scara este ușoară, elegantă, o plăcere de admirat; o adevărată lecție de arhitectură”
Arh. Mădălin Ghigeanu: Un arhitect se poate măsura și cunoaște după modul în care proiectează o scară, evident examenul suprem fiind în cazul scărilor balansate. Doar la casele vechi mai poți vedea astfel de scări. Constructorii din ziua de azi unesc treptele în vârful terminației balustradei, ceea ce face foarte periculoasă accesarea. Normativul spune clar că în zona de balustradă lățimea treptei trebuie fie de minim 12 cm către capăt. Arhitectul Alexandru Iliescu a făcut mai mult de atât. Scara este ușoară, elegantă, o plăcere de admirat. Este o adevărată lecție de arhitectură. Mai mult decât atât, am observat că are plintă pe ambele laturi, și la perete și la balustradă. Arhitectul a reușit să compună un sistem constructiv cu o grindă mică de vang din beton, completată de o balustradă de lemn cu puține ornamente la capete. Materialele alese pentru podeste (un mozaic turnat frumos), sunt foarte elegant tratate. Este o plăcere să vezi un proiect interbelic cu o scară de acest tip.
„A fost o adevărată artă a lucrărilor de feronerie care s-a pierdut. La acest proiect, ușa monumentală, gardul, sunt elemente de design absolut excepționale”
Arh. Mădălin Ghigeanu: O plăcere este și prezența feroneriei, denumiă în epocă ‘a fierului bătut la rece’, unde admiri o eleganță, un rafinament al desenului și un talent al manufacturii, astăzi pierdute. În ziua de azi vedem garduri, porți, adevărate kitsch-uri pur și simplu monstruoase.Și chiar la case mari, cu pretenții… Ar trebui să fie studiate mai atent proiectele arhitecților din perioada interbelică. Îi dau exemplu pe arh. Alexandru Iliescu, George Damian, Ion Giurgea pentru vilele somptuase sau pe Henriette Delavrancea, pentru minunile facute la Palatul de la Snagov. A fost o adevărată artă a lucrărilor de feronerie care s-a pierdut. La acest proiect, ușa monumentală, gardul, sunt elemente de design absolut excepționale.
Vila fraților Porn. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
„Această casă a avut șansa de a scăpa de fenomenul dezastruos al ‘polistinerizării’, un fenomen care ar trebui discutat mai pe larg”
Exemple dezastruoase sunt multiple, cum ar fi blocul Zoe Orăscu de Bd-ul Dacia, un proiect frumos al lui Gh. Simotta, în plin capăt de perspectivă, unde vezi pe viu mitocănia unor așa ziși meșteri contemporani.Sunt permanent discuții pe net (multe purtate la modul virulent ), care explică fenomenul dezastuos al placării fațadelor cu termosistem de tip polistiren expandat la case de epocă (și nu numai), material care în unele țări a devenit deja interzis prin lege. Motivele sunt multiple. Pe lângă faptul ca prin grosimea materialului, toată decorația, profilele și decroșurile ornamentale ale fațadei se pierd în materialul ce oscilează între 10-15 cm. Apoi, din punctul de vedere al fizicii construcției, casa nu mai respiră, polistirenul devine o barieră contra vaporilor amplasată la exterior, aducând presiunea parțială egală cu cea de saturație la interiorul zidului. Acest fenomen duce la apariția punctului de rouă și implicit al igrasiei care apare în interiorul zidului și migrează rapid către peretele interior al casei. (Mai sunt minți tulburate care pun polistirenul la interior din comoditate, fapt care generează o situație și mai gravă). În al treilea rând, polistirenul este un material foarte inflamabil, care arde cu flamă la temperaturi mari.
Și atunci ce este de făcut ?
În fața unei astfel de case-monument, nu adaptezi casa la cerințele tale atunci când intri în ea, ci îți adaptezi tu activitatea la felul în care a fost concepută casa ! O respecți. Nu modifici fațada prin orice tip de termosistem, nu modifici arhitectura exterioară a casei, ci o restaurezi așa cum a fost și investești mai mult în încălzirea casei la interior. Daca ai șansa să moștenești un sistem de încălzire inițial, cum ar fi raditoare de epocă sau șeminee din cahle refractare, le restaurezi și le pui in funcțiune, suplinind cel mult cu un sistem electric local, mobil și neinvaziv. Radiatoarele le cureți de calamină și le restaurezi ca pe un proiect de design separat.
Vila fraților Porn. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Dacă ai norocul să moștenești un șemineu sau o sobă de epocă, restaureaz-o și fă-o funcțională. Repară și înlocuiește sistemul de evacuare al fumului după normativul la foc în vigoare, dar lasă soba în pace, la locul ei !
Mă amuz și mă îngrozesc văzând pe net tot felul de ‘specialiști’ care vând sobe de epocă, multe din ele fiind adevărate opere de artă. Ceea ce trebuie spus, este că astfel de sobe sunt aproape imposibil de demontat ! Cahlele (unele din caolin prețios de tip Meissen) sunt realizate prin tehnologia cărămizilor refractare, prin ardere la temperaturi mari și au o duritate remarcabilă. Marea majoritate a acestora în momentul când Dorel ‘se pune cu flexul’ pe ele ca să vândă la bucată în târg, se sparg țăndări.
Horia Boian și păzitorul casei, Hugo. Foto credit: Horia Boian.
„Ne-am dorit întotdeauna această libertate de a fi boem, de a visa și de a trăi lucruri pe care casa aceasta ți le inspiră”
Horia Boian este consultant de afaceri și chiriaș în Vila fraților Porn. Și-a dorit ca firma lui să funcționeze într-o casă de epocă, reprezentativă pentru arhitectura vechiului București, și nu într-un birou standard din Pipera. Pentru Horia Boian, o casă frumoasă este o carte de vizită, un mod de reprezentare pentru ceea ce face.
Horia Boian: Noi nu ne-am dorit niciodată să avem o atmosferă de birou și nici o imagine de corporatiști în fața clienților. Ne-am dorit întotdeauna această libertate de a fi boem, de a visa și de a trăi lucruri pe care casa aceasta ți le inspiră. Avem noroc cu acest loc. Lucrăm cu companii mici, medii, mari, cu instituții de stat, primarii, spitale, ș.a.m.d, îi ajutăm să obțină finanțări nerambursabile și să activeze în zona de business, cu asta de ocupăm.
Hugo, păzitorul casei. Foto credit: Horia Boian.
B365.ro: Cum ați găsit vila din Emanoil Porumbaru, știu că este greu și scump să găsești un astfel de spațiu într-o casă veche, restaurată.
Horia Boian: Am avut și am norocul să am parte la birou de o echipa foarte, foarte abilă. Am căutat un loc care să fie într-o zonă foarte frumoasă, unde să ne facă plăcere să ne ducem în fiecare zi. Am găsit o cameră de închiriat , am vizionat, ne-a plăcut foarte mult și am decis să fim co-chiriași la momentul respectiv.
„A fost o mare bucurie pentru noi să vedem că o mare parte din elementele casei s-au păstrat”
B365.ro: Știți istoria vilei fraților Porn? Ați căutat istoria ei, articolul nostru a fost o surpriză ?
Horia Boian: Articolul a fost revelator pentru că noi am încercat să gustăm o bucățică din istoria casei din documentele la care am avut acces din partea actualilor proprietari. La rândul lor, ei au avut acces la informații de la familia Porn, care a deținut și a construit casa, mă refer la autorizațiile de construcție inițiale. A fost o mare bucurie pentru noi să vedem că o mare parte din elementele casei s-au păstrat, însă din nefericire o mare parte nu s-au păstrat.
B365.ro: Îmi dați exemple?
Horia Boian: Pe fațada casei erau pictate o serie de steluțe roșii, care s-au șters de pe fațadă cu ani în urmă. Erau într-o stare de degradare destul de avansată, nu au fost recuperate. Totodată la balconul etajului 1 era ceva ce noi nu am mai prins, era un zig zag, ca un pattern, era superb. Ce am descoperit în casă sunt mici elemente care au fost ignorate, cum ar fi soneriile de pe balcoane care comunicau cu bucătăria. E un element de detaliu pe care cei care au tot avut intervenții asupra casei l-au ignorat.
Foto credit: arh.Mădălin Ghigeanu.
„Ne place foarte, foarte mult mozaicul care merge spre casele casei unde este cea de-a două scară interioară și în bucătărie. Este original, a fost făcut odată cu casă și am făcut tot posibilul să-l păstrăm și să-l punem în valoare”
B365.ro: Ați contribuit la restaurarea vilei fraților Porn?
Horia Boian: Am ținut cu dinții să nu dispară elemente din casă, cred că aceasta este cea mai puternică contribuție pe care am avut-o. Vila a fost naționalizată, a fost ocupată de mai multe instituții de stat, ulterior a revenit în patrimoniul familiei moștenitoare în urma unor procese succesive, iar în ultimă instanță a fost obținută de actualul proprietar, care a cumpărat drepturile litigioase de la familie, de la cele două fete ale proprietarului inițial.
„Aerul și seriozitatea pe care o degajă arhitectura clădirii este automat impusă celor care trăiesc în ea”
B365.ro: Vilele interbelice imprimă o atmosferă atunci când trăiești sau când lucrezi în ele, cum faceți dvs? Pentru că acest tip de locuire a dispărut din București, ați văzut cum se construiește în prezent.
Horia Boian: Nu doar că imprimă o atmosferă aparte, cred că o și impune. Pentru că aerul și seriozitatea pe care o degajă arhitectura clădirii este automat impusă. Noi ne bucurăm foarte mult de această casă, ne bucurăm de imaginea pe care o avem în fața clienților noștri. Casa este un element de mândrie pentru noi. Este o etichetă, categoric foarte bine văzută.
„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici: