EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea

În timpul comunismului, pe lacul Herăstrău funcționau 32 de baze sportive ale cluburilor, asociațiilor și școlilor sportive din București. Astăzi mai există doar două. După 1989, bazele nautice au fost distruse ca să facă loc cârciumilor de lux de pe malul lacului Herăstrău. În perioada interbelică, bucureștenii se bucurau de patru cluburi nautice cu sedii valoroase, trei dintre ele proiectate de arhitectul Octav Doicescu. În prezent, clădirile istorice fie nu mai există, fie se află într-un stadiu avansat de degradare. Astăzi, la Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat patrimoniului Bucureștiului, recompunem cu imagini rare de arhivă și informații în exclusivitate ascensiunea și decăderea cluburilor nautice din Herăstrău. Studiu de caz: Yacht Club București, clubul istoric pentru care a luptat antrenorul de yachting Liviu Doară, un om care a albit după 15 ani de procese cu mafia imobiliară.

Bazele sportive au fost demolate ca să facă loc cârciumilor

Despre cluburile nautice care funcționau în Parcul Herăstrău – monument istoric de clasa A – în perioada interbelică, există foarte puține referințe scrise. În exclusivitate, arhitecta Liliana Chiaburu ne-a pus la dispoziție informații prețioase adunate din presa interbelică, fotografii și vederi istorice, vezi atelieuldearhitectura.blogspot.com.

Erau cluburi înființate de elitele țării, baze sportive cu totul extraordinare, moderne, de o mare importanță istorică și arhitecturală, majoritatea clădirilor în care funcționau fiind proiectate de arhitectul Octav Doicescu. De toate s-a ales praful și pulberea; unele au fost transformate în cârciumi, altele, cum este Yacht Club București și Clubul Nautic, au fost lăsate să cadă de la sine, terenul de sub ele fiind mai valoros decât imobilele. Până la un punct, în Parcul Herăstrău a învins puterea afaceriștilor cu bani, conectați la decidenții politici.

“1937: Lucrările în Herăstrău sunt terminate și constau din amenajarea malurilor și mărirea adâncimei apei în așa fel încât să permită o navigație ușoară”

Parcul Herăstrău, ca multe alte obiective edilitare realizate în perioada interbelică în București, a fost creat cu multă muncă și sacrificii, în timpul mandatului primarului Alex Donescu despre care am mai scris aici. Cei care aleargă astăzi pe aleea lacului trebuie să ocolească gropile și denivelările malurilor neîntreținute din vremea comunismului. După asanare, Lacul Herăstrău a fost umplut cu apă după Sărbătoarea Paștelui a anului 1937. În ziua de 23 iunie 1937, de Ziua Apelor, a fost inaugurat primul club nautic de pe Herăstrău, Yacht Clubul București. Pe 27 iunie 1937 au loc pe Lacul Herăstrău primele întreceri nautice din Capitală.

Pe lacul Herăstrău se desfășurau concursuri nautice, o noutate pentru bucureștenii anilor ’30

“Asanarea Lacului Herăstrău a fost terminată în anul 1937. Începând cu ”Luna Bucureștilor 1937” aici se desfășoare concursuri de canotaj și se construiesc primele cluburi nautice: Yacht Club București (Y.C.B.) și Clubul Metropola, ambele proiectate de arh. Octav Doicescu în anul 1937. În 1938 urmează Clubul Asociației Magistraților și Avocaților (A.M.A.) și Clubul Asociației Aviației și Marinei”, sursa atelieuldearhitectura.blogspot.com.

Studiu de caz: cine a distrus sediul Yacht Club București, proiectat de arhitectul Octav Doicescu pe lacul Herăstrău în anul 1937

“Yacht Clubul București, înființat în 18 martie 1932, l-a avut pe ing. Nicolae Caranfil vicepreședinte în anul 1933 și, de anul următor, președinte până când acesta a părăsit România în 1944-45. În primăvara lui 1932, imediat după înființarea YCB, Octav Doicescu proiectează sediul clubului de la Snagov. Apoi, din toamna 1933, Octav Doicescu devine membru în consiliul de conducere al Yacht Clubului București cel puțin până în anul 1946 (arhivele pentru perioada următoare nu ne-au fost accesibile). În anul 1948 Yacht Clubul București este desființat o dată cu schimbările politice ce au avut loc în țară și patrimoniul a fost transferat organizației Sportul Popular” scrie atelieuldearhitectura.blogspot.com.

Yacht Club București a fost amplasat pe cel mai înalt mal al lacului Herăstrău

“Octav Doicescu începe să lucreze la proiectul pentru sediul de la Herăstrău al YCB probabil imediat după ce în 1937, malul de nord al Lacului Herăstrău este dat în folosința a patru asociații sportive spre a se construi aici cabane de yachting: Asociația Sportivă a Aerului și Marinei, Yacht Club Regal Român, Yacht Club București și Clubul sportiv Metropola al Societății Generale de Gaz și Electricitate SGGE și al Uzinelor Comunale București UCB. La acel moment, Nicolae Caranfil era Ministrul Aerului și Marinei, funcție din care demisionează la 1 ianuarie 1937. Anul următor, în 1938, lângă terenul Clubului Metropola în partea dreaptă, Asociația Magistraților și Avocaților A.M.A. primește în chirie un teren pe care își va construi și ea o cabană nautică.

Sediul YCB a fost amplasat pe punctul cel mai înalt al malului. Și, ca să respecte regulile de compoziție, Octav Doicescu a dezvoltat volumul clădirii pe verticală, în contrast cu sediul clubului Metropola, proiectat tot de el chiar alături, care fiind aproximativ la nivelul apei, a fost dezvoltat pe orizontală”, sursa atelieuldearhitectura.blogspot.com.

Sediul Yacht Club a fost proiectat în stil regional și avea vestiar, săli de duș, bar și terasă

“Proiectat în stil regional, cu un etaj mascat într-o mansardă, clubul oferea pentru sportivi spații generoase pentru vestiar, săli de dușuri, sală de mâncare, bar, terase. Alături erau prevăzute terenuri de tenis și, la malul apei, un hangar spațios. Începând cu anii 50 aici a funcționat Clubul Național Universitar ”Sportul Studențesc”. Zeci de sportivi medaliați și mii de simpli iubitori ai sportului s-au bucurat de-a lungul zecilor de ani de aceste dotări. Clădirea clubului proiectată de Octav Doicescu a rezistat cu succes tuturor vicisitudinilor vremurilor, până la începutul anilor 2000”, sursă atelieuldearhitectura.blogspot.com.

Betonare și „cârciumizare” pe malul lacului Herăstrău

Din sediul Yacht Club București a mai rămas doar un schelet fantomatic. Mi-l arată Liviu Doară, antrenor federal și președinte al secției de yachting din cadrul Clubului Sportul Studențesc București. Liviu Doară este omul care a reînființat Yacht Club București în anul 2002 și timp de 15 ani a luptat în justiție pentru ca Clubul Sportul Studențesc să rămâna în baza pe care o folosea de mai bine de 50 de ani.

B365.ro: Ce a fost ruina pe care am văzut-o acum?

Liviu Doară, antrenor de yachting: “Ruina este ce a mai rămas din clădirea Yacht Club București proiectată de marele arhitect Octav Doicescu, cel care a proiectat foarte multe alte clădiri în Parcul Herăstrău și în București. Toți primarii Bucureștiului, până la comuniști, au fost membri ai clubului. După revoluție, am mai folosit clădirea câțiva ani, după care BTT-ul ne-a interzis să o mai folosim pentru că era cabana lor, în active aparținea BBT-ului”.

“S-au apucat să decoperteze acoperișul, am filmări, fotografii, am documentat totul; cabana a sucombat, a putrezit”

Liviu Doară, antrenor de yachting: “În anul 1999, imediat după ce Crin Antonescu – fost ministru al Ministerului Tineretului și Sportului- a împroprietărit BTT, nu BTT-ul de pe vremea comuniștilor, ci Biroul de Turism și Tranzacții București, o societate comercială, cu 7 hectare din Parcul Herăstrău, au venit și ne-au spus că voi o să vă desfășurați activitatea în hangare iar noi ne apucăm să reconstruim cabana. S-au apucat să o decoperteze, am și filmări, am și fotografii, am documentat totul, cine a desfăcut acoperișul, cum l-a desfăcut. I-am dat în judecată, am tras gardurile la loc cum erau înainte, le-am reparat. Și le-am spus că, dacă intră pe terenul clubului, e tulburare de posesie, este caz penal. Nu au mai intrat, insă cabana lăsată fără acoperiș s-a degradat, a putrezit și a sucombat. Ulterior, am văzut și ce doreau să facă din cabană. Aveau de gând să scrie pe fațadă Yacht Club Nautic Herăstrău, dar de fapt doreau să deschidă un restaurant. Am pus mână pe acte și am văzut ce scria în ele. Dvs vă imaginați că in acest un club nautic era prevăzut sa existe sală frigorifică pentru pește și pentru carne?”.

Liviu Doară a reușit să păstreze baza sportivă pentru pasionații de cluburi nautice și să câștige cele 7 ha de teren care erau si sunt domeniu public

Liviu Doară a luptat timp de 15 ani pentru ca baza nautică să rămână în patrimoniul Primăriei Municipiului București și să-și păstreze calitatea și dreptul de domeniu public. În calitate de administrator al bazei, a reușit să redea PMB cele șapte hectare de teren din Parcul Herăstrău care urmau să treacă în proprietate privată.

Deviza lui Liviu Doară: “Să luptați până la sosire, să nu renunțați la luptă până la linia de sosire”

Tatăl său, Mihai Doară, a fost președinte al secției de kaiac-canoe de la Clubul Nautic Sportul Studențesc. El i-a transmis deviza cu care îi învață pe copii yachting: “Să luptați până la sosire, să nu renunțați la luptă până la linia de sosire”. Cursa se termină când treci acea linie, abia atunci știi ce ai câștigat sau ce ai pierdut. Liviu Doară îi învață pe copii să nu renunțe la idealuri, la vise pentru că “dacă ele sunt drepte atunci se vor îndeplini”. În prezent vrea să salveze ce-a mai rămas din cabana proiectată de Octav Doicescu. Vrea să apere un spațiu verde, să refacă baza sportivă și să o redea comunității.

Liviu Doară provine dintr-o familie de sportivi; tatăl sau a fost antrenor de kaiac-canoe

Liviu Doară, antrenor de yachting: “Tata a fost antrenor aici din 1980, eu am fost sportiv aici la Yacht Club și el a fost sportiv la Clubul Olimpia, care era pe vremea aceea tot aici pe malul lacului Herăstrău. Apoi a devenit antrenor la Triumf și ulterior la Yacht Club, unde a venit în anul 1980. Tata m-a învățat foarte multe lucruri, am învățat multe și de la alți mari antrenori, de la nea Mircea Dumitriu, Matei Carapancea, nea Nae Iliescu, Andrei Butucaru, foarte mulți oameni, foarte dedicați,  pentru că oamenii ăștia și-au dedicat o parte din viață acestui club ca să obțină performanță”.

Yacht Club București este primul club care nu și-a schimbat niciodată domeniul de activitate

Liviu Doară, antrenor de yachting: “Acum este greu. E greu când ești singur și vrei să faci să arate totul frumos, vrei ca lumii să-i placă. E greu dacă nu te sprijină și Primăria, să te lase să repari cabana, să faci tot ce este de făcut aici. Nu ne pot ajuta că încă mai sunt procese pe rol. Yacht Club București este primul club care nu și-a schimbat niciodată domeniul de activitate. Că s-a numit Știința, că s-a numit Clubul Nautic Universitar sau că s-a numit Sportul Studențesc, cum se numește și azi, este un club care asta face: sport de performanță. Că e kaiac, că e yachting, că e canotaj, asta face”.

“În copilăria mea era foarte frumos aici; Îmi aduc aminte cu drag de vremea când era clădirea întreagă”

B365. Ro Cum era aici în copilăria dumneavoastră?

Liviu Doară, antrenor de yachting: “Era foarte frumos, să știți. Îmi aduc aminte cu drag de vremea când era cabana întreagă și aveam vestiare și aveam dușuri și aveam sală pentru lecții teoretice. Se întâmpla ca sportivii mai mari, care erau campioni, să vină aici. Puteau să-și serbeze ziua de naștere în incinta clubului, puteau să facă Revelionul aici, era cam cum este afară, în Occident. Din păcate acum e o ruină”.

“Cârciumile au fost construite pe fostele baze sportive”

Liviu Doară, antrenor de yachting: “Am descoperit trei decrete regale care delimitează Parcul Herăstrău în ansamblul lui. În ele se spune negru pe alb că terenul pe care a fost construit acest parc este luat prin exproprieri și este domeniu public. Se mai spune că niciun metru pătrat din acest teren sau din clădiri sau din utilitățile nu pot fi înstrăinate. Orice înstrăinare este lovită de nulitate. Tot ce există în Parcul Herăstrău aparține exclusiv Primăriei Capitalei. Este proprietatea ei exclusivă. Acum, este altă poveste faptul că Primăria nu și-a exercitat niciodată dreptul de proprietate, cel puțin după Revoluție, că înainte de Revoluție nimeni nu s-a atins de Parcul acesta. În parc existau nenumărate cluburi nautice de performanță, existau 32 de cluburi și acum mai există clubul nostru și poate încă unul. Atât.”.

În Herăstrău existau trei restaurante și 32 de cluburi sportive

Liviu Doară, antrenor de yachting: “La vremea înființării acestui parc, în anii ’30, existau trei restaurante mari și late: Herăstrău, Bordei și Pescăruș, inclusiv Pescărușul este proprietatea Primăriei capitalei, iar Primăria nu face nimic să și-l ia înapoi. Bordeiul a fost demolat, Pescărușul este monument istoric, creația arhitectului Horia Creangă, și restaurantul Herăstrău care este aici în capăt. Atât, restul erau cluburi nautice.”

“A fost o hoție, un furt de 7 hectare de care nimeni nu s-a legat; am fost la toate guvernele României timp de 15 ani”

Liviu Doară: “Aici unde ne aflăm noi este Clubul Yacht Club București pentru care în 1999, Crin Antonescu a emis un certificat de atestare a dreptului de proprietate pe șapte ha din Parcul Herăstrău, care este o inepție. O hoție și un furt de care nimeni nu s-a legat, niciun primar, am fost la toate guvernele României”.

Hăcuirea Parcului de 7 hectare s-a întâmplat în zilele libere de Crăciun și de Revelion ale anului 1999

Liviu Doară, antrenor de yachting: “Eu am început să mă lupt din anul 1990 pentru baza această sportivă. Am fost în audiență la toți primarii, la toți viceprimarii. În anul 1999 s-a emis acest certificat, dar s-a emis, cum să va spun, la sfârșitul anului, pe ascuns. A fost anul acela în care Crăciunul s-a înlănțuit cu Revelionul și au fost aproape două săptămâni de libere. Pe lângă primul certificat au mai fost emise alte patru, semnate tot de Crin Antonescu, ministru al Tineretului și Sportului. Unul din certificate stipula că cu 7 ha din Parcul Herăstrău este improprietarit BTT-ul, Biroul de Turism și Tranzacții, o societate comercială. Din anul 2015 avem o hotărâre definitivă și irevocabilă prin care s-au desființat aceste certificate”.

“Am fost sunat, am fost amenințat, am fost urmărit pe stradă cu mașina; Probabil de aia am și părul alb în cap”

B365. ro: Cât ați cheltuit cu procesele? Știu că ați fost amenințat cu moartea, că ați fost intimidat.

Liviu Doară, antrenor de yachting: “Au fost presiuni foarte mari, pentru că cei care au fost artizanii hoției de aici sunt oameni puternici și au foarte mulți bani. Și au impresia că dacă ei au bani toată lumea trebuie să se plece în fața lor. Uite că nu se apleacă chiar toată lumea. Am fost sunat, am fost amenințat, am fost urmărit pe stradă cu mașina, dar acestea au fost demult. Probabil de aia am și părul alb în cap. Dar nu asta contează, contează faptul că acum Primăria Capitalei are terenul acesta și nu face nimic cu el. Primarul Oprescu e pasibil să intre la pușcărie dar ar trebui să se știe că nu primarul este cel vinovat pentru situația acestor terenuri și a acestor baze sportive din Herăstrău, ci toți cei de sub el. Când mă duceam la Primar mă mâncau toți. De la directorul pentru patrimoniu și până la directorul administrativ, pentru că parcul acesta are un director administrativ”.

“Vreau să reconstruiesc cabana proiectată de Octav Doicescu, să refac patrimoniul care ține de identitatea acestui parc”

B365. ro: Ați fost la noua conducere de la Primărie?

 Liviu Doară, antrenor de yachting: “Am încercat să ajung la domnul primar, nu am reușit, o să mai încerc. O să încerc până când o să reușesc. Durerea mea cea mai mare este că vreau să reconstruiesc această baza a Yacht Club București, să o fac exact așa cum a fost, dar nu pot. Vreau să reconstruiesc cabana proiectată de Octav Doicescu pentru că am și planurile originare, să fac tot ceea e înseamnă un loc frumos. Să refac acest patrimoniu care ține de identitatea acestui parc. Dacă este să ne luăm după acești zeci de ani în care clubul a funcționat și a dat generații întregi de sportivi pentru viitor, ar trebui să aibă aceeași destinație, să fie un club pentru sport de performanță, pentru sport în general și pentru bucureșteni, pentru oameni, să aibă un loc în care să vină”. 

VA URMA. IN PARTEA A DOUA A ACESTUI MATERIAL CONTINUĂM ODISEEA CLUBURILOR DISTRUSE DIN HERĂSTRAU SI VORBIM DESPRE PERFORMANȚELE YACHT CLUB BUCURESTI.

„Make Bucharest Great again”vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele