EXCLUSIV | Cel mai secret loc din Gara de Nord București: sala de așteptare a Regilor. “Uimitor” e puțin spus

Cu o Gară toți suntem datori și nu e român care să nu fi plecat / venit / pierdut vremea / lăcrimat, măcar o dată, în Gara de Nord din București. O lume în miniatură, cu oameni de toate felurile care vin și pleacă. Geamantane, papornițe sau trollere, damigene cu vin, pachete de la mama, batiste fluturate în vânt, despărțiri și revederi, lacrimi și îmbrățișări, nervi și grabă. În spatele ușilor încuiate, la Coloane, se află Salonul Regal, sala de așteptate a Regilor României și a ilustrilor lor invitați, astăzi oale și ulcele, cu toții. Au dispărut fotoliile roșii din piele, englezești, candelabrul uriaș, statuile, tablourile. Tot ce a fost de valoare s-a evaporat în timp. Poftiți în ce a mai rămas din ascunsa sală de așteptare regală din Gara de Nord, astăzi, la Make Bucharest Great Again, un proiect dedicat salvării patrimoniului orașului București.

Cum intri în Gara de Nord, la coloane, o bornă foarte, foarte mică ne arată că acolo a fost odată o linie de cale ferată, numai că trebuie să știi după ce să te uiți, mie mi-a arătat-o șeful de stație.

Linia cu numărul 1 începea chiar în holul central al gării, acolo unde se afla, în pandemie, Centrul de Vaccinare Covid-19, dacă vreți un reper brutal, contemporan. Era linia capetelor încoronate, iar trenul trăgea chiar în fața Salonului Regal, la botul calului, cum ar veni.

“Dacă ați veni dintr-o altă țară a lumii și ați intra pe ușa Salonului, ați putea crede că sunteți în Sala Tronului”

Doar o placă de marmură așezată de ASR Principesa Moștenitoare Margareta ( placă pusă pe vremea Ramonei Mănescu, ministru al Transporturilor) mai amintește că, în spatele ușilor mereu încuiate, se află o sală de așteptare ieșita din comun, nobilă și, cândva, regesc de luxoasă.

“ Dacă ați veni dintr-o altă țară a lumii și ați intra pe ușă, fără să știți unde vă aflați, ați putea crede că sunteți în Sala tronului sau în sala unui palat. Atât de elegant, de solid, de vizionar și de frumos este, pentru că așa a fost tot ce a făcut Carol I în cei 48 de ani de domnie”, spunea Principele Radu al României despre cel mai ascuns loc din Gara de Nord.

Prin acest Salon au trecut toți Regii României, vii sau morți

Tavan decorat spectaculos, cu plafoniere de iluminat aduse de la Paris, coloane, pereți acoperiți cu marmură, oglinzi de cristal, un salon de protocol realizat în stil empire în care au intrat toți Regii României și musafirii lor care ajungeau la București cu trenul. În acest loc, în anul 1914, a fost depus sicriul drapat în negru al Regelui Carol I, în drum spre locul său de veci de la Curtea de Argeș și tot aici, în anul 1928, în prezența Voevodului Mihai, a fost prezentată prima locomotivă cu aburi din România, de tip G10, construită de machidonul Nicolae Malaxa, la Uzinele Malaxa, redenumite de comuniști “Uzinele 23 August”.

“Aș fi vrut să fiu și eu aici când veneau Regii, să le car bagajele”

În această încăpere a intrat Regele Mihai în ziua de 21 decembrie 1947 când s-a întors de la Londra, de la nunta Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Și tot aici, când Regele Mihai a murit, funcționarii de la Gara de Nord i-au așteptat sicriul, doar că l-au dus la Gara Regală Băneasa.

“Aș fi vrut să fiu și eu aici când veneau Regii, să le car bagajele, să fac orice, numai să fiu și eu aici, să fiu mic, să nu mă vadă, doar eu să-i vad”, îmi spune un angajat al Gării de Nord, în timp ce eu fotografiez, cu aprobare, ce a mai rămas din Salonul Regal. Este prăfuit, îmbătrânit și nefolosit, deși ar putea să fie cel mai frumos loc din Gara de Nord. Obiectiv turistic, muzeu regal cu bilete rupte, lecție de istorie pentru copii, ce vreți voi.

O fotografie document ne dovedește cum arată încăperea în ziua ei cea mai glorioasă, ziua în care la București sosea venerabilul Franz Joseph, Împăratul Austro-Ungariei. Unde a dispărut candelabrul? Blazonul Regelui Carol I, cel care a construit totul, până și Gara de Nord? Mobilierul unde este? Salonul de protocol al Regelui Carol I n-a fost niciodată restaurat/renovat, cum s-au lăudat Principesa Margareta și Principele Radu Duda. A fost doar uitat și jefuit după Naționalizare.

Suveranul Austro-Ungariei a fost primit cu mare pompă de peronul Gării de Nord

Între 16/28 septembrie -18 septembrie/30 octombrie,1896, Împăratul Franz Joseph a venit în vizită oficială în România, după ce a participat la inaugurarea canalului navigabil de la Porțile de Fier (Orșova), alături de Regele Carol I. Suveranul Austro-Ungar a fost primit de membrii familiei regale la București și la Sinaia.

Într-o fotografie unică apar, în curtea Palatului Cotroceni, de la stânga la dreapta: Principele Ferdinand, Regele Carol I, Regina Elisabeta, Împăratul Franz Joseph, Principesa Maria și tatăl ei, Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg and Gotha, Duce de Edinburgh. Mama Principesei Maria era Maria Alexandrova Romanova, mare ducesa a Rusiei, unica fiica a Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Fotograf artist: Franz Mandy.

Împăratul Franz Joseph a fost întâmpinat în Salonul Regal cu pâine, sare și bomboane 

Salonul oficial de primire din Gara de Nord a fost făcut de Regele Carol I, special pentru Venerabilul Împărat, ăla care ne lua feciorii (din Transilvania și din Bucovina) la cătanie, cu arcanul, ca să lupte pentru augustul său Imperiu. Vedem in fotografie un candelabru impresionant, tablouri, oglinzi din cristal, marmură, draperii, artă, iar la loc de cinste se afla bustul mărețului oaspete. Garnitura Împăratului a tras chiar în fața Salonului Regal, lângă covorul roșu. Trăsurile il asteptau, cam pe unde au astăzi aurolacii sediu.

La spectaculosul eveniment au fost prezenți Regele Carol I, Regina Elisabeta, Principele Moștenitor Ferdinand, Principesa Moștenitoare Maria, Ministrul de externe al Austro-Ungariei, Contele Agenor Goluchowski, Președintele Consiliului de Miniștri al României, Dimitrie A. Sturdza, Baronul Alois Aerentahl, ministrul Austro-Ungariei la București, Emil Ghyka, Ministrul României la Viena și aghiotanții Împăratului, Generalii Paar, Beck și Bofras.

Grigore Capșa i-a dăruit Împăratului bomboane “Franz Joseph”, special create pentru augusta sa gură

Primarul capitalei C. F. Robescu i-a oferit Împăratului “după datinele străbune pâine și sare pe o tavă de argint aurită, împreună cu două cupe lucrate întocmai după tava și cupele tesaurului de la Pietroasa”, scria L’Independence Roumanie”. Grigore Capșa i-a dăruit Împăratului ”niște superbe albume, îmbrăcate în satin bogat ilustrat. Ilustrația poartă sus portretele Împăratului și ale Regelui, în centru Castelul Peleș și ca încadrament, drapelele austriece și românești”. Tot Grigore Capșa (despre care am scris aici) i-a oferit Împăratului cutii și săculețe la fel decorate, toate umplute cu bomboane Franz Joseph, special create pentru vizită.

“Regele Carol I păstra un sentiment de respect și dragoste bătrânului Împărat”

“Regele Carol păstra un sentiment de respect și dragoste bătrânului Împărat. Acesta era un adevărat prieten al Regelui României, chiar dacă politica lui apăsa cam greu asupra țărișoarei noastre pline de avânt, care arăta prin semne, întrucâtva îngrijorătoare, că voia să trăiască, să înflorească și să se mărească”, scria Regina Maria în “Povestea Vieții mele”.

Împăratul a stat două zile la București și apoi a trecut din nou prin Salonul Regal în drum spre Sinaia, spre odihnă. Deplasarea trenului regal a fost supravegheată personal de inginerul Anghel Saligny, Directorul General al Căilor Ferate Române, cel care a realizat celebrul pod peste Dunare de la Cernavodă, pe lângă care trecem și azi în drum spre mare. Revista “L’Independence Roumanie” a relatat permanent despre “Serbările imperiale” din București, care s-au încheiat la Fortul de la Chitila cu trecerea în revista a trupelor, Carol I fiind încântat să-i arate Împăratului pregătirea Armatei Române.

Regele Trenurilor, Orient Express, a oprit în prima sa călătorie în Gara de Nord din București

Câtă istorie și ce trecut poate să aibă acest loc singular din București, astăzi inaccesibil călătorului de rând. La 8 iunie, 1883, sosește la București, primul tren Orient Express care circula pe linia Vârciorova-București-Giurgiu. La Giurgiu, călătorii coborau din tren, traversau Dunărea cu vaporul, la Rusciuk, și de aici, cu un tren bulgăresc, ajungeau la Varna și din nou cu vaporul, până la Constantinopol.

“Blitz Zug” (“Trenul Fulger”), „Regele Trenurilor”, „Trenul Regilor”, „Trenul de vis” avea să oprească întotdeauna și la București. Călătoria inaugurală a inceput în 4 octombrie 1883 și a durat aproximativ 13 zile pe ruta Paris, Strasbourg, Munchen, Viena, Budapesta, București, Giurgiu. Ruse, Varna. Contantinopol acoperind în total 3.959 de mile. Stridii, caviar, orchestră, lux, o călătorie cu Orient Express-ul costa un sfert din venitul mediu anual al unui francez.

Astăzi, doar călătorii din Orient Express sunt primiți în Salonul Regal

În prezent, când trenul Orient Express ajunge în Gara de Nord, de două ori pe an, ușile Salonului Regal se deschid pentru călători. Doar ei pot intra în capsula timpului. “Numai că nu prea avem ce să le arătăm”, îmi spun angajații Gării de Nord. Tot ce era de valoare a dispărut din Salonul Regal. Nu există nici măcar un portret al Regelui Carol I, nimic nu amintește de extraordinara istorie a locului. A rămas un uriaș covor făcut de măicuțele de la Mănăstirea Agapia, un covor care are țesut pe el secera și ciocanul. Nu-mi explic de ce secera și ciocanul, din moment de măicuțele au țesut într-un colț data la care a fost făcut covorul: “1930, Mănăstirea Agapia”.

Gheorghiu Dej s-a folosit de Salonul și de Trenul Regal

După abdicarea Regelui Mihai, Salonul de protocol a fost folosit de Gheorghe Gheorghiu Dej și de Ceaușescu, tovarășul prea stimat care a vrut sa demoleze Gara de Nord și sa o mute la marginea orașului. În 1989, Salonul a fost încuiat și abia în anul 2013, ASR Principesa Margareta a pus placa de marmură care amintește vag de însemnătatea pe care a avut-o locul. Atât a făcut, atât s-a putut.

Am plecat, iar în urma mea ușile au fost din nou încuiate. Sala de așteptare regală încă mai așteaptă să fie băgată în seama, redescoperită și arătată neamului nostru care trece grăbit prin aceeași Gară veche, generație după generație, cu alte griji, alte probleme, alte papornițe sau trollere, alte revederi și desparțiri, alte destinații. Sau poate că nu mai așteaptă nimic. Rămân pereții acoperiți cu oglinzi de cristal de la 1896, toamna, oglinzi în care și-a făcut mustața Franz Joseph și în care astazi se vede doar praful.

Gara de Nord se numea „Gara Târgoviștei”

Până în anul 1884, Gara de Nord se numea Gara Târgoviștei, principala poartă feroviară a țării. La 1 septembrie 1865, Alexandru Ioan Cuza a emis un decret domnesc, prin care se autoriza construcția căii ferate București-Giurgiu, de către consorțiul britanic John Trevor Barklay& John John Straniforth. A fost inaugurată în 1869 și avea o lungime de 70 de km.

Regele Carol I a dat “prima lovitură de sapă” la Gara de Nord

În 16/28 iulie 1868, Principele Carol alegea locul pentru clădirea gării Bucureștiului, loc situat pe Calea Târgoviștei. “Astăzi, marți la orele 5 după amiaza a avut loc pe strada Târgoviștei, în apropiere cu bariera, o solemnitate de o mare însemnătate pentru viitorul României. Înălțimea sa Domnitorul a dat însuși cea dintâi lovitură de sapă pentru terasamentele liniei ferate București-Galați, în prezența și cu cooperatiunea domnilor miniștri și a antreprenorului rețelei române, domnul Dr. Strousberg”, Monitorul Oficial al României.

Gara de Nord a fost inagurata de Regele Carol I în septembrie 1872 și a fost electrificată în anul 1969. Are opt peroane și 14 linii și rămâne capăt și început de linie pentru toate trenurile și călătoriile noastre. Cele fermecate, cele în care, deși mergem înainte, copacii (și trecutul) rămân înapoi.

Make Bucharest Great again”, proiectul B365.ro susținut de Promenada Mall și Mega Mall, parte din grupul NEPI Rockcastle, vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

• Cea mai veche și mai frumoasă Casă de Târgoveț din vremea Bucureștiului fanariot rezistă și astăzi. Cine-a construit-o atât de bine? Cum?
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York”? Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele