EXCLUSIV I Casa Vintilă Brătianu, deschisă pentru bucureșteni, după mai bine de un secol. Aici e prețioasa bibliotecă în care s-a semnat, în secret, intrarea în Primul Război Mondial

Pe strada Aurel Vlaicu, la numărul 19, puteți admira o casă albă, monumentală, cu un acoperiș abrupt, retrasă de la stradă, proiectată în stil neo-românesc de arh. Petre Antonescu.

Este cea de-a 25-a vilă și ultima din ansamblul lotizării și parcului Ioanid și a aparținut primarului Bucureștiului, prim-ministrului și omului politic liberal Vintilă Brătianu (1867-1930).

Casa Vintilă Brătianu a rămas inaccesibilă publicului timp de mai bine de un secol. La sfârșitul lunii mai, vă puteți bucura de tururi ghidate în interiorul vilei

Elena Kuji Buteică, director cultural Casa Vintilă Brătianu: Această bijuterie arhitecturală, cu o semnificație aparte pentru istoria României, găzduiește în prezent spectacole, tururi ghidate, conferințe de istorie, cercuri de lectură și numeroase alte întâlniri dedicate dialogului cultural, artei și comunității. Deocamdată, însă, nu are program permanent de vizitare.

Mai jos, interviu cu dr. arh. Cristina Woinaroski, care ne descrie proiectul de arhitectură semnat de Petre Antonescu, și cu Elena Kuji Buteică, director cultural Casa Vintilă Brătianu, despre viitorul monumentului redat comunității, reper cultural al Bucureștiului.

Pentru perioada mai-iunie 2026, Casa Vintilă Brătianu s-a alăturat inițiativei The Institute – Bucharest Design Festival. Pe 30 mai si 13 iunie 2026, vor avea loc tururi ghidate susținute de dr. arh. Cristina Woinaroski și o conferință despre istoria familiei Brătianu, prezentată de acad. Georgeta Filitti, rezultat al parteneriatului stabilit cu Fundația Calea Victoriei. Detaliile vor fi prezentate pe site-ul casavintilabratianu.com, Instagram, Facebook si pe site-ul fundatiacaleavictoriei.ro

Vintilă Brătianu, de la inginer stagiar la prim-ministru al României Mari

Istoricul Dragoș Lucian Țigău îi dedică politicianului volumul “Primari de seamă ai Bucureștiului: Vintilă Brătianu”, ed. Vremea 2025.

Dragoș Lucian Țigău în volum: Inginer, funcționar, economist și finanțist, membru al Academiei Române, Vintilă Brătianu a făcut carieră administrativă, în domeniul financiar și în politică. Vintilă Brătianu provenea dintr-o familie distinsă, care a dat țării, pe parcursul veacului al XIX-lea, doi revoluționari și doi premieri de marcă: Dumitru și Ion Brătianu.

Vintilă Brătianu a fost atașat total de idealurile liberale, făcând parte din “dinastia” brătienistă care, timp de șapte decenii, de la Războiul de Independența și până după ultima conflagrație mondială, a condus și a simbolizat Partidul Național Liberal.

A avut șansa să călătorească mult, să studieze în Orașul Luminilor, să viziteze burguri, metropole și stațiuni renumite. Vintilă Brătianu s-a remarcat ca un intelectual cu o amplă viziune asupra societății, capabil să ofere soluții realiste pentru modernizarea acesteia.

Casa Vintilă Brătianu, locul unde s-a semnat Tratatul de alianța dintre România și Puterile Antantei. Lia, soția politicianului, a fost alungată din casă în anul 1949

Dragoș Lucian Țigău, istoric: Soții Lia și Vintilă s-au instalat în noua casă din str. Aurel Vlaicu spre finalul anului 1913. Pe lângă valoarea arhitecturală, vila are și o mare semnificație istorică, aici fiind semnate, în secret, la 4/16 august 1916, Convenția militară și Tratatul de alianța dintre România și Puterile Antantei, care preced și reglementează intrarea țării în Primul Război Mondial.

După moartea lui Vintilă, imobilul a fost stăpânit de văduva sa Lia și de fiul Vintilică, însă niciunul nu s-a bucurat prea mult timp de confortul casei: Vintilică a fost nevoit să fugă din țară pentru a evita o condamnare politică, iar Lia a fost alungată de comuniști în 1949. Lângă acest imobil, pe str. Aurel Vlaicu 16, familia a mai avut o casă cu două apartamente, care au fost confiscate prin infamul decret nr. 92, din aprilie 1950.

Vintilă Brătianu s-a stins la conacul său de la Mihăilești, în preajma Crăciunului anului 1930. După naționalizare, reședința a fost jefuită, cărțile au fost arse

Dragoș Lucian Țigău: Doi factori au conlucrat la scurtarea existenței lui Vintilă Brătianu. În primul rând, el suferea de arterioscleroză și hipertensiune, afecțiuni care i-au limitat vigoarea fizică. În al doilea rând, munca susținută din ultimii trei ani de viață, mai întâi ca prim-ministru al țării, apoi doar ca lider al P.N.L, i-a agravat suferința fizică. La 22 noiembrie 1930, cu o lună înaintea sfârșitului, Vintilă a participat la parastasul fratelui său Ionel, apărând celor prezenți la eveniment ca un om abătut și bolnav.

Vintilă Brătianu a avut parte de funeralii naționale, deoarece fusese un înalt demnitar al statului român iar Lia Brătianu a cerut să suporte toate cheltuielile de înmormântare. Slujba de înmormântare a fost condusă de Patriarhul Miron Cristea, corpul defunctului fiind depus în cripta Brătienilor de la Florica, sâmbătă, 27 decembrie 1930.

La 22 decembrie 1930, Vintilă Brătianu s-a stins la conacul său de la Mihăilești, situat la 15 km de orașul Râmnicu-Vâlcea. Aici, pe moșia moștenită de la mama sa, Vintilă Brătianu ridicase o minunată construcție, în stil brâncovenesc, asemănătoare prin eleganță cu cea de la Florica. Clădirea este pusă în valoare de un parc dendrologic cu numeroase alei și un lac cu nuferi.

În 1949, Lia Brătianu a fost forțată să doneze statului această construcție, în vederea amenajării unui sanatoriu pentru tuberculoși. Până la schimbarea destinației, conacul a fost vandalizat, cărțile arse în întregime, mobila și tablourile au fost furate. După 1990, clădirea continuă să adăpostească Spitalul de Pneumoftiziologie “Constantin Anastasatu”, iar prin declararea sa ca monument istoric, a fost reabilitat cu grijă pentru prezervarea elementelor originale. (pg. 33).

“Moștenirea primarului Vintilă Brătianu pentru București rămâne importantă și relevantă până în zilele noastre”

B365: Arh. Cristina Woinaroski, care este moștenirea lui Vintilă Brătianu pentru București, mai ales că a fost și primarul Bucureștiului iar în timpul mandatului său a fost tăiat bulevardul Dacia?

Dr. Arh. Cristina Woinaroski: În cei trei ani, în care a ocupat funcția de Primar al Capitalei, Vintilă Brătianu s-a ocupat de sistematizarea și modernizarea Bucureștiului adoptând o serie de regulamente: pentru construcții, instalații de apă, canalizare, electricitate; planurile de aliniere ale străzilor din București; realizarea noului plan topografic al orașului, executat în 1911; deschiderea Bulevardului Dacia, pavarea cu piatră cubică și asfaltarea trotuarelor în zonele periferice ale capitalei etc.

Parcelarea Ioanid, cel mai elegant cartier al Bucureștiului, proiectat după ideea lui Vintilă Brătianu

B365: Ce s-a întâmplat cu Casa Vintilă Brătianu în comunism? Dar după 1989?

Dr. Arh. Cristina Woinaroski: Nașterea acestui elegant cartier de vile în perioada anilor 1909-1914, pe fosta proprietate a librarului Ioanid, cuprins astăzi între străzile: Bulevardul Dacia, strada Polonă, strada Aurel Vlaicu și strada Dumbrava Roșie, constituie un moment important pentru urbanismul și arhitectura orașului.

Este unul dintre primele și cele mai elegante cartiere ale Bucureștiului, format la început din 25 de vile dintre care unele amplasate în jurul unui parc public – Parcul Ioanid – și care s-a păstrat aproape neschimbat până în prezent, cu toate vicisitudinile istoriei: bombardamentele din 1940, naționalizarea din 1950, cutremurul din 1977, demolările din epoca lui N. Ceaușescu.

Dr. Arh. Cristina Woinaroski: Întreg ansamblul a fost proiectat de Serviciul Tehnic al Primăriei sub numele de Blocul de Vile şi Grădina Publică Ioanid 1 în urma ideii Primarului Vintilă Brătianu. Prietenul şi colaboratorul său, inginerul D. Germani, şeful Lucrărilor Noi la Primăria Capitalei, povestea:

Îmi aduc aminte de opoziţia dârză pe care a întâmpinat-o Vintilă Brătianu în consiliul comunal din partea colegilor săi înşişi, atunci când a propus parcelarea parcului Ioanid, din care vroia să facă un Parc Monceau al Bucureştiului.” (2).

Din analiza documentelor de arhivă rezultă că lotul nr. 25 din planul de lotizare al proiectului Blocul de Vile şi Grădina Publică Ioanid, a fost cumpărat prin licitaţie publică de către Vintilă Brătianu, în perioada 1911-1912. Parcela, cu o suprafaţa de 2.320mp, cea mai mare parcelă din lotizare, are o poziţie mai puţin favorabilă, în comparaţie cu celelalte, neavând ieşire către parcul Ioanid.

La 28 februarie 1912, Vintilă Brătianu cere o autorizaţie de construire pentru ridicarea unui corp de locuinţe cu dependinţe (garaj de automobil), anexând la dosar planurile clădirilor (locuinţă şi anexă), semnate de către arhitectul Petre Antonescu. (3). La data de 15 martie 1912, proprietarul va primi autorizaţia de construire.

“Alegerea arhitectului Petre Antonescu nu este întâmplătoare, el fiind şi autorul caselor fraților lui Vintilă: Ion I.C. Brătianu din str. Biserica Amzei 3-5 (1908) și Constantin (Dinu) Brătianu din Calea Dorobanților 16 (1909)”

Dr. Arh. Cristina Woinaroski: De asemenea, în perioada 1905-1912, Petre Antonescu a modernizat şi extins conacul de la Florica, proprietate a familiei Brătianu, situat în comuna Ştefăneşti, judeţul Argeş.

Istoria mai recentă a casei corespunde istoriei complicate a multor case din București. Clădirea a rămas în proprietatea familiei până în anii 1950, când odată cu venirea comuniștilor a fost naționalizată trecând în proprietatea statului.

„Din anii ’70, casa a fost închiriată Ambasadei Americane până în 2011 când a fost restituită descendenților lui Vintilă Brătianu care, mai departe, au vândut-o”

În anul 2012, când vila împlinea 100 de ani de la construcție am realizat un proiect de igienizare și restaurare a elementelor valoroase exterioare și interioare ale vilei. În prezent, casa este clasată monument istoric clasa B.

B365: Cum descrieți proiectul de arhitectură, semnat de arh. Petre Antonescu?

Dr. Arh. Cristina Woinaroski: Clădirea este amplasată central şi pe limita de sud a parcelei, păstrând o curte în zona din faţă, către strada Aurel Vlaicu şi o grădină în spate. Corpul anexă cu funcţiunea de garaj este amplasat cu o latură pe aliniamentul străzii Aurel Vlaicu şi cu altă latura pe limita de sud a proprietăţii.

“Monumentală, având o volumetrie fragmentată, vila este formată dintr-un corp impozant ce cuprindea funcţiunile principale, legat de un corp secundar, mai puţin înalt ce adăpostea dependinţele”

Dr. Arh. Cristina Woinaroski: Realizată în stilul național românesc, (astăzi numit stil neoromânesc) conform cu articolul 1 al regulamentului de construcţie al Lotizării şi Parcului Ioanid, prin care se specifica: casele ce se vor construi în acest bloc vor fi clădite în stil vile şi de preferinţă în stilul românesc (4), concepţia arhitecturală abordată de Petre Antonescu constă într-o nouă interpretare a formelor arhitecturii tradiţionale româneşti, mai precis a culelor de secol al XVIII-lea din Ţara Românească, în acest caz, plastica arhitecturală fiind foarte apropiată de Cula de la Curtişoara.

În monografia din 1963, Petre Antonescu îşi descria opera astfel:

În exterior, clădirea împrumută caracterul vechii arhitecturi autohtone, cu pereţi mari văruiţi în alb, cu loggia de culă larg deschisă spre grădină, cu streaşina ieşită mult pe căpriori şi învelitoarea foarte înaltă, lucrată în solzi de smalţ verde-închis şi castaniu.(5)

Toate faţadele sunt zugrăvite în alb, au un soclu tratat rustic, placat cu piatră de Ruşchiţa 6 continuat cu similipiatră şi o cornişă decorată cu o friză de ocniţe pe faţada principală inspirată din plastica bisericilor lui Ștefan cel Mare şi cu motivul funiei împletite pe faţada laterală aducând aminte de Biserica Episcopală de la Curtea de Argeș.

Faţada principală este dominată de un volum monumental amplasat descentrat, ce adăposteşte intrarea principală, având un portic cu o copertină cu geometrie apropiată de cea a acoperişului, subliniat de o amplă arcadă în acoladă sprijinită pe coloane scunde şi robuste, sculptate fiecare dintr-un bloc de piatră cu capiteluri şi baze compozite.

Amplasate în axul faţadei, cele patru ferestre semicirculare de la etaj, subliniate de arcade în plin cintru sprijinite pe pilaştrii din similipiatră, completează armonios compoziţia. La parter, o fereastră înaltă şi îngustă, cu ancadrament din similipiatră ce trimite la ferestrele din absidele bisericilor, echilibrează raportul plin-gol al compoziţiei faţadei.

Faţada laterală se remarcă prin prezenţa logiei de la etajul 1 amplasată exact în poziţia pe care o au logiile culelor de secol al XVIII-lea, din Ţara Românească, păstrând aceleaşi proporţii cu ale acestora.

Faţada posterioară, tratată mai simplu, se evidenţiază prin jocul acoperişului fragmentat şi prin volumul scos în rezalit care marchează ieşirea din sufragerie pe terasă.

Corpul secundar, mai puţin înalt, aflat în prelungirea corpului principal este tratat neutru şi prezintă o faţadă corectă, cu o înşiruire de ferestre egale, dreptunghiulare la parter şi cu arcaturi la etaj.

„Acoperişul fragmentat, urmând volumetria casei, are o învelitoare din ţigle solzi, smălţuite în culori, brun-verzui, tipice pentru casele proiectate de Petre Antonescu în „stil naţional”

Dr. Arh. Cristina Woinaroski: Corpul anexă (fostul garaj), este conceput în același stil, în plastica fațadelor regăsindu-se anumite elemente decorative de la corpul principal.

Dacă exteriorul clădirii este realizat în stilul neoromânesc care în acea perioadă începea să fie acceptat de comanditarii privați, planul clădirii corpului principal este organizat după tipologia vilelor luxoase eclectice construite la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, trădând pregătirea academistă a lui Petre Antonescu la École des Beaux – Arts de la Paris.

Parterul, conceput cu funcțiunea de reprezentare, cuprindea, în jurul holului central, în care se găseşte amplasată şi o scară monumentală din lemn: biroul, biblioteca, salonul şi sufrageria. În partea de sud a parterului, în corpul mai puţin înalt, funcţiona zona de servicii: bucătăria, sufrageria servitorilor, un oficiu, etc. Etajul constituia zona de noapte a locuinţei formată din: trei dormitoare, dressing, baie, iar spre sud, în zona de servicii, dormitorul guvernantei, spălătoria şi o mică bucătărie.

Subsolul conceput şi cu acces direct din exterior grupa: pivniţele de vin şi de legume, zona tehnică cu centrala termică și spațiu pentru combustibil, mai multe camere de depozitare.

Podul mansardat, cuprindea camerele servitorilor, fiecare fiind luminată printr-o lucarnă în acoperiş. În clădirea anexă, la parter, funcționa garajul pentru 2 mașini, iar la etaj un mic apartament al administratorului.

“Interioarele cele mai frumoase ale vilei sunt spațiile de reprezentare de la parter și holul din etaj, fiind cele mai decorate și unde finisajele folosite sunt mai preţioase trădând gustul lui Vintilă Brătianu și un spirit al epocii”

B365: Care sunt cele mai frumoase spații ale casei?

Dr. Arh. Cristina Woinaroski: În plastica interioarelor, Petre Antonescu introduce și elemente decorative de factură românească: pardoseala vestibului de intrare, din mozaic din marmură albă cu intarsii din marmură roşie şi gri sugerând modelul unor țesături cu motive populare, pereții din holul central, casa scării și fosta sufragerie, placaţi cu lambriuri din stejar având sculptate rozete și motive inspirate din decorațiile populare preluate și tăbliile ușii către bibliotecă, scara monumentală cu balustrada din lemn sculptat cu motive tradiţionale româneşti.

“Piesa principală a holului central o constituie scara monumentală din lemn, desfăşurată în trei rampe”

Dr. Arh. Cristina Woinaroski: Talentul lui Petre Antonescu se întrevede și la frumoasa compoziție asimetrică ce delimitează spațiul scării de holul central: o amplă arcadă circulară combinată cu o arcadă în acoladă, ambele sprijinite de o coloană cu capitel compozit şi fus decorat cu elemente vegetale, iar în laterale, de mici console profilate și deasupra arcadei în acoladă, două goluri, în formă de ocniţe, care echilibrează compoziţia.

Salonul, piesa de rezistenţă a parterului, realizat într-un stil eclectic de factură franceză, prezintă un parchet ornamental cu esenţe de stejar şi nuc, pereţi cu panouri cu profile din stuc şi un plafon bogat decorat de asemenea cu stucaturi de ipsos.

“Central, pe cele două laturi lungi ale salonului, se află o oglindă cu ochiuri pătrate prinse în bumbi de alamă, iar vizavi, un şemineu din marmură de Carrara”

Dr. Arh. Cristina Woinaroski: Sufrageria mai păstrează lambriurile originale, de 1,50 m înălţime, cu tăblii sculptate cu motive româneşti în care sunt inserate şi piese de mobilier: un bufet mare, unul mic şi o măsuță. Plafonul este constituit dintr-o boltă cilindrică simplă. Atât din salon, cât şi din sufragerie, se poate ieşi pe o amplă terasă orientată către grădină.

În holul de la etaj, deosebite sunt coloanele din lemn de stejar grupate în perechi, cu fusul subţire şi galbat şi capiteluri sculptate, ce susţin arcadele circulare ce delimitează spaţiul scării de hol.

De asemena, în holul central, către salon şi sufragerie s-au mai păstrat uşile duble, cu căptuşeli şi pervaze profilate din lemn de stejar, cu ochiuri de geam sablat în stilul Lalique din perioadă şi uşa cu tăblii sculptate cu elemente populare, către bibliotecă.

“Biblioteca mai păstrează încă mobilierul original dispus perimetral şi pe înălţimea camerei, din lemn de stejar băiţuit, cu elemente sculptate la partea superioară și cu mici intarsii de mahon la uşile din partea de jos”

Dr. Arh. Cristina Woinaroski: Biblioteca este spațiul cel mai încărcat de istorie al casei. În anul 1916, la 4 august, în Casa Vintilă Brătianu, mai precis în biblioteca acesteia, a avut loc, în secret, semnarea Convenţiei între România şi cele patru mari puteri, prin care s-a stabilit data intrării României în Primul Război Mondial de partea Antantei. (7).

Plafonul casetat este realizat de asemenea din lemn de stejar băiţuit. Din păcate cărțile din bibliotecă nu s-au mai păstrat. Frații Brătianu erau cunoscuți prin colecțiile de carte pe care le dețineau. De exemplu, la Conacul de la Florica existau trei biblioteci. Perioada comunistă a făcut pierdute toate aceste volume.

“Casa Vintilă Brătianu este reprezentativă atât pentru opera arhitectului Petre Antonescu, cât şi pentru întreaga arhitectură naţional românească”

B365: Ce reprezintă Casa Vintilă Brătianu pentru arhitectura Bucureștiului?

Dr. Arh. Cristina Woinaroski: Realizată în 1912, din cele 25 de vile din Lotizarea Ioanid, Vila Vintilă Brătianu se numără alături de vilele dr. Ciru Iliescu (1910 – arh. P. Antonescu), Elena Sturdza-Scheianu (1911 – arh. P. Smărăndescu), Colonel Nicolae Bădulescu (1910 – arh. P. Smărăndescu), M. Râmniceanu (1910-1911), comandor Alexandru Cătuneanu (1915 – arh. P. Smărăndescu), printre cele șase vile, ridicate în stil neoromânesc înainte de Primul Război Mondial, când stilul încă nu era pe deplin acceptat de elita bucureșteană.

Astfel, plastica arhitecturală a exterioarelor și decorația interioarelor, unele realizate în stilul românesc, constituie pentru anul 1912, o noutate ce trădează viziunea și modernitatea atât a comanditarului cât și a arhitectului, dezvăluind totodată un mod de viață de la începutul secolului al XX-lea, specific burgheziei române.

“Credem că misiunea noastră este aceea de a reda oamenilor o clădire de patrimoniu valoroasă și de a o reactiva ca spațiu cultural deschis, viu și conectat la energia creativă și culturală de astăzi”

B365: Elena Kuji Buteică, ce se întâmplă acum în această casă încărcată de istorie?

Elena Kuji Buteică, director cultural Casa Vintilă Brătianu: Prin evenimentele culturale și întâlnirile dedicate comunității Icoanei–Ioanid pe care le organizăm aici, ne dorim să aducem acest monument istoric în viața Bucureștiului și a românilor.

În anii care urmează, ne propunem să dezvoltăm tot mai multe contexte de întâlnire în jurul artei, culturii și comunității, transformând această casă monument istoric într-un reper cultural viu al orașului. Ne dorim să intrăm într-un dialog autentic cu inițiativele culturale deja existente, să construim parteneriate și să creștem împreună proiecte cu sens, care să îmbogățească și să consolideze comunitatea culturală contemporană.

Credem că astfel de spații pot deveni locuri de întâlnire, colaborare și inspirație, în care patrimoniul și creativitatea prezentului se susțin reciproc.

Sursele citate în articol:

1- Coordonator Cristina Woinaroski, “Arhitectură Bucureşteană sec.19 şi 20. Lotizarea şi Parcul Ioanid”, Editura Simetria, Bucureşti, 2007.

2- D. Germani, “Din viaţa şi activitatea lui Vintilă Brătianu la Primăria Capitalei” p. 170, în “Viaţa şi opera lui Vintilă I.C. Brătianu văzute de prietenii şi colaboratorii săi”, Aşezământul Cultural Ion.

C. Brătianu, Imprimeriile Independenţa, Bucureşti 1936

3 -ANDMB fond PMB tehnic, dosar nr. 585/1912, cercetarea de arhivă a fost realizată de Georgiana Zachia în 2007.

4 -ANDMB, fond PMB tehnic, dosar nr. 14 / 1907-1910

5 -Petre Antonescu – “Clădiri, construcţii, proiecte şi studii”, p.63, Editura Tehnică, Bucureşti, 1963

6 -Petre Antonescu – ”Clădiri, construcţii, proiecte şi studii”, p.63, Editura Tehnică, Bucureşti, 1963

7 -Constantin Argetoianu, “Pentru cei de mâine, amintiri din vremea celor de ieri”, vol.III, Editura Humanitas, Bucureşti, 1992

„Casa Vintilă Brătianu” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare.

Ce am mai scris se află aici:

• Agonia unui minunat monument din centrul Bucureștiului, capodoperă a stilului de arhitectură Socolescu. Casa a ars în văzul lumii, acoperișul și brâul cu frescă sunt distruse
• Destinul Caselor Surori de pe fosta stradă a Surorilor din vechiul București: una râde, alta visează să renască. Calvarul proprietarilor care vor să restaureze fațada clădirii
• Spectaculoasa istorie a Casei Algiu-Toma Stelian de pe Calea Victoriei. Consolidată de Nicu Ceaușescu, clădirea a devenit sediul GDS și Green Hours, cel mai tare club de jazz din București
• Renașterea Conacului Oteteleșanu. Faimoși pentru baluri răsunătoare și terasa boemă din inima orașului, Oteteleșanii au marcat viața mondenă a Bucureștiului
• Darvari, singurul schit de călugări ascuns în inima Bucureștiului, renăscut din abandon. Monumentul e opera arhitectului Simotta, “un poet al imaginii”
• De ce a fost demolată vila lui Basile Assan, primul român care-a făcut înconjurul lumii.  Fabuloasa “Casă de porțelan” din inima Bucureștiului avea chiar și încălzire prin pardoseală
• Top 10 marchize fabuloase, bijuterii ale multor case din București. Câte au supraviețuit în timp și ce poveste uitată spun despre Micul Paris
• Farmacia Hotăranu revine în viața Bucureștiului. Cu o istorie de peste 100 de ani, monumentul păstrează vitrine elegante, comandate la Viena, și va deveni muzeu
• Casa cu trecut extraordinar din Caimatei, mahalaua celor mai mari lăutari bucureșteni. Construită de Barbu Delavrancea, vila a fost reședința lui Ion Dolănescu
• Palatul Universul ascunde și azi, în umbra sa, Casa cu statui “Cazzavillan”. Italianul cu inimă de român a inventat reportajul de senzație și “mica publicitate” în București
• Casa milionarului A. Velleanu. La 15 ani de la dispariția sa neelucidată, testamentul, în care indica Parchetului București cine-l va asasina, a fost descoperit în Arhiva trimisă cu Tezaurul țării la Moscova în 1916 
• De ce se vinde Clubul Austro-Ungar, azi teatrul Elisabeta. Monumentul imperial a fost loc de distracție pentru ofițerii germani care au ocupat Bucureștiul
• Casa cu blazon din Dorobanți și incredibila poveste a proprietarului ei, „Schindler de București”. Diplomatul Constantin Karadja, omul care a salvat peste 50.000 de evrei
• S-a întors norocul la Hanul Evreilor, cândva înfloritor, acum pe ducă. Cine va salva Monumentul Neculescu, pe vremuri plin de prăvălii ținute de negustori israeliți din București
• Destinul amar al Vilei profesorilor Perianu. Nepoata lor ne spune povestea casei cu prăjituri din Cotroceni, opera primei femei arhitect din București
• EXCLUSIV I Misterul seifului imposibil de deschis din Vila Gh. Tătărescu. Reședința din inima Bucureștiului a fostului premier poate fi vizitată pentru prima dată
• FOTO I Moștenirea lăsată Bucureștiului de prima femeie arhitect din țară. Povestea personalității care a cucerit breasla dominată de bărbați și minunata ei casă cu pălărie
• Gara Băneasa, simbol regal al Capitalei, e pe linie moartă. Deși are valoare uriașă, clădirea modernistă lipsește din Lista Monumentelor din București
• Palatul prezidențial din Neptun, unde soții Ceaușescu fugeau vara din București. Secretele faimoasei vile, dezvăluite de arhitectul care a proiectat-o
• FOTO I Mascaronii, misterioase chipuri care păzesc casele de epocă, adunați într-o colecție de o mare frumusețe. Cine e visătorul care inventariază fețele Micului Paris
• Renaște Casa Tattarescu, singura reședință în formă de han din București. Incredibila poveste a nepoatei marelui pictor, îngăduită de comuniști să trăiască în imobil până la sfârșit
• Blocul Gioconda, cândva cel mai înalt din București, și fabuloasa poveste a locului cu 300 de ani de istorie. Acolo a fost un Palat domnesc. De ce a fost demolat
• Casa lui Constantin Argetoianu, marele boier căruia nu i se cunoaște mormântul. Monumentul a fost proiectat de un “vechiu arhitect din București”
• “Casa cu marchiză persiană” s-a întors în viața Bucureștiului. A fost reședința generalului Argeșanu, supranumit “Ghiță Soldatul”, fost prim-ministru asasinat de legionari
• EXCLUSIV I Mărturia arhitectului care a proiectat „Palatul Ceaușescu” din Primăverii. Chinul de a executa tot ce li se năzărea mofturoșilor beneficiari
• Clădirea Teatrului Foarte Mic are o foarte mare bulină roșie. Edificiul, cu minunate elemente Art Nouveau, a fost Palatul Sindicatului Ziariștilor din București
• Odeon, teatrul vrăjit din care se vede cerul. Cum s-a clădit nobilul edificiu de pe Calea Victoriei, cu acoperiș glisant care funcționează încă din anul 1911
• Soarta frumoaselor clădiri neoromânești care au adăpostit Căminele de Ucenici din Bucureștiul interbelic. Unde și cum învățau adolescenții o meserie
• O casă ca-n povești, reședința lui George G. Assan, industriașul care a dat pâine Bucureștiului. Monumentul, azi “Casa Oamenilor de Știință”, găzduiește botezuri și nunți
• A întinerit cel mai bătrân palat de pe Bulevardul Elisabeta. Monumentul adăpostește Arhivele Naționale, comori de valoare inestimabilă
• Palatul Nifon, renăscut în toată măreția sa pariziană. Monumentul de pe Calea Victoriei, proiectat de arhitectul regal Paul Gottereau, era în pericol iminent de prăbușire
• Pe culmile nepăsării: se vede cerul prin acoperișul Casei cu Cavaler în Armură din Precupeții Vechi. Cine-a pus deasupra Bucureștiului misterioasa statuie cu ciocan ridicat amenințător
• Palatul Cotroceni, scăpat miraculos de plănuita demolare, dar nu și de marele jaf comunist. În curtea casei de vis a Reginei Maria, cărțile regelui au fost puse pe foc
• Sala Palatului și secretele din jurul ei. O bucată din cortina de blocuri e falsă, iar fațada mimează apartamente care nu există. 3 biserici au căzut ca să fie ridicată
• Cea mai frumoasă casă cu marchiză din Cartierul Armenesc zace în paragină. Secretele reședinței fondatorului fabricii Adesgo, emblema eleganței feminine în Bucureștiul interbelic
• Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului
• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care