EXCLUSIV I Casa Timen, splendoarea cu tavan auriu din vechiul cartier Armenesc. După 5 ani de șantier și un milion de euro, ruina a devenit operă de artă a Bucureștiului
EXCLUSIV I Casa Timen, splendoarea cu tavan auriu din vechiul cartier Armenesc. După 5 ani de șantier și un milion de euro, ruina a devenit operă de artă a Bucureștiului| Sursa foto: Mihaela Timen
Omul sfințește locul. Ceea ce era o casă veche, în agonie ca atâtea altele din București, este acum o locuință familială, dotată cu sisteme moderne de locuire, fără ca substanța arhitecturală a clădirii să fi fost modificată.
Pe strada Corbeni, no. 4 A, putem admira un exemplu de restaurare de zile mari, care păstrează identitatea imobilului ridicat acum mai mult de 100 de ani și contextul istoric al Zonei Construite Protejate Armenească.
Sursa imaginii: Mihaela Timen. Fotografia este protejată prin drepturi de autor și nu poate fi republicată.Sursa: Arhiva PMB Fond Tehnic, Dosar 158/1914.
Vila a fost proiectată, după anul 1914, de arhitectul D.P. Antonescu pentru Juliette Grunau, fiica unui negustor înstărit.
Clădirea, în stil neoromânesc cu influențe brâncovenești, și-a redobândit frumusețea datorită familiei Timen. Restaurarea imobilului a costat un milion de euro
La instaurarea regimului comunist, casa a fost naționalizată și ocupată de chiriași proletari, iar după 1989 a decăzut și mai mult.
Imobilul, în paragină, a fost cumpărat de familia Timen, iar lucrările de consolidare și restaurare sunt semnate de arh. Cristina Woinaroski (ICON, Studio de Arhitectură).
Echipa ICON a câștigat premiul secțiunii “Arhitectură și patrimoniu” la Anuala de Arhitectură 2022, acordat pentru restaurarea Casei ing. Bușilă din str. Rabatno 1 (arhitect Duiliu Marcu,1932).
Sursa imaginii: Mihaela Timen. Fotografia este protejată prin drepturi de autor și nu poate fi republicată.Sursa imaginii: Mihaela Timen. Fotografia este protejată prin drepturi de autor și nu poate fi republicată.
Arh. Cristina Woinaroski este cercetător și profesor universitar invitat de aproape 30 de ani la Universitatea de Arte București, Facultatea de Istoria și Teoria Artei, și a semnat și proiectul “Recuperarea ansamblului arhitectural din str. Plantelor 4″, nominalizat la Anuala de Arhitectură București 2024, secțiunea Arhitectură construită / Arhitectură și Patrimoniu.
Mai jos, interviu cu Mihaela Timen, actuala proprietară a casei din strada Corbeni, o poveste impresionantă despre pierdere, dar și despre reușită și speranță.
Mihaela Timen în casa salvată.
În căutarea casei părintești. Mihaela Timen nu mai găsește reședința familiei sale din cartierul Evreiesc, dar speră din tot sufletul că nu a fost demolată
Familia Timen, actuala proprietară a vilei din str. Corbeni, a fugit în Israel în anii ’60, în timpul regimului Ceaușescu, și a pierdut totul, inclusiv casa din cartierul Evreiesc.
Mai târziu, departe de țară, Mihaela Timen a aflat că zona a fost desfigurată de buldozerele regimului comunist. Când s-a întors în București, mult timp după căderea comunismului, a căutat o reședință care să semene cu casa copilăriei.
A încercat să umple un mare gol, o pierdere.
Sursa imaginii: Mihaela Timen. Fotografia este protejată prin drepturi de autor și nu poate fi republicată.Sursa imaginii: Mihaela Timen. Fotografia este protejată prin drepturi de autor și nu poate fi republicată.
Din fericită întâmplare, după multe eforturi și căutări, Mihaela Timen a descoperit casa părăginită din cartierul Armenesc și a hotărât să o salveze cu orice preț
Au fost păstrate toate elementele autentice ale casei, care au supraviețuit în timp (ferestre, uși, decorațiuni), și, în paralel, au fost instalate sisteme moderne de încălzire, răcire, instalații noi și s-au făcut consolidări structurale. S-au păstrat profilaturile epocii, substanța originală a casei, ușile au rămas neschimbate, geometria ferestrelor este intactă.
Din punct de vedere arhitectural, echipa de arhitecți și specialiști a păstrat tipologia casei, cu holul principal, de onoare, precum și distribuția camerelor pornind din el, chiar dacă au adus modificările necesare unui spațiu cu mai multe dormitoare, cu baie pentru fiecare cameră principală, cu lift către spațiul mansardat, toate acestea fără a altera planimetria casei.
Sursa imaginii: Mihaela Timen. Fotografia este protejată prin drepturi de autor și nu poate fi republicată.Sursa imaginii: Mihaela Timen. Fotografia este protejată prin drepturi de autor și nu poate fi republicată.
Podul înalt a fost valorificat, aici a fost amenajat un spațiu de mansardă, la care au fost adăugate facilitățile pentru lift interior, fără a afecta fațadele
Mihaela Timen a cerut o serie de detalii menite să îmbogățească spațiul: lămpile sunt din sticlă de Murano, tavanul din camera din sufragerie are motive din lemn și steluțe aurite în stil brâncovenesc iar plafonul din holul principal a fost decorat cu foiță aurie.
Casa a fost consolidată pentru protecție la cutremur, conform expertizei tehnice a unui evaluator în siguranța construcțiilor. Pereții au fost cămășuiti, ca să capete rezistență și flexibilitate într-o situație de eventual cutremur.
Interior, pod, Casa Timen înainte de restaurare. Sursa imaginii: Mihaela Timen. Fotografia este protejată prin drepturi de autor și nu poate fi republicată.Sursa imaginii: Mihaela Timen. Fotografia este protejată prin drepturi de autor și nu poate fi republicată.
1914. Juliette Grunau cere voie Primăriei să-și ridice o locuință în str. Aurelian, actuala Corbeni.
Proiectul vilei a fost întocmit și semnat de arh. D.P. Antonescu (cu domiciliul în str. Oteteleșanu no 5), pe terenul unei anume Maria Simionescu, pe care exista, probabil, o altă casă.
Domnule Primar,
Dorind a construi pe proprietatea mea din str. Aureliu no 4, vă rog să binevoiți a-mi elibera autorizațiunea necesară.
Construcțiunile ce voiesc a face sunt: un corp de case parter și în parte subsol și mansardă, cu două apartamente. (Arhiva PMB Fond Tehnic, Dosar 158/1914).
Sursa: Arhiva PMB Fond Tehnic, Dosar 158/1914.
În Casa Julietta Grunau a locuit profesorul universitar Eftimie Antonescu, specialist în drept internațional, dar și generalul Gheorghe Eremie, care și-a luat viața la Brașov
În Anuarul Socec din 1895, la adresa din str. Aurelian 4, actuala Corbeni, apare menționat băcanul Arion Adamescu, un tutungiu, Anton Andonescu, dar și funcționarul Gheorghe Hill, ceea ce înseamnă că imobilul era ocupat de chiriași.
În Anuarul Socec al României Mari (1925-1926) la aceeași adresă apar menționați un grefier, Baltazar I., precum și Eftimie Antonescu, specialist în drept internațional, profesor universitar, economist, vărul juristului Istrate Micescu (ministru al justiției în timpul lui Carol al II-lea și autor al Constituției din 1938).
Eftimie Antonescu a fost Secretar General al Delegației Române la Conferință de Pace de la Paris (1919-1920), condusă de I. C. Brătianu și și-a găsit sfârșitul la 11 noiembrie 1957, la vârsta de 81 de ani, cel mai probabil în casa din str. Aurelian no 4.
În Cartea Abonaților telefonici din 1938 la adresa str. Aurelian no 4 apare numele generalului Gheorghe Eremie și a soției sale, Gertrude, deși generalul era decedat încă din anul 1922. În prima zi a lui ianuarie 1922, generalul se afla la Brașov și și-a luat zilele, lăsând în urmă o scrisoare, în care își explica gestul, adresată fratelui său, Nicolae.
Generalul Gheorghe Eremia a studiat la Munchen, vorbea fluent germană, franceză și engleză , iar în perioada 1908-1913 a fost atașat militar al României la Viena.
Sursa imaginii: Mihaela Timen. Fotografia este protejată prin drepturi de autor și nu poate fi republicată.Sursa imaginii: Mihaela Timen. Fotografia este protejată prin drepturi de autor și nu poate fi republicată.
Mihaela Timen a fugit în Israel în anul 1969 și când s-a întors n-a mai recunoscut Bucureștiul. “Ne era foarte dor de o casă, așa cum era cea în care am crescut”
B365: Cum ați descoperit aceasta casă, cum ați găsit-o? Sau poate ca ea v-a găsit. Nu este monument istoric, dar are o mare valoare de patrimoniu.
Mihaela Timen: Din anul 2010 am început să venim în România, ne-am plimbat foarte mult cu copiii prin țară. Am avut o casă de patrimoniu în cartierul Evreiesc, una foarte mare și foarte frumoasă. Tata mi-a spus că acest cartier a fost demolat de Ceaușescu, tata nu a mai găsit casa.
Eu am fugit din București la vârsta de 11 ani, am lăsat în urmă căminul nostru, n-am vândut casa, pur și simplu am încuiat-o cu tot ce era înăuntru-chiar și păpușile mele-și am fugit. Am lăsat covoarele, mobila, tablourile, totul, mama a reuși să ia doar câteva cărți.
Când am început să caut o altă casă, ca să o cumpăr, niciuna nu semăna cu ceea ce am avut noi. Am copilărit într-o vilă ceva mai burgheză, din vremea Micului Paris, cu fântână și o curte foarte mare.
Casa Timen după restaurare. Sursa imaginii: Mihaela Timen. Fotografia este protejată prin drepturi de autor și nu poate fi republicată.Mihaela Timen. Imagine din timpul restaurării casei.
Mihaela Timen: După multe căutări, am ajuns în cartierul Armenesc, eram foarte obosită și dezamăgită în acea zi. Ne-am așezat la umbră, pe niște scări, și am văzut această casă dărăpănată, cu garduri ruginite.
Totul era spart, ca și cum au intrat vandalii și au cărat sobele și totul. Când m-am uitat mai bine, am știut că sunt în căutarea sublimului ruginit. De fapt, toată ruina era un mic palat. Scria pe gard că este de vânzare, dar chiar și anunțul era vechi și degradat.
Casa Timen înainte de restaurare. Sursa imaginii: Mihaela Timen. Fotografia este protejată prin drepturi de autor și nu poate fi republicată.Casa Timen înainte de restaurare. Sursa imaginii: Mihaela Timen. Fotografia este protejată prin drepturi de autor și nu poate fi republicată.
“Când am intrat în casa această mi s-a părut că da, o înțeleg, o recunosc, aici va fi reședința noastră”
B365: Ce ați găsit în casă din elementele originale?
Mihaela Timen: S-au păstrat ușile, care sunt de necrezut, sunt foarte, foarte grele și frumoase. Hoții luaseră însă tot ce se putea lua, arăta ca o casă bântuită. Au furat sobele, au cărat tot ce era din fier și totuși, a rămas ceva din aerul interbelic al casei, s-au păstrat elementele de stil neoromânesc din tavane, cei doi stâlpi susținuți de o coroană.
Sursa imaginii: Mihaela Timen. Fotografia este protejată prin drepturi de autor și nu poate fi republicată.Sursa imaginii: Mihaela Timen. Fotografia este protejată prin drepturi de autor și nu poate fi republicată.
“Casa a fost naționalizată, chiriașii aveau voie să strice orice în timpul comuniștilor, și au stricat. Clădirea are un pod înalt, camerele sunt foarte înalte, nici intrarea nu a fost distrusă”
Mihaela Timen: Achiziția unui imobil atât de prăpădit presupune mult efort financiar și respect pentru trecutul lui. Am adus arhitecți și ingineri și am consolidat clădirea după standarde științifice moderne. Am cămășuit pereții ca să nu intre umezeala și acesta este un mare avantaj economic.
Curtea din fața casei, chiar dacă nu este foarte lată, este compensată de o grădină. Zona sufrageriei a fost prelungită cu o terasă foarte frumoasă, pavată cu calupuri de granit. Arhitectural, acesta este un detaliu esențial, fiindcă păstrează acordul cu întregul casei pentru restaurarea căreia nu am făcut niciun rabat de la materiale de calitate, oricât ar fi costat.
Interior, Casa Timen înainte de restaurare. Sursa imaginii: Mihaela Timen. Fotografia este protejată prin drepturi de autor și nu poate fi republicată.Sursa imaginii: Mihaela Timen. Fotografia este protejată prin drepturi de autor și nu poate fi republicată.
“Am păstrat armonia întregii case, nu s-a făcut nimic altfel decât a fost”
Mihaela Timen: Nu am vrut să schimbăm nimic, deși puteam să înlocuim ferestrele cu unele ieftine din China. Am lucrat cu arhitecți premiați de președintele României, ei au adus meșteri care au stat și au pigulit fiecare detaliu. Restaurarea ne-a costat de zeci de ori mai mult decât dacă foloseam materiale din China. Zidurile sunt foarte, foarte, robuste, cum a fost casa proiectată, așa a rămas.
Sursa imaginii: Mihaela Timen. Fotografia este protejată prin drepturi de autor și nu poate fi republicată.
“În marile capitale europene aceste reședințe, cum este casa noastră, sunt comori care au o valoare nebună”
B365: Cum vedeți Bucureștiul astăzi și cât de complicat este să restaurezi o casă prăbușită?
Mihaela Timen: Cartierul Armenesc și alte zone din București (Mântuleasa, str. Plantelor, bd. Carol etc.), păstrează atmosfera Belle Epoque sau interbelică, cu vile construite de boieri, bancheri, negustori bogați.
O casă veche, restaurată corect, continuă să spună o poveste autentică. Trebuie să ne uităm la aceste construcții și din punct de vedere al ierarhiilor sociale românești, azi dispărute.
Mult din ceea ce se construiește acum are un aer de cazarmă, sunt vile noi, uneori împopoțonate și aiurite, pentru oameni care-și cumpără Rollex și Mercedes ca să arate cine sunt ei. Nu vreau să par snoabă, dar nici măcar cartierul Primăverii nu mai este ce era.
Sursa imaginii: Mihaela Timen. Fotografia este protejată prin drepturi de autor și nu poate fi republicată.
“Bucureștiul autentic este foarte diferit de ceea ce se construiește acum”
Mihaela Timen: Din fericire, se mai păstrează cartierele vechi și vin oameni cu bani din Europa și fac restaurări de necrezut, cum sunt palatele din zona Armenească.
Este cu totul altceva când vine un nimeni și vrea să cumpere o casă ca a noastră, de exemplu, dar habar nu are de istoria României, nu știe ce înseamnă stil neoromânesc, doar vrea să ia construcția pentru că are mulți metri pătrați.
Casa noastră are o identitate individuală, stârnește curiozitate, este autentică-pereții povestesc gândurile și traiul oamenilor dintr-o epocă pierdută, încet, încet dispare chiar și amintirea ei. O perioadă care merită să fie conservată și este demnă de iubire.
Sunt mulți care se întorc în Romania, după ce au fugit de regimul comunist, merg triști și caută case care nu mai există – vieți și visuri neîmplinite-, dar multe au fost demolate și nu mai găsesc nimic. Nici măcar strada.
Mi-aș dori, ca printr-o minune, să găsesc casa familiei mele din cartierul Evreiesc, să le arăt copiilor unde am crescut.
Sursa imaginii: Mihaela Timen. Fotografia este protejată prin drepturi de autor și nu poate fi republicată.
“Trebuie să mai existe ceva din vechea noastră casă, un colț de stradă, o curte. Sper să recunosc ceva din ceea ce a fost”
B365: Cât de complicat este să restaurezi o clădire istorică? Ce ați învățat din această experiență?
Mihaela Timen: Una din cele mai importante lecții ale proiectului nostru de restaurare este importanța verificării atente a oricărei investiții imobiliare. Lipsa informațiilor despre legislație, piață sau istoricul proprietății pot genera probleme costisitoare.
Recomand celor care cumpără case vechi să lucreze cu profesioniști de încredere, să verifice documentația și să nu se bazeze doar pe aspectul exterior al unei case.
Astăzi, această casă este centrul vieții familiei noastre și reprezintă un proiect reușit, ne reprezintă pe noi și spune povestea mea și a tatălui meu. Arhitecții de la ICON Studio ne-au susținut prin multele vijelii psihologice prin care am trecut și chiar prin perioade de stres economic extrem.
Ne simțim foarte onorați și privilegiați să locuim în zona Armenească, într-un mic palat (din punctul nostru de vedere), demn de frumusețea de altădată a Bucureștiului.
Sursa imaginii: Mihaela Timen. Fotografia este protejată prin drepturi de autor și nu poate fi republicată.
„Casa Timen, splendoarea cu tavan auriu” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare.
Dacă ajungi azi în zona Unirii și mergi spre Dudești, este greu să-ți imaginezi că acolo a existat un cartier cu 300 de ani de istorie, un labirint de străzi mici, pline de viață, cu case
Pe strada Pasului, colț cu Armenească, o vilă cu parter înalt, marchiză a la francaise și ancadramente înfrumusețate cu mascheroni, își poartă trecutul nobil în tăcere. Clădirea,
Bucureștenii pot participa la Strada Armenească Pop-Up: All That Jazz. Evenimentul debutează în această primăvară cu un eveniment dedicat cartierului armenesc, comunității și patrimoniului