EXCLUSIV I A doua minunată viață a Casei negustorului Stoenescu, maiestuoasa vilă din centrul Bucureștiului. Cel mai frumos monument de pe strada Caimatei și-a redobândit strălucirea

Pe Caimatei, o stradă retrasă, mică, dar cu o densitate impresionată de monumente de arhitectură, casa comerciantului G. Stoenescu domină priveliștea.

În apropierea sa, un imobil proiectat de arh. Horia Creangă și un altul, semnat de arh. Marcel Iancu, așteaptă și ele să renască din praf, crăpături și uitare.

Casa negustorului G. Stoenescu, monument de interes local, unul din cele mai elegante de pe str. Caimatei și din București. Aici a stat Crin Halaicu, fostul primar al Capitalei

Casa negustorului G. Stoenescu a avut însă noroc. De-a lungul timpului, imobilul a fost ferit de mari distrugeri, s-a bucurat de prețuire și a rămas mereu în proprietatea familiei Stoenescu, până la naționalizare.

Bijuteria și-a păstrat alura nobilă, identitatea arhitecturală, iar, o vreme, aici a locuit fostul primar al Bucureștiului, Crin Halaicu. Construcția a fost realizată între anii 1913-1919 și, de-a lungul existenței sale, a avut parte de diferite extinderi și supraetajări.

Mai jos, interviu cu arh. Georgeta Gabrea, coordonatoare a lucrărilor de restaurare și reconversie a frumoasei case de pe Caimatei.

Casa din strada Caimatei nr.10 a fost proiectată de arh. Henri Frager și modificată de Ziegfried Kofsinski, arhitectul stabilimentului “Carul cu Bere”

Imobilul este înscris pe Lista Monumentelor Istorice LMI 2010, la poziția 545, cod B-II-m-B-18269 și, conform proiectului de consolidare, restaurare și reconversie, funcțiunea rezidențială s-a transformat în clădire de birouri, începând de la demisol până la nivelul mansardei.

O restaurare înseamnă o revenire în familia străzii și/sau a cartierului a unui membru al familiei, care a fost o perioadă bolnav, dar care s-a însănătoșit și care acum participă din plin la viața „familiei”, mărturisește arh. Georgeta Gabrea.

Caimatei 10, proiect de notă 10 premiat în cadrul Anualei de Arhitectură București. Autorii au mai primit și premiul secțiunii “Restaurare” pentru clădirea Cărturești Carusel

Proiectul de renaștere, condus de arh. Georgeta Gabrea a fost premiat la secțiunea “Restaurare, conversie, reabilitare” în anul 2016.

Jose Mateus, președintele juriului: Un exemplu important, care arată o cale corectă și necesară pentru o situație adesea nerezolvată în tratarea patrimoniului arhitectural în România. Un demers serios și complex, care include un studiu istoric profund și care a permis o decantare netă și echilibrată a elementelor păstrate, îndepărtate sau restaurate. Un rezultat de o calitate profesională evidentă într-o categorie cu rare exemple de proiecte reușite.

„Fiecare clădire și fiecare pom de pe strada Caimatei are o poveste și, cu siguranță, a fost și este martorul tăcut, de fiecare zi, al istoriei noastre”

Arh. Georgeta Gabrea în Revista Arhitectura: Imobilul este amplasat în plin centru al Bucureștiului, în spatele Pieței Rosetti, într-o zonă valoroasă a orașului din punct de vedere arhitectural și urbanistic.

Deși situate în plină zonă centrală, atât strada Caimatei, cât și cele învecinate au o atmosferă aparte. Este un loc în care, parcă, zgomotul orașului nu ajunge cu atâta violență, dar în care fiecare centimetru pătrat trăiește intens o viață proprie, care se împletește cu a celorlalți, cu viețile grăbite ale trecătorilor accidentali.

De-a lungul timpului, Caimatei, strada ferită de „zgomotul” Bucureștiului, nu și-a schimbat numele

Arh. Georgeta Gabrea: În conformitate cu studiul istoric realizat de Cezara Mucenic, istoric de artă, reiese că în perioada 1730-1732, în zona de nord-est a orașului de atunci, s-a construit Biserica din zid Caimatei sau “Biserica Lăutarilor” al cărui ctitor a fost Nicolae Bozianu, ceauș de aprozi, și soția lui, Stanca.

Parcela Bisericii a fost înconjurată de o rețea stradală care trebuia să pună în valoare lăcașul de cult. Denumirea bisericii vine de la numele mahalalei Caimata – supranume al gârliței Bucureștioara, care era plină de gunoaie. Grav avariată în urma cutremurelor din secolul al XIX-lea, în anul 1891 biserica este demolată pentru a permite construirea Bulevardului Carol I.

În perioada 1892-1895, pe parcela, a cărei proprietară era Maria Gorjan, erau construite o locuință cu magazii, care nu respectau însă regimul de alinieri aprobat de Primărie.

În anul 1907, proprietatea este vânduta unui comerciant, G. Stoenescu care, în aprilie 1908, cere o Autorizație de Construire pentru o clădire de locuit având parter, etaj și atic – la parter era zonă rezidențială, reprezentativă, iar zona din spate adăpostea spațiile destinate oamenilor de serviciu. Proiectul a fost realizat de arhitectul Henri Frager, conform Autorizației de Construire nr. 225/1908.

În anul 1922, același comerciant G. Stoenescu solicită altă Autorizație de Construire, prin care se înălța clădirea cu un etaj și se propuneau două turnuri rotunde pe partea lateral-vestică a clădirii

Intervenția nu distrugea ceea ce fusese realizat până atunci, demersul arhitectural se continua, asigurând o unitate stilistică și o bună proporționare a clădirii. Cu această ocazie se construiește și garajul din spate. De această dată, cel care realizează modificările este arhitectul polonez Ziegfried Kofsinski.

În jurul anului 1935 se realizează o nouă supraînălțare a clădirii cu un etaj, iar turnurile rotunde devin dreptunghiulare. Arcul în plin cintru, care marchează intrarea în clădire, apare abia acum, când se modifică și modul de marcare a intrării din anul 1922.

În tot acest timp, cel mai valoros spațiu este cel de la parter, construit în anul 1908-1909. În toată această perioadă, nu a fost alterată valoarea plastică și ambientală a clădirii, ci, din contra, s-au găsit soluții pentru păstrarea unității stilistice a clădirii și a sublinierii caracterului său.

“A fost un proiect pe care l-am realizat cu plăcere, cu grijă și mult suflet. Memoria și identitatea locului va putea fi păstrată și va trăi în continuare, în mod firesc”

Arh. Georgeta Gabrea: Acest proiect, ca de altfel toate proiectele de restaurare/reconversie a unor clădiri reprezentative, monumente de arhitectură, a fost o mare provocare. În același timp am rămas consecventă în poziția pe care am adoptat-o, legată de aceste minunate clădiri, și anume că ele trebuie redate circuitului firesc al vieții, păstrându-le în același timp identitatea și autenticitatea, pentru ca ele să poată trăi și să răspundă exigențelor funcționale și tehnologice pentru cel puțin generația care vine în urma noastră.

“Caimatei a evoluat mai puțin agresiv, decât alte străzi din București, și aceasta poate că se datorează și locatarilor ei și preocupărilor lor”

B365: Ce reprezintă strada Caimatei pentru București?

Arh. Georgeta Gabrea: Caimatei este o stradă foarte specială, a rămas în structura urbană în urma creării bulevardelor importante ale orașului, Bd. Carol I și Bd. Elisabeta, axele Nord-Sud și Est-Vest ale Bucureștiului, pentru că strada se află în apropierea intersectării lor. Țesutul urban și-a păstrat valoarea, era o zonă unde, la sfârșit de secol al XIX-lea, locuiau oameni mai cu stare.

“Casa este absolut superbă. Inițial, a fost construită numai cu parter, după aceea i s-a adăugat etajul și, evident, podul, care este o splendoare, și de care noi am profitat din plin”

Arh. Georgeta Gabrea: Studiul istoric a fost realizat de Cezara Mucenic, o mare specialistă. Domnia sa este foarte pasionată de ceea ce face și întotdeauna, de câte ori am lucrat cu dânsa, a fost o bucurie și o plăcere reciprocă pentru că fiecare din noi ce găsea, îi spunea celeilalte. Studiile istorice sunt ca munca de detectiv pentru că nu găsești întotdeauna din prima ceea ce cauți, găsești prin cercetări încrucișate și neașteptate, uneori.

“Faptul că fronturile de la bulevard au fost mai viguroase, cu imobile reprezentative spre Piața Rosetti, au ferit str. Caimatei de construcții foarte agresive. Locul și-a păstrat spiritul epocii”

Arh. Georgeta Gabrea: Ce m-a pasionat foarte mult la acest proiect a fost eleganța clădirii și compartimentarea casei. Exteriorul este foarte primitor, foarte elegant, dar fără să fie ostentativ. Este o casă extrem, extrem de elegantă, o eleganță de bun gust și de bun simț. Decorațiile sunt relativ simple și bine ordonate, se trag din partea aceasta de eclectism bucureștean de sfârșit de secol al XIX-lea, dar fără excese, ceea ce îi face foarte bine.

“Compartimentarea interioară este specială și generoasă, camerele au proporții foarte plăcute, ferestrele sunt dimensionate pentru volumul încăperilor”

Arh. Georgeta Gabrea: Ceea ce era foarte frumos, și am reusit să păstram, a fost terasa închisă,(marchiza) căreia i-am refăcut feroneria, se află în partea laterală stângă cum privești din stradă. Pe amplasament se afla și o clădire mai mică, ce inițial era adăpost pentru caleașcă, apoi a fost garaj pentru mașini voluminoase, și am transformat-o într-o mică clădire de birouri. Aceasta are o arhitectura care se armonizează perfect cu clădirea principală.

Casa mai avea în spate un corp adiacent, de servicii, care nu era atât de reprezentativ, însă era bine împărțit, pe care l-am refăcut ca birou pentru cei care administrează clădirea.

„Stucaturile au fost restaurate de artistul plastic Ștefan Neacșu. Le-a făcut minunat, le-a luat, le-a curățat, le-a pigulit și le-a pus la loc”

B365: Ce ați găsit valoros în imobil? Ce s-a păstrat peste timp?

Arh. Georgeta Gabrea: Stucaturile, care sunt foarte frumoase, și sobele de Meissen pe care le-am restaurat. Ancadramentele, căptușelile ușilor interioare, toate aveau la partea superioară, la cheile de boltă, câte o pictură care cumva anima tot interiorul acesta foarte elegant.

Cine este Ștefan Neacșu, artistul plastic care a restaurat componentele artistice ale casei, află aici: Viață de sculptor care nu are contracte cu Statul: muncă de salahor pe șantiere, dar și clădiri restaurate din București care-i poartă amprenta

A trebuit să facem câteva consolidări, pentru a aduce clădirea în parametrii legali de rezistență seismică. Astăzi există tehnologii mai avansate și materiale care sunt mai puțin invazive, decât atunci când am făcut noi proiectul. Am realizat diafragme din beton, ceea ce sigur că avea impact asupra desenelor ornamentelor de la plafon, care erau în stare relativ bună. Se dăduseră mai multe straturi de vopsea peste ele, dar nu atât de multe încât să le distrugă.

Ca să nu se vadă că s-a intervenit asupra elementelor de decorație, am adaptat un segment de la mijloc pentru ca colțurile încăperilor să rămână la fel și să corespundă conturului nou al diafragmelor, introduse pentru siguranța la seism.

„Ștefan a fost extraordinar, este un om foarte special, cu multă răbdare, are un simt creativ foarte sofisticat și foarte cald”

Dincolo de faptul că este original, are ceva foarte omenos. Îmi este greu să-l descriu, dar are ceva care se simte în tot ceea ce face. Modul în care a abordat totul și discuțiile dintre noi au fost absolut extraordinare, ne-am completat și ne-am înțeles foarte bine. Ștefan a realizat stucaturile și elementele de decorație de pe fațadă, componentele artistice.

„Este o clădire naționalizată, acum este proprietate privată, a fost o vreme în care a stat și Crin Halaicu acolo, a fost chiar a lui, am înțeles”

Arh. Georgeta Gabrea: După redobândire de către moștenitori, în anii ’90, casa a fost vânduta și acum este proprietatea unei companii româno-italiene. Acesta a fost un noroc, pentru că managerul companiei era un domn relativ tânăr, foarte pasionat de patrimoniu și, fiind italian, a fost foarte atent la modul în care s-a făcut restaurarea și întreaga execuție a lucrărilor începând cu lucrările majore de consolidare și terminând cu detalii de restaurare de tâmplărie sau a sobelor Meissen.

De feronerie s-a ocupat o alta firmă cu specialiști de excepție, care au curățat și restaurat elementele de feronerie cu multă răbdare și acuratețe. Am căutat cele mai bune soluții, am avut posibilitatea să alegem oameni foarte pricepuți și pentru sobele Meissen și pentru lucrările de tâmplărie.

Arh. Georgeta Gabrea: Am înlocuit ferestrele, pentru că tot lemnul era alterat. Este bine și nu este bine, mulți spun că este de preferat să folosești tâmplăria în două foi de geam, și nu termopan. Noi am pus termopan până la urmă, la solicitarea beneficiarului, dar nu s-a cunoscut, pentru că am găsit un furnizor care ne-a făcut tâmplărie foarte bună, foarte aproape de dimensiunile inițiale, diferența este de câțiva milimetri față de tâmplăria originală.

Ușile de lemn au fost restaurate, inclusiv ușa de la intrare, care era foarte degradată. Ușa are o copertină minunată și două lămpi deosebit de frumoase, care străjuiesc intrarea.

În interior era o scară pe care noi am prelungit-o până în mansardă, pentru că inițial ajungea numai până la etaj. Am transformat podul într-o mansardă, pentru că avea înălțimile necesare, în niciun loc nu a trebuit să închidem ceva ca să ajungem la înălțimea de 1.80, minimă pentru un om.

Scara de acces de serviciu, grav avariată, a fost reconfigurată, a fost realizată din beton și s-a finisat cu trepte din lemn.

“Structura acoperișului a fost înlocuită cu totul, fiind mâncată de carii, fără să schimbăm însă geometria sa”

Arh. Georgeta Gabrea: Am făcut structura acoperișului cu deschideri mult mai mari, cu popi (stâlpi care susțin acoperișul. n.n), mai rari, am avut o echipă foarte bună de dulgheri care a lucrat dumnezeiește. A ieșit o șarpantă foarte frumoasă, un pic diferită față de cea care era inițial, tocmai ca să facem spațiul liber și ușor utilizabil. Acum, acolo lucrează o firmă mare de publicitate, acolo are atelierele de creație. Nu era însă foarte multă lumină, geamurile și lucarnele nu erau prea generoase pentru mărimea spațiului.

Ca să facem spațiul optim lucrului și plăcut i-am dat lumină zenitală, am realizat veluxuri între căpriori, fără să se schimbe în niciun fel geometria acoperișului. Acoperișul este în patru ape și pe fiecare apă am făcut un sistem de luminatoare între doi căpriori (grinzi, n.n) care nu au schimbat în niciun fel geometria acoperișului, și care nici nu se văd.

“Acoperirea casei a fost făcută inițial cu tablă neagră apoi cu tablă zincată și noi am pus acum tablă de titan zinc antichizat, care nu strălucește, este patinat, gri albastru mat, foarte frumos”

Arh. Georgeta Gabrea: Am refăcut și denticulii de la streașină, toate elementele care existau în dreptul streșinii erau alterate din cauza precipitațiilor si a infiltrațiilor generate de precipitații.

Stilul decorației, realizat de arhitectul Ziegfried Kofsinski, s-a păstrat același, au fost urmate aceleași reguli de compoziție și de aceea clădirea a rămas mereu elegantă. De partea de feronerie s-a ocupat o firmă cu care am lucrat foarte mult și în alte părți, de exemplu la Cărturești Carusel. Subsolul casei, de asemenea, este acum foarte frumos, cu bolți.

B365: Patrimoniul Bucureștiului are viitor cu acest exemplu de pe Caimatei, în care proprietarii investesc într-o casă atât de frumoasă pentru a o reda societății, comunității și orașului pentru a-i păstra identitatea.

Arh. Georgeta Gabrea: Nu pot să zic că este o firmă foarte mare, foarte cunoscută în mediul românesc la acea dată, însă pentru tot ce a făcut, a avut acordul celor din Italia.

Să știți că italienii sunt grozavi. De exemplu, ei consideră că dacă imobilul este foarte grav deteriorat și costă mult mai mult să-l refaci decât este valoarea lui de piață, sunt mai degrabă de acord să-l desfacă și să-l refacă păstrând elementele originale, repuse în operă, acolo unde acest lucru este posibil, pentru autenticitate.

Chiar dacă în interior fac modificări (pentru că apar noi funcțiuni, sunt alte cerințe pentru instalații, ș.m.a.d), aspectul exterior este refăcut identic. Iar pentru monumente reale, de valoare europeana sau UNESCO, italienii au tehnici și tehnologii de restaurare absolut extraordinare. Și de asemenea, au instrumente și tehnologii de cercetare non invazive de mare performanță. Să speram ca se vor folosi și la noi în cât mai mare măsură și în cât mai scurt timp!

Cine este arhitecta Georgeta Gabrea. În prezent, sunt în curs de execuție și de proiectare, alte clădiri reprezentative pentru patrimoniul identitar al orașului București, proiecte care îi poartă semnătura

Cu doctorat la Universitatea Națională de Arte (cu tema “Interferența semiotică între monument și context”), arh. Georgeta Gabrea este deținătoare a numeroase premii pentru lucrări de arhitectură și restaurare a unor imobile reprezentative ale Bucureștiului: Restaurare, conversie, reabilitare str. Câmpineanu 2, Restaurare Cărturești Carusel, Lucrări de conservare și restaurare a fațadelor a imobilului din Grigore Alexandrescu 89-87.

Arh. Georgeta Gabrea are 48 de ani de activitate practică. A absolvit Universitatea de Arhitectura din București în anul 1978. În timpul studiilor a avut o bursă de studii la Centro Internazionale Studi di Architettura „Andrea Palladio” din Vicenza – Italia.

Preocuparea sa a fost împletirea activității practice cu activitatea teoretică, motiv pentru care a îmbinat activitatea practică de proiectare cu activitatea editorială și, în diferite momente, cu activitatea didactică atât la Universitatea „Ion Mincu” din București, cât și la Universitatea „Spiru Haret” – Facultatea de Arhitectură.

Activitatea de proiectare a desfășurat-o la Întreprinderea Metroul București, Institutul Proiect București, precum și în biroul privat de proiectare, începând din anul 1992, neîntrerupt până azi.

Echipa de proiectare a imobilului de str. Caimatei 10: Proiectant general Capitel Avangarde, șef proiect-arh. Georgeta Gabrea.

Arhitectură: arh. Georgeta Gabrea, arh. Ioana Popovici, arh. Claudiu Vârlan, arh. Venera Trișnevschi. Structura: SC. Miro Group-ing. Adrian Stănescu, ing. Daniel Purdea.

Restaurarea decorațiilor fațadelor și ornamente interioare: Ștefan Neacșu, artist plastic. Restaurare confecții metalice, grilaje, copertine, felinare etc: SC BTM Proconstruct. Refacere structură lemn mansardă și învelitoare titan-zinc: SC Valcon Roofs, Diriginte de șantier: ing.. Dan Lăcătuș. Fotograf: Alexandru Dinu-Șerban. Antreprenor general: S.C Cabro Construct-ing. Paul Belu. Instalații generale: SC Addict Invest- ing. Alin Ungureanu, ing. Ovidiu Ganea, ing. Bogdan Chirașnel.

„Cel mai frumos monument de pe strada Caimatei și-a redobândit strălucirea” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare.

Ce am mai scris se află aici:

• De ce a fost demolat “Teatrul cel Mare” de pe Calea Victoriei, tragedie națională pusă în scenă de regimul comunist. Deși impozanta clădire, emblemă a Bucureștiului, a fost bombardată, putea fi salvată
• EXCLUSIV I Casa Vintilă Brătianu, deschisă pentru bucureșteni, după mai bine de un secol. Aici e prețioasa bibliotecă în care s-a semnat, în secret, intrarea în Primul Război Mondial
• Agonia unui minunat monument din centrul Bucureștiului, capodoperă a stilului de arhitectură Socolescu. Casa a ars în văzul lumii, acoperișul și brâul cu frescă sunt distruse
• Destinul Caselor Surori de pe fosta stradă a Surorilor din vechiul București: una râde, alta visează să renască. Calvarul proprietarilor care vor să restaureze fațada clădirii
• Spectaculoasa istorie a Casei Algiu-Toma Stelian de pe Calea Victoriei. Consolidată de Nicu Ceaușescu, clădirea a devenit sediul GDS și Green Hours, cel mai tare club de jazz din București
• Renașterea Conacului Oteteleșanu. Faimoși pentru baluri răsunătoare și terasa boemă din inima orașului, Oteteleșanii au marcat viața mondenă a Bucureștiului
• Darvari, singurul schit de călugări ascuns în inima Bucureștiului, renăscut din abandon. Monumentul e opera arhitectului Simotta, “un poet al imaginii”
• De ce a fost demolată vila lui Basile Assan, primul român care-a făcut înconjurul lumii.  Fabuloasa “Casă de porțelan” din inima Bucureștiului avea chiar și încălzire prin pardoseală
• Top 10 marchize fabuloase, bijuterii ale multor case din București. Câte au supraviețuit în timp și ce poveste uitată spun despre Micul Paris
• Farmacia Hotăranu revine în viața Bucureștiului. Cu o istorie de peste 100 de ani, monumentul păstrează vitrine elegante, comandate la Viena, și va deveni muzeu
• Casa cu trecut extraordinar din Caimatei, mahalaua celor mai mari lăutari bucureșteni. Construită de Barbu Delavrancea, vila a fost reședința lui Ion Dolănescu
• Palatul Universul ascunde și azi, în umbra sa, Casa cu statui “Cazzavillan”. Italianul cu inimă de român a inventat reportajul de senzație și “mica publicitate” în București
• Casa milionarului A. Velleanu. La 15 ani de la dispariția sa neelucidată, testamentul, în care indica Parchetului București cine-l va asasina, a fost descoperit în Arhiva trimisă cu Tezaurul țării la Moscova în 1916 
• De ce se vinde Clubul Austro-Ungar, azi teatrul Elisabeta. Monumentul imperial a fost loc de distracție pentru ofițerii germani care au ocupat Bucureștiul
• Casa cu blazon din Dorobanți și incredibila poveste a proprietarului ei, „Schindler de București”. Diplomatul Constantin Karadja, omul care a salvat peste 50.000 de evrei
• S-a întors norocul la Hanul Evreilor, cândva înfloritor, acum pe ducă. Cine va salva Monumentul Neculescu, pe vremuri plin de prăvălii ținute de negustori israeliți din București
• Destinul amar al Vilei profesorilor Perianu. Nepoata lor ne spune povestea casei cu prăjituri din Cotroceni, opera primei femei arhitect din București
• EXCLUSIV I Misterul seifului imposibil de deschis din Vila Gh. Tătărescu. Reședința din inima Bucureștiului a fostului premier poate fi vizitată pentru prima dată
• FOTO I Moștenirea lăsată Bucureștiului de prima femeie arhitect din țară. Povestea personalității care a cucerit breasla dominată de bărbați și minunata ei casă cu pălărie
• Gara Băneasa, simbol regal al Capitalei, e pe linie moartă. Deși are valoare uriașă, clădirea modernistă lipsește din Lista Monumentelor din București
• Palatul prezidențial din Neptun, unde soții Ceaușescu fugeau vara din București. Secretele faimoasei vile, dezvăluite de arhitectul care a proiectat-o
• FOTO I Mascaronii, misterioase chipuri care păzesc casele de epocă, adunați într-o colecție de o mare frumusețe. Cine e visătorul care inventariază fețele Micului Paris
• Renaște Casa Tattarescu, singura reședință în formă de han din București. Incredibila poveste a nepoatei marelui pictor, îngăduită de comuniști să trăiască în imobil până la sfârșit
• Blocul Gioconda, cândva cel mai înalt din București, și fabuloasa poveste a locului cu 300 de ani de istorie. Acolo a fost un Palat domnesc. De ce a fost demolat
• Casa lui Constantin Argetoianu, marele boier căruia nu i se cunoaște mormântul. Monumentul a fost proiectat de un “vechiu arhitect din București”
• “Casa cu marchiză persiană” s-a întors în viața Bucureștiului. A fost reședința generalului Argeșanu, supranumit “Ghiță Soldatul”, fost prim-ministru asasinat de legionari
• EXCLUSIV I Mărturia arhitectului care a proiectat „Palatul Ceaușescu” din Primăverii. Chinul de a executa tot ce li se năzărea mofturoșilor beneficiari
• Clădirea Teatrului Foarte Mic are o foarte mare bulină roșie. Edificiul, cu minunate elemente Art Nouveau, a fost Palatul Sindicatului Ziariștilor din București
• Odeon, teatrul vrăjit din care se vede cerul. Cum s-a clădit nobilul edificiu de pe Calea Victoriei, cu acoperiș glisant care funcționează încă din anul 1911
• Soarta frumoaselor clădiri neoromânești care au adăpostit Căminele de Ucenici din Bucureștiul interbelic. Unde și cum învățau adolescenții o meserie
• O casă ca-n povești, reședința lui George G. Assan, industriașul care a dat pâine Bucureștiului. Monumentul, azi “Casa Oamenilor de Știință”, găzduiește botezuri și nunți
• A întinerit cel mai bătrân palat de pe Bulevardul Elisabeta. Monumentul adăpostește Arhivele Naționale, comori de valoare inestimabilă
• Palatul Nifon, renăscut în toată măreția sa pariziană. Monumentul de pe Calea Victoriei, proiectat de arhitectul regal Paul Gottereau, era în pericol iminent de prăbușire
• Pe culmile nepăsării: se vede cerul prin acoperișul Casei cu Cavaler în Armură din Precupeții Vechi. Cine-a pus deasupra Bucureștiului misterioasa statuie cu ciocan ridicat amenințător
• Palatul Cotroceni, scăpat miraculos de plănuita demolare, dar nu și de marele jaf comunist. În curtea casei de vis a Reginei Maria, cărțile regelui au fost puse pe foc
• Sala Palatului și secretele din jurul ei. O bucată din cortina de blocuri e falsă, iar fațada mimează apartamente care nu există. 3 biserici au căzut ca să fie ridicată
• Cea mai frumoasă casă cu marchiză din Cartierul Armenesc zace în paragină. Secretele reședinței fondatorului fabricii Adesgo, emblema eleganței feminine în Bucureștiul interbelic
• Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului
• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care