EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București

Până la arhitectul Mădălin Ghigeanu nu s-a știut absolut nimic despre spectaculosul Bloc Florentin de pe strada George Vraca, nr. 7, fosta stradă Sf. Ionică nr. 7. Nimic despre proprietarul său, nimic despre arhitectul care a proiectat “una dintre cele mai frumoase lucrări de tip mediteraneean din București și din România”. Am mai scris despre această clădire; am cerut informații despre istoricul ei de la arhitecți, cercetători în arhive, istorici de artă, însă fără niciun rezultat. Astăzi la Make Bucharest Great Again, un proiect dedicat patrimoniului orașului, în exclusivitate, dl. Arh. Mădălin Ghigeanu ne deslușește un mare mister. Cui a aparținut Blocul Florentin și cine a fost arhitectul care l-a proiectat? Cu informații și documente de arhivă, recompunem extraordinara poveste a unui bloc care a fascinat generații de bucureșteni. Doar pentru că există.

Acum un an, când am intrat în Blocul Florentin, cel care te duce cu gândul la clădirile din Sevilla sau din Barcelona, unii locatari mi-au spus că, probabil, este creația unor arhitecți evrei spanioli. De ce evrei, de ce spanioli, nu am aflat. N-am obținut niciun fel de informații certe. Întâmplarea a făcut să-l descopăr pe arhitectul Mădălin Ghigeanu, atunci când am scris despre arhitectura mediteraneană a Blocului Florescu, cel în care a locuit Maria Tănase, creația arh. George Damian. Articolul se află aici și conține informații inedite: Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului . Arhitectura mediteraneană din București (un subiect puțin cunoscut, puțin documentat) a fost și preocuparea arhitectului Dragoș Popescu, cel care a scris „Filonul Mediteranean în arhitectura Bucureștiului interbelic-contribuția lui Gheorghe Simota (1891-1979)”, lucrarea sa de Doctorat.

Blocul Florentin, o istorie uitată în arhive iese pentru prima dată la lumină

Din aproape în aproape, arh. Mădălin Ghigeanu mi-a făcut bucuria să-mi încredințeze spre publicare informații în premieră, fresh, bine documentate despre Blocul Florentin, fapt pentru care trebuie să-i mulțumim cu toții, noi cei pasionați de arhitectura Bucureștiului interbelic, amatori sau profesioniști. Un gol de memorie a fost umplut. O istorie uitată în arhive iese pentru prima dată la lumina zilei.

Mădălin Ghigeanu este Arhitect Diplomat al Universității de Arhitectură Ion Mincu din București (UAIUM, 1991) și cadru didactic asociat (UAIUM 1994-2000). Este autor al mai multor proiecte de arhitectură și amenajare interior în Londra și în București. A semnat, alături de arh. Vlad Mitric-Ciupe, volumul “Arhitectul George Damian – o recuperare necesară”, Editura Panopticon, 2015.

B365.ro: Cum ați făcut această descoperire remarcabilă?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Teza mea de doctorat “Curentul Mediteranean în arhitectură interbelică românească” apare într-un moment în care nu s-a discutat și nu s-a știut absolut nimic despre arhitectura de tip mediteranean timp de mai bine de 90 de ani. Este un stil care a fost demonizat cu obstinație de către breasla oficială a arhitecților în anii ’30. În realitate sunt nenumărați arhitecți români care au abordat stilul de arhitectură mediteraneană, eu descoperind aproape 50 de personalități”.

“Neștiind numele proprietarului imobilului, iar numele străzii fiind schimbat, era foarte greu să găsești informații despre Blocul Florentin”

B365.ro: De ce nu s-a știut nimic până astăzi despre Blocul Florentin? Am cerut informații despre imobil inclusiv unor cercetători care stau mult în arhive.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Nu au știut unde să caute. Strada care astăzi se numește George Vraca purta denumirea de Sfîntul Ionică în perioada interbelică, după numele Bisericii Sfîntul Ionică din zona Palatului Regal. Cele două biserici, Biserica Stejarul și Sfîntul Ionică, au fost demolate odată cu extinderea întregii zone a Palatului Regal. O altă problemă a fost faptul că Arhiva Primăriei București nu este bine organizată. Neștiind numele proprietarului imobilului, iar numele străzii fiind schimbat, ar fi fost foarte greu să găsești informații despre Blocul Florentin”.

Blocul Florentin a fost proprietatea lui Nicolae Hagianoff, fiul ministrului de externe bulgar Ion Hagianoff

B365. ro: Cred că a fost o muncă de detectiv, de investigație. Nici dumneavoastră nu știați numele proprietarului. Cum ați aflat că numele străzii a fost schimbat?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Dintr-o hartă de epocă am aflat că în anii ’30 numele străzii era altul. Acesta a fost un prim pas. Cel de-al doilea pas m-a condus către problema legată de numerele străzilor. Din fericire, s-a păstrat numărul 7. Pe o hartă din anul 1938, când blocul a fost autorizat, imobilul apare pe strada Sfîntul Ionică, nr. 7. Așa am descoperit Dosarul de autorizare Primăria IV Verde, în care apare întreg proiectul pe numele omului de afaceri Nicolae Hagianoff. Nicolae Hagianoff a fost un personaj foarte interesant din Bucureștiul interbelic. Era fiul ministrului de externe bulgar Ion Hagianoff. Făcea parte dintr-o familie bogată care a construit, printre altele, conacul de pe Domeniul Manasia, o frumoasă reședință realizată în stil eclectic, pesemne de către arhitectul John Elisee Berthet. Nicolae Hagianoff avea un bun gust pentru arhitectura eclectică, neavând nevoia de a fi atașat de stilul neoromânesc de pildă, și pesemne că a vrut să fie în pas cu moda timpului din acea perioadă prin construirea Blocului Florentin. Familia Hagianoff era proprietara Fabricii de cărămidă Koska&Hagianoff”.

Faptul că arhitectul J. E. Berthet a lucrat pentru familia Hagianoff a fost documentat de Oana Marinache, istoric de artă. “Faptul că în țara noastră, în acea perioadă, erau doar trei arhitecți elvețieni binecunoscuți, (Louis Blanc, John Elisee Berthet și Henri Suskind) ne ușurează investigația în căutarea de indicii în favoarea lui Berthet. (..) Identificarea mai multor dosare de autorizații la proprietăților familiei Hagienoff din București ne conduc la dovezi documentare că arhitectul J. E. Berthet a lucrat pentru Ion (Ivan) Hagienoff și că relația sa cu familia de origine bulgară a fost una de durata”, extras din monografia “John Elisee Berthet, eleganță la Belle Epoque”, Editura Istoria Artei, semnată de Oana Marinache, istoric de artă.

“Blocul Florentin a fost proiectat de Alexandru Iliescu, un arhitect al cărui nume nu apare în multe dicționare”

B365.ro: Cine a proiectat Blocul Florentin? Până acum nu am dezvăluit numele arhitectului.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Pentru proiectarea Blocului Florentin, Nicolae Hagianoff l-a ales pe Alexandru Iliescu, un arhitect foarte interesant, dar și foarte puțin cunoscut. În multe dicționare numele său nici măcar nu apare. Are câteva lucrări foarte speciale, printre care se numără și imobilul Elizei Porn din strada Emanoil Porumbaru nr. 16, proiect realizat alături de arh. A. Ghiaciu, de asemenea reprezentativ pentru stilul mediteranean, stil la modă în anii ’30. Frații Porn aveau o firmă de import-export și de montat lifturi; ei sunt cei care au montat lifturi și la Palatul Regal și la Palatul Telefoanelor, cred că și la Palatul Scroviștea. Și acest imobil se regăsește în cadrul Tezei mele de Doctorat. Informațiile despre arh. Alexandru Iliescu sunt foarte sumare, acestea provenind din arhiva Corpului Arhitecților din România. Alexandru Iliescu s-a născut în București la 22 aprilie 1900, fiul lui Grigore Iliescu, funcționar PTT și al Ecaterinei Iliescu, de profesie institutoare. A absolvit Școala de Arhitectură din București în anul 1925, iar în anul 1933 se va înscrie în Corpul Arhitecților. Locuia in Soseaua Jianu nr.1 (azi Bd. Aviatorilor nr,1) unde ulterior va locui istoricul Nicolae Iorga, fapt ce denotă faptul că provenea dintr-o familie înstărită. Între anii 1930-1946 va fi angajat în cadrul Primăriei Municipiului București, unde va aviza și va conduce proiecte, păstrându-și în paralel statutul de liber-profesionist. După anul 1948 se va angaja la compania mixtă româno-sovietică “Sovrombanc”.

Familia Hagianoff deținea o fabrică de carămizi și tigle care producea și renumitul cocoș, cel care apare pe acoperișurile caselor țărănești

“Ion Hagianoff și ulterior, fiul său Nicolae (decedat în anul 1979) construiesc impresionantul conac de la moșia Manasia, între anii 1899-1900, în stil eclectic cu elemente de Art Nouveau. La 14 ani de la ridicarea conacului, Ion Hagianoff dezvoltă fabrica de cărămizi și întregește domeniul cu crama construită integral din cărămizile produse la fabrica familiei. După moartea lui Ion Hagianoff în anul 1919, fabrica trece în proprietatea fiului său Nicolae, care o va administra singur până în anul 1923, când se asociază cu Ferdinand Koska. Fabrica de cărămizi și țigle din Manasia înregistrează un apogeu al producției în anul 1938, când începe să producă diverse ornamente pentru casele țărănești, printre care și renumitul cocoș care se amplasează până în zilele noastre pe acoperișuri, care devine un simbol important al fabricii”, sursa site-ul Domeniului Manasia.

B365.ro: Probabil că la data ridicării Blocului Florentin clădirea a uimit Bucureștiul. Era o imagine cu totul nouă, o arhitectură diferită de ceea ce știau bucureștenii.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Imobilul de apartamente S+P+7Er realizat în stil mediteranean cu influențe spaniole este poate cea mai importantă lucrare de tip block-house realizată în Bucureștiul interbelic. Așa cum ați spus, până în ziua de astăzi Blocul Florentin trezește interesul și curiozitatea pasionaților de case istorice, fiind des menționat pe internet, însă fără ca cineva să îi fi destainut istoria. Pe proprietatea Hagianoff din strada Sf Ionică nr 7, anterior se aflase Casa Max Saraga, într-o zonă ce va fi sistematizată radical în urma extinderii Palatului Regal. Strada Sf. Ionică se află într-o zonă importantă a centrului Capitalei, aflată în prelungirea Pasajului Român, unde arh. Petre Antonescu își avea biroul de proiectare”.

“Este un fapt absolut extroardinar cum a putut să rămână în timp, să se perpetueze până în ziua de astăzi denumirea de „Florentin”

B365.ro: Totuși, cum de, de-a lungul timpului, denumirea de Florentin s-a păstrat? Toată lumea așa i-a spus și astfel îi spune, Blocul Florentin.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “O bună întrebare. Autorizația de construire din Dosarul IV Verde 302/1938, pe lângă surpriza de a deține un proiect autorizat având însă fațadele propuse într-un stil simplist, de tip Art-Deco, mai conține și o primă menționare și denumire de epocă, contemporană cu fenomenul stilului mediteranean, pe care l-am cercetat. Astfel, în urma controalelor de pe șantier, în vederea verificărilor retragerilor și înălțimilor, arhitectul-inspector al Primăriei Sectorului IV-Verde, Iulian Rădulescu, scrie într-un referat: “S-a executat după alt stil decât cel arătat în planurile de autorizație, fără bovindouri, un stil Florentin-italian-spaniol”. Denumirea dată este prima mențiune oficială exprimată și recunoscută de un funcționar public a acestui stil. Deci, un arhitect de la Primăria Capitalei face un comentariu de o valoare excepțională. Cum a putut să rămână în timp, să se perpetueze denumirea de Florentin, este un fapt absolut extraordinar. Așa se face că din generație în generație, numele de Bloc Florentin a fost transmis mai departe până în ziua de azi”.

“Blocul Florentin, proiectul unui dezvoltator dat spre vânzare sau spre închiriere bucureștenilor cu stare medie”

B365.ro: Pentru cine a fost construit Blocul Florentin? Pentru bucureștenii înstăriți?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Nu neapărat. În propunerea finală, parterul era format din nu mai puțin de 8 prăvălii cu suprafețe diferite. Accesul se făcea dinspre strada Sf.Ionică, printr-un portal cu ogivă gotică de tip Tudor. Întregul lobby de la parter este decorat cu elemente de tip mediteranean. Pardoseala originară cu plăci ceramice în diferite tonuri de ocru se păstrează până în prezent. Blocul Florentin are o formă interesantă de U, ceea ce i-a conferit o bună structură seismică. Este interesant faptul că, mai încolo, pe strada Brezoianu, un bloc situat tot așa, pe colț, s-a prăbușit la cutremurul din anul 1977. Cum a putut să reziste Blocul Florentin fără consolidări este inimaginabil. Pesemne că, prin forma sa de U, a reușit să supraviețuiască, deși parterul era dedicat exclusiv comerțului. Etajele I și II transformate și III și IV nou propuse conțin 6 apartamente de scară, studiouri și apartamente de 2, 3 și 4 camere. Deci era un proiect al unui dezvoltator dat spre vânzare sau spre închiriere pentru populația Bucureștiului cu stare medie”.

“Exuberanța și expresivitatea fațadelor este susținută de modul de tratare a colțului blocului. Este posibil ca Alexandru Iliescu să fi preluat soluția de la arh. Horia Maicu”

B365.ro: Cum a fost realizat acel colț de bloc atât de inedit? Nu trebuie să fii arhitect ca să te frapeze vizual.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Frumusețea și ineditul Blocului Florentin se află în acel colț. De altfel, exuberanța și expresivitatea fațadelor este în primul rând susținută de modul de tratare a colțului-cap de perspectivă, vizibil în epoca de dinaintea sistematizării Pieții Palatului. Balconul de pe colțul intersecției străzii Sf. Ionică cu Zorilor este una dintre cele mai originale și reușite tratări ale unei zone de conflict vizual a unei construcții, care poate salva sau ruina imaginea arhitecturală a ansamblului. Este posibil ca Alexandru Iliescu să fi preluat soluția de la arh. Horia Maicu, de la Casa Nedelcu-Smirneos din Constanța, realizată în anul 1936. Am descoperit că este mult prea evidentă asemănarea. Cred că proiectul Casei Nedelcu-Smirneos este destul de apropriat de Blocul Florentin, și ca detalii ale feroneriei, cât și ca tratare a colțului. Astfel, coloana de tip compozit ce susține două arce în plin cintru, fiecare pe câte o latură a fațadei, este înconjurată de balconul circular în plan tratat cu o feronerie ondulată, churiguerresca. Arcadele în ogivă din zona balcoanelor îndepărtate de colț se pierd în imaginea generală a fațadei, dând aspectul căutat, de intimitate. Decorația sculpturală în zonele de plin între ferestre este bine temperată. Tratatea finisajului exterior cu tradiționalul calcio vecchio, unifică și pondereaza aspectele fațadei”.

„Proprietarii apartamentelor au șansa să vadă în două direcții, pe două străzi”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Arh. Alexandru Iliescu trebuia neapărat să găsească o formulă pentru colț, pentru ca acesta să nu devină foarte tăios. Mai mult decât atât, este o soluție ambientală nu numai pentru exterior, dar și pentru interior, proprietarii apartamentelor având șansa să vadă în două direcții, pe două străzi. Este o formulă excepțională și regret că nu a fost reutilizată, nu neapărat în acest formalism de tip mediteranean. Tratările de colț în arhitectura modernă sunt rigide, din nefericire, din considerente de rezistență și de structură, inginerii structuriști fiind obligați de a rigidiza colțurile clădirilor. Această frumusețe a tratării colțului de bloc, din păcate, doar la Blocul Florentin o mai putem întâlni”.

“Este incredibil cât de bine se păstrează Blocul Florentin nu numai la exterior, dar și în interior”

B365.ro: În ce an a fost terminată construirea Blocului Florentin?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Autorizația de construire este dată în anul 1938, însă documentele de continuare sunt până în anii 40. Recepția finală se face în anul 1940, deci s-a lucrat foarte rapid. Mai mult decât atât, din autorizația de construire, reiese că arh. Alexandru Iliescu a semnat ca antrepriză proprie, a preluat proiectul pe numele său; mulți arhitecți făceau astfel în perioada interbelică. În concluzie, o familie de oameni de afaceri bulgari a ridicat acest bloc exuberant, care s-a păstrat în condiții excepționale. Este incredibil cât de bine se păstrează nu numai la exterior, dar și în interior. Finisajele interioare cum au putut să reziste atât timp? Ușile, gresia, scările, toate sunt originare. Am văzut enorm de multe blocuri interbelice care nu au rezistat atât de bine în timp”.

“Arhitectura mediteraneană din București este o modă venită din America interbelică”

B365.ro: Mi-ați spus că stilul mediteranean era foarte la modă în perioada interbelică, o modă impusă de comanditari. Mai avem în București clădiri de tip florentin?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Am descoperit că în Bucureștiul interbelic ar fi fost mai mult de 500 imobile de tip mediteraneean, 450 dintre ele stând în picioare până în ziua de azi. Arhitectura mediteraneană din România este o expresie a unei mode venită din America acelor vremuri. O spune clar omul de cultură, diplomatul, matematicianul și esteticianul Matila Ghyka în memoriile sale. Succesiunea, din punct de vedere temporal în spatiul cultural american, este: Mission Revival, Spanish Colonial Revival și, în final, Mediteraneean Revival. La putere în perioada anilor 30′, era acest stil Mediteranean Revival, ce fusese precedat de un Spanish Colonial Revival, prin care americanii au vrut să-și definească un stil propriu național. În urma expoziției de la San Diego din anul 1915, arhitecții au adus acest Spanish Colonial Revival, ce continua un stil anterior denumit Mision Revival. Mission Revival sau mai simplu Mission. Este un prim moment ce se inspiră din arhitectura tradițională a caselor populare de lemn și lut, completat cu elemente preluate din arhitectura religioasă a misionarilor catolici. Mission se instaurase încă din anul 1897, odată cu Expoziția Internațională World Fair Convention din Chicago. Este un stil bazat pe arhitectura populară și arhitectura religioasă catolic-hispanică din zona Americii de Sud. Având manifestari în special în California și Florida, arhitecții s-au pus de acord ca resursele naționale, tipologia și indentitatea locală să fie cel mai bine reprezentate de această arhitectură de tip hispanic. Au apărut foarte mulți arhitecți care au practicat acest stil. Ulterior, arhitecții făceau călătorii în Europa și preluau foarte mult din arhitectura sudului Spaniei și a nordului Africii”.

“Blocul Florentin este realizat în perioada în care stilul Mediteranean Revival produsese foarte multe lucrări de calitate în America”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Au călătorit și arhitecți români în sudul Spaniei pentru a studia clădirile de acolo. Gheorghe Simota a stat două săptămâni la Sevilla, el este unul dintre arhitecții importanți ai perioadei mediteraneene din București. Deci, arhitecții americani vor contura ulterior, dupa anul 1915, cu acest Spanish Colonial Revival preluând elemente sud-americane, dar si din sudul Spaniei, din Magreb, zona de nord a Africii. Din considerente de opulență stilul a devenit unul definitoriu al Californiei, al imobilelor deținute de actorii de la Hollywood, al protipendadei americane. Los Angeles este capitala acestui stil Spanish Colonial Revival, care va evolua ulterior la ceea ce se numește Mediteraneean Revival sau simplu Mediteraneean. In acest ultim demers, vor avansa preluând elemente gotice din Arhitectura Venețiană, dar și elemente ale arhitecturii Renașterii din nordul Italiei. Își vor extinde sursele de influențe, iar aici cel mai important arhitect consider ca este Addison Mizner, cel care va aduce arhitectura la o exuberanță nemaîntâlnită. Mizner va activa îndeosebi în Florida, fiind cunoscut pentru ceea ce este denumit Renașterea Boca Raton. Cel care va prelua cu curaj dar și cu discernamânt, devenind un Addison Mizner al României, va fi arhitectul Ioan Giurgea. Deci, Blocul Florentin este realizat în perioada în care acest Mediteranean Revival produsese foarte multe lucrări de calitate în America”.

„Uniformitatea stilistică survenită dupa 1948, va aduce sordidul și eterna inadaptabilă ‘jungla urbană de beton’ din cartierele de tip dormitor. De aceea, prin comparație, iubim și mai mult Blocul Florentin”

Arh. Mădălin Ghigeanu: „România (în perioada 1930-1948) era într-o perioadă de maximă fervoare, de căutări și de manifestări stilistice diferite. Se lucra simultan în cadrul aceluiași birou de arhitectura la cerința beneficiarilor, în stilurile Art Deco, Neoromânesc, Littorio Musolinian și în fine, în acest stil mediteranean”. Pesemne că această varietate stilistica este una din caracteristicile Bucureștiului, ce încă reușește să îi dea unicitate și personalitate. Uniformitatea stilistică survenită dupa 1948, va aduce sordidul și eterna inadaptabilă junglă urbană de beton din cartierele de tip dormitor. De aceea, prin comparație, iubim și mai mult Blocul Florentin”. 

Într-un articol viitor veți afla cât de mulți arhitecți români s-au inspirat din arhitectura de tip mediteranean și cum au tradus-o în proiectele lor excepționale din București și din toată țara.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului

• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele

• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele