Palatul Universității a intrat într-o nouă etapa a amplului proces de consolidare și restaurare.
Astfel, într-o noapte de sfârșit de mai 2023, o echipă Polarh Design (firma de arhitectură care se ocupă de proiectare pentru consolidarea și restaurarea celor 5 corpuri ale Universității din București), împreună cu specialiști din partea Erco-Germania (una dintre cele mai importante firme de iluminat arhitectural din lume) şi cu ajutorul constructorului (Construcţii Erbaşu), au făcut probe în teren pentru iluminatul arhitectural al fațadei Palatului Universității din București.
Pentru câteva ore circulația de pe trotuar a fost restricţionată, iar trecătorii au pus întrebări și chiar au sugerat cum ar trebui să fie puse luminile.
În ce stadiu se află lucrările de consolidare la cea mai mare și mai importantă clădire de for public din România, mai jos, interviu cu arh. Mircea Căpățână, Polarh Design.
În cadrul lucrărilor de consolidare și restaurare a celor 5 corpuri ale Palatului Universității din București, va fi reconstituit, pornind de la fotografii, uimitorul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 4 aprilie 1944.
Palatul Universității este un monument istoric de importanță națională și a fost inaugurat în ziua de 14 decembrie 1869, în prezența Regelui Carol I. Palatul Universității a fost construit în 3 etape distincte, majoritatea corpurilor datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului XX.
Palatul Universității are acum 40.000 de mp și fost construit pe locul fostei Academii Domnești, care funcționa în incinta Mănăstirii Sf Sava. Practic, Universitatea este amplasată pe un sit istoric, care a ieșit la iveală în urma săpăturilor arheologice efectuate în ultimii ani. Lucrările de consolidare și restaurare au început în ianuarie 2023, iar până în vara anului 2024 va fi finalizat primul corp al monumentalei construcții, cel al Facultății de Istorie.
Citește, mai jos, despre întregul proiect:
B365.ro: Ați făcut zilele trecute probe pentru iluminarea fațadei clădirii Universității. De ce ați făcut probe înainte de terminarea lucrărilor de consolidare și restaurare?
Arh. Mircea Căpățână: Să vă expun contextul în care am solicitat aceste probe. Lucrările de consolidare și restaurare au început în ianuarie 2023. Într-o primă etapă, s-a realizat cercetarea arheologică a curții interioare, după cum știți, iar acum se lucrează pe primul corp al clădirii, cel al Facultății de Istorie, corp situat vis-a-vis de statuile de la Universitate.
Deocamdată, se execută lucrări în interior, se protejează componentele artistice interioare, și urmează să fie demarate lucrări de restaurare la fațade, ceea ce presupune că se va monta o schelă perimetrală. Am considerat că, înainte de montarea schelei, este indicat și oportun să facem probe pentru sistemul de iluminat arhitectural. Odată schela montată nu vom mai putea face acest lucru, decât atunci când este toată lucrarea terminată, adică prea târziu pentru a mai putea corecta anumite probleme majore care ar putea apărea.
Arh. Mircea Căpățână: Am rugat partenerii noștri de la Firma Erco din Germania, cei cu care am dezvoltat conceptul de iluminat arhitectural, să ne sprijine şi să aducă corpurile de iluminat în teren pentru a le testa, deoarece este altceva atunci când faci o simulare pe calculator și cu totul altceva când vezi efectele în teren, în mod real. Sub coordonarea unor specialiști în ”lighting” din partea Erco, împreună cu noi şi cu ajutorul constructorului s-au montat provizoriu corpurile de iluminat pe fațadă, această însemnând partea din dreapta -ultimele două travei ale frontonului triunghiular, cel cu basorelieful- și o travee din dreapta frontonului. Nu a fost prea ușor, pentru că a trebuit să restricţionăm provizoriu circulația pietonală pe domeniul public, până când am reușit să montăm corpurile de iluminat, și încă o oră, în care am reușit să facem reglajele. Rezultatele au fost destul de spectaculoase, mulţi trecători s-au oprit, au fotografiat și unii chiar au pus întrebări, iar acum bucureştenii cred că așteaptă cu interes să fie iluminată toată fațada.
B365.ro: Ce întrebau oamenii?
Arh. Mircea Căpățână: În primul rând, au fost foarte încântaţi de ideea să fie iluminată fațada, unii chiar au avut sugestii, de exemplu, la lucarne să dăm lumina mai încet iar la cornișe să o dăm un pic mai tare. Le-am explicat că tot sistemul de iluminat este unul inteligent, se numește DALI (Digital Addressable Lighting Interface), în care fiecare corp de iluminat este accesat digital dintr-o unitate centrală și poate fi controlat individual pentru intensitatea luminii, dar și pentru temperatura de culoare. La momentul probelor, nu am reușit ca toate corpurile de iluminat să fie controlate prin sistemul DALI, am reușit în schimb să ajustăm câteva în teren, în speță cele de pe frontonul principal. Am hotărât pe ce linii să mergem și, în final, toată lumea a tras concluzia că proba a fost mai mult decât oportună. Consider că ar trebui să fie făcute astfel de probe pentru toate clădirile publice, înainte de finalizarea lucrărilor de restaurare, deoarece odată montate corpurile de iluminat, tot ce mai poți să faci este să le reorientezi și să le ajustezi intensitatea, dar nu poți să le schimbi cu totul în cazul în care apar probleme neprevăzute.
B365.ro: Cum este conceput proiectul general de iluminat al corpurilor Universității din București?
Arh. Mircea Căpățână: Sunt propuse două sisteme diferite de iluminat arhitectural, unul de iluminare a fațadelor exterioare și altul pentru iluminarea curţilor interioare, mă refer la cele dinspre curtea interioară a Universității. Sistemele sunt total diferite din punct de vedere al conceptului. Pentru fațadele interioare nu am reușit să facem probe, avem mulți factori care nu sunt încă lămuriți. De exemplu, ce anume vom putea pune în valoare în curtea interioară, pentru că acolo clădirea devine un suport pentru iluminatul vestigiilor din curtea interioară, iar cercetările arheologice încă nu sunt total finalizate.
Arh. Mircea Căpățână: În schimb, în exterior, trebuie pusă în valoare clădirea în sine. Cea mai importantă este fațada dinspre statuile de la Universitate, corpul principal, în care, în centru, se află frontonul cu coloane. Acolo, unde frontonul are o anumită adâncime, trebuie foarte bine diferențiată lumina, coloanele fiind în prim plan şi restul fatadei în planul secund. Acolo am încercat diferențiem pe temperaturi de culoare cele două planuri- o culoare caldă în spate și una ceva mai rece în față. Intensitatea iluminării va fi mult mai mare pe centrul clădirii. De asemenea, avem și componente artistice care vor fi puse în valoare prin iluminat, unele încă nu sunt montate, mă refer la vultur și la cei doi grifoni.
B365.ro: Pentru că nu sunt gata? Am mai scris aici că o să refaceți vulturul și cei doi grifoni.
Arh. Mircea Căpățână: Nu sunt gata, în momentul de față se lucrează la modelajul statuilor în atelierul sculptorului restaurator Alexandru Siminic. Dar, o să se poată face probe și la cele patru statui de pe corpul lateral dreapta, care iarăși sunt o provocare pentru ideea de iluminat arhitectural.
B365.ro: Cine sunt specialiștii germani care implementează sistemul de iluminat?
Arh. Mircea Căpățână: Am realizat aceste probe cu una dintre cele mai mari firme de iluminat arhitectural din lume, ERCO din Germania, care are unele dintre cele mai eficiente corpuri de iluminat. Odată că rezistă foarte mult în timp, sunt acreditate pentru 100.000 de ore de funcţionare, ceea ce este foarte mult comparativ cu produse similare de pe piaţă. În al doilea rând, au niște proiectoare foarte versatile, cu o optică reglabilă. Cu același proiector poți să obții foarte multe efecte, unghiuri mai înguste, mai largi și toate din modificări ale lentilelor. Tot ei au venit și cu doi specialiști de la biroul Erco care se ocupă de Europa de Est, un lighting designer și un specialist care a supervizat montajul și punerea lui în operă. Am apelat la constructor, firma Construcţii Erbașu, pentru partea de montaj, a fost nevoie de unul realizat la înălțime, fără schele, doar cu nacele. A fost un efort deosebit şi lăudabil din partea constructorului, muncitorii au stat 12 ore, până noaptea târziu, ca să facă montajul și ajustajul în teren. Odată montate corpurile de iluminat le-am pornit, apoi a fost nevoie să le reorientăm tot cu nacele. Am avut nevoie de o întreagă logistică pentru aceste probe de iluminat, nu a fost chiar atât de simplu.
Arh. Mircea Căpățână: A fost conceput un întreg proiect de iluminare a clădirii Universității. În prima fază s-au făcut schiţe de concept, apoi un model 3D al clădirii prin care s-au predimensionat corpurile de iluminat, dar tot nu am considerat că este suficient. Dacă ne-am fi bazat exclusiv pe modelul 3D am fi putut avea surprize în teren, cum de altfel am şi avut. Din acest motiv este recomandat să faci ceea ce se numeşte în limbajul de specialitate un “mockup” în teren, să montezi proiectoarele provizoriu și să vezi exact efectul. Clădirea va fi renovată, altfel vor arăta fațadele, altfel vor reflecta lumina când vor căpăta o altă culoare, dar ne putem face o idee destul de clară şi în prezent asupra distribuției și a intensităților luminii din probe. După finalizarea lucrărilor bineînţeles că se pot face reglaje de fineţe, însă acum suntem în faza în care încă se mai pot lua decizii majore de înlocuire a anumitor proiectoare înainte de achiziţia acestora. In prezent se lucrează la consolidarea corpului de clădire al Facultăţii de Istorie, pe partea de infrastructură se toarnă fundațiile de beton și se va trece cu consolidările la etajele superioare. Avem un an de zile termen, până în iulie 2024, ca să terminăm primul corp, apoi vom trece la următorul.
Citește, mai jos, și despre tunelul de la Universitate: