EXCLUSIV | Bucureștenii care redau gloria unui loc rămas fără glorie: Piața Palatului Regal, acum a Revoluției. Cum poate fi transformată parcarea MAI într-o oază de verde

Asociația “Străzi pentru Oameni” a inițiat proiectul “Grădina Revoluției”, excelent plan de regenerare urbană, care poate să schimbe fața celui mai important spațiu istoric din centrul Bucureștiului. Imaginați-vă că acolo unde este o insulă de căldură insuportabilă vara, cu o imensă parcare prăfuită, dedicată exclusiv cadrelor MAI, poate fi o oază de verde, o agora, un loc primitor redat oamenilor.

Piața Revoluție: monumente de arhitectură, statui, straturi de istorie și paragină. Un spațiu al tuturor și al nimănui

Piața Revoluției, un spațiu delimitat de Monumentul Renașterii (cel cu cartof în țepușă), strada Academiei și Calea Victoriei, nu este azi însușită de comunitatea locală, de administrația orașului sau de societatea civilă și nu face parte din viața orașului. Este a tuturor și a nimănui. Cine sunt tinerii care cred în schimbarea unui loc emblematic pentru București, mai jos, interviu cu Corina Kaiser și Teodora Ștefan, reprezentante ale “Străzi pentru Oameni”.

Dintre toate marile piețe ale Bucureștiului, cea a Palatului Regal, azi a Revoluției, cuprinde cea mai mare încărcătură de memorie a istoriei și arhitecturii orașului. Imensul spațiu din buricul orașului reprezintă chiar capsula timpului. Un creuzet cu esențe tari, în care clădirea fostului CC al PCR stă față în față cu Palatul Regal, fără să-și vorbească, edificii flancate de străvechea Biserica a Kretzuleștilor, înviorate de nobila vecinătate cu Ateneul Român, cordiale cu faimosul Hotel Athenee Palace, azi Intercontinental, toate indiferente la tinerețea de azi care se revarsă pe Calea Victoriei, mai ales în weekend. Clădirile stau pe locul lor și îmbătrânesc, nu au voce, dar oamenii au.

Piața Revoluției poate fi regenerată și redată oamenilor

Tot în Piața Revoluției se află faimosul cartof străpuns de o uriașă țepușă de grătar, adică “Memorialul Renașterii-Glorie Eternă Eroilor și Revoluției Române din decembrie 1989”, în prezent, exemplu de paragină în buricul Bucureștiului. Tu de când n-ai mai trecut prin Piața Revoluției? Pe cine crezi că mai reprezintă? Ce știi despre acest loc în care s-a făcut și s-a desfăcut istoria României? Ai vrea să simți că-ți aparține? “Străzi pentru Oameni” a aflat o parte din răspunsuri.

Piața Revoluției, expoziție de istorie în aer liber. De la revoluționari la skateri, fiecare visează ca locul să le aparțină

Probabil că nu este bucureștean care să nu aibă amintiri din Piața Revoluției. Pentru cei foarte în vârstă rămâne Piața Palatului Regal, locul unde în ziua de 8 noiembrie 1945, de ziua Regelui Mihai I, de Sfinții Mihail și Gavril, a fost reprimată cu brutalitate ultima demonstrație anticomunistă, pro-monarhie, din România. Pentru părinții noștri, Piața este locul unde a căzut regimul Ceaușescu, în urma marelui miting al oamenilor muncii convocat în ziua de 21 decembrie 1989. Piața Palatului Regal are o legătură cu fiecare, tineri, bătrâni, copii, revoluționari, persoane care au pierdut pe cineva drag în decembrie 1989, skateri, turiști.

Până în decembrie 1989, în fața CC al PCR parca o singură mașină, cea a soților Ceaușescu, o zonă interzisă bucureștenilor

Până în 1948, s-a numit Piața Palatului Regal, apoi, după 1965, Piața Gheorghe Gheorghiu-Dej, apoi Piața Republicii, un loc interzis bucureștenilor. La intrarea în CC, pavată cu cuburi de granit prin care creștea iarba, parcă o singură mașină, cea a Cârmacilor. Din balconul CC al PCR, în ziua de 21 august 1968, a ținut Nicolae Ceaușescu celebrul miting de condamnare a intrării trupelor sovietice în Cehoslovacia, singura adunare din istoria regimului comunist pentru care n-a fost necesară mobilizarea participanților. Din același balcon au fugit soții Ceaușescu în ziua de 22 decembrie 1989.

Piața are asfalt din plin și câteva monumente de for public recent apărute: Statuia ecvestră din bronz a Regelui Carol I (îndepărtată în 1948 și reamplasată în 2010), Monumentul lui Iuliu Maniu, Monumentul lui Corneliu Coposu, Memorialul Renașterii-Glorie Eternă Eroilor și Revoluției Române din decembrie 1989.

Piața Revoluției va fi activată de un grup de tineri care, în decembrie 1989, erau mici copii sau nu erau născuți

Asociația “Străzi pentru Oameni” este compusă din tineri urbaniști, programatori, experți în dezvoltare urbană, sustenabilitate și comunicare, care la Revoluție erau mici copii sau nici măcar nu erau născuți. Până acum au inițiat proiectele: “Calea Victoriei, pietonală permanentă”, “Un București mai curat”, “Transport public și alternativ”, “Spații verzi mai bune”, “Redescoperim orașul” si “Trotuare libere”.

“Coroana Verde pentru Regina Elisabeta”, reușita tinerilor de la “Străzi pentru Oameni”. Din pasiunea lor au apărut aproape 100 de copaci pe bulevardul fără umbră

Reușita lor majoră este “Coroana Verde pentru Regina Elisabeta”, inițiativă prin care au reușit să planteze aproape 100 de arbori pe Bd. Regina Elisabeta. “Această copertină verde nu este doar despre înfrumusețare, este despre comunitate, reziliență și viitorul nostru comun. Bucurați-vă de umbră și respirați mai ușor știind că acești copaci sunt îngrijiți, udați și întreținuți, totul datorită unui efort colectiv”, anunța Străzi pentru Oameni. Copacii din soiurile găldiță, mesteacăn, arbore de gumă și ginko biloba au fost plantați în primăvară anului 2024, iar în această toamnă vor fi plantați alți 9 arbori.

Pentru viitorul Pieței Revoluției au fost consultați mai multe categorii de comunități care folosesc locul

Pentru a creiona viitoarea Grădină a Revoluției, echipa Străzi pentru Oameni a consultat mai multe categorii reprezentative pentru Bucureșți: ghizi turistici, angajați din zona Calea Victoriei, persoane în vârstă și ONG-uri din domeniu, istorici sau persoane interesate de istoria zonei, comunitatea de skateri și Federația de skateboarding, persoane care au participat sau au pierdut pe cineva drag la Revoluție, elevi de toate vârstele, părinți și ONG-uri din domeniu, studenți, și urmează un focus group cu arhitecți și urbaniști, în luna noiembrie.

Museum Quartier din Viena și The Hight Line din New York, modele de regenerare urbană pentru Grădina Revoluției

Corina Kaiser este managerul proiectului “Grădina Revoluției”. S-a născut la Brașov și a locuit în Londra, Tokyo și New York înainte de a se stabili în București.

B365.ro: Concret, Corina, cum ați regândit spațiul istoric al Pieței Palatului Regal, Piața Revoluției de azi? Cum poate fi revitalizată o grădină de asfalt?

Corina Kaiser: Noi nu reinventăm roata în București. În marile orașe avem mai multe exemple de spații urbane, oarecum abandonate, care au fost readuse la viață, cu verdeață, mobilier urban, pergole pentru umbră, copaci în plantere urbane, cișmele, bănci de stat pe jos, fântâni la nivelul asfaltului. Cele mai bune modele sunt Museum Quartier din Viena și The Hight Line din New York. La Viena exista tot un spațiu foarte mare, betonat, nu era ocupat de mașini, dar era complet pustiu. Vara acolo erau 40-45 de grade, exact ca la București. Acum câțiva ani a trecut printr-un proces de redefinire, proiectanții au adus umbră, mobilier urban, verde, și Museum Quartier a devenit locul unde oamenii stau împreună. Este ceea ce se potrivește și la noi. Munca noastră se concentrează pe toate grupurile de interes, vrem să le aducem împreună la aceeași masă pentru a afla ce vor oamenii să existe în Piața Revoluției.

Corina Kaiser: Momentan, Piața Revoluției nu este integrată în viață bucureștenilor, de aceea este important ca pentru această regenerare urbană să vorbim cu toate comunitățile care folosesc Piața, pentru că altfel nu va fi ceva sustenabil, ar fi o risipă de resurse, timp, bani și încredere. Până acum, acest mod de abordare colaborativ nu a fost foarte prevalent în proiectele publice ale orașului și atunci, uneori, rezultatul a fost nefericit. Au fost idei implementate, care nu au luat în considerare necesitățile comunităților cărora le sunt destinate spațiile.

Evident că orice intervenție temporară este binevenită, fie ea și pe termen scurt. Am început cu sesizări către diverse departamente ale PMB și Primăria S1 pentru curățenie generală, instalarea mai multor coșuri de gunoi, instalarea unor băncuțe, iluminat mai bun și repararea butucilor stricați. Sunt elemente ușor de rezolvat, dar nu sunt soluții pe termen lung.

Este MAI pregătit să renunțe la parcare?

B365.ro: Spațiul din Piața Revoluției este al tuturor. Și al celui care a fost la mitingul din 21 decembrie, al celui rănit acolo, al bătrânului monarhist, al skaterului, al turistului străin care caută umbră și n-o găsește. Muritorii de rând au voie să parcheze acolo sau este doar parcajul MAI?

Corina Kaiser: În mare parte este parcarea Ministerului Afacerilor Interne. Tot spațiul verde este proprietatea PMB, iar o parte din parcare din jurul Memorialului a fost trasată cu linii albastre și este în administrația companiei municipale de parking. Porțiunea mare din fața MAI aparținea de PMB, dar a fost cedată fără remunerare MAI, acolo sunt parcate în principal, mașinile de serviciu ale ministerului.

“Administrația trebuie să asculte ceea ce vor oamenii, este singura metodă prin care regenerarea urbană durabilă poate fi făcută”

B365.ro: Ce ați aflat de la bucureștenii care au participat la focus groups? Cum văd ei viitorul Pieței?

Corina Kaiser: Să știți că noi nu luăm oamenii de pe stradă, îi băgăm într-o sală și le punem întrebări. Este un proces structurat, mergem către grupurile de interes din zonă care ar trebui să aibă un punct de vedere. Sunt grupuri care reprezintă sute de mii de bucureșteni. Este important faptul că acest mod de colaborare nu a existat în planificarea urbană a Bucureștiului de până acum. Scopul nostru principal este să construim punți între Administrație și comunitățile locale, vrem să schimbăm lucrurile prin a oferi Administrației o perspectivă pragmatică, aceea a grupurilor de interes pentru acel spațiu. Această implică un anumit grad de educație și de răbdare a comunității, dar și Administrația trebuie să asculte ceea ce vor oamenii, este singura metodă prin care regenerarea urbană durabilă poate fi făcută.

“Copiii se împiedică de butucii din preajma Monumentului Renașterii”

Teodora Ștefan, președintă Străzi pentru Oameni: Am participat la un focus grup cu copii și ei au probleme pe care adulții nu le au, de exemplu se împiedică de acei butuci din preajma Monumentului Renașterii. Am simțit de asemenea cât de importantă a fost întâlnirea cu revoluționarii. Sunt oameni care au o cu totul altă relație cu acel spațiu și asta a schimbat complet perspectiva echipei noastre.

Corina Kaiser: Eu, la Revoluție, aveam 3 sau 4 ani iar majoritatea colegilor din echipa nu se născuseră. Este ceva foarte reprezentativ pentru majoritatea tinerilor care lucrează pentru proiecte de regenerare urbană în București, și vârsta noastră o chestie bună. Dar am avut două focus grupuri cu revoluționari și persoane care au pierdut pe cineva drag în Piața Revoluției. Ne-au lărgit și îmbogățit foarte mult perspectiva. Ne-au povestit despre zilele, lunile și anii foarte dificili care au urmat pentru ei după 1989. Timpul le-a adâncit și mai mult durerea și dezamăgirea.

“Se numește Piața Revoluției, dar revoluționarii nu se simt reprezentați în acel loc. Toate grupurile de interes reclamă lipsa curățeniei, iluminatul, spațiul verde neîngrijit”

Noi am fost chiar primii care i-am întrebat cum ar vrea să arate locul, ce ați vrea să vedeți aici, ce ați vrea să simțiți când veniți aici. Există două categorii de întrebări, unele pe termen scurt, altele pe termen lung. Pe termen scurt, indiferent pe cine am întrebat, de la copii de 10 ani la revoluționari și seniori de 60-65 plus, punctele de nemulțumire au fost: curățenia, iluminatul, băncile inexistente, puține coșuri de gunoi, monumentul nu este întreținut, copiii se împiedică mereu de butucii monumentului, spațiul verde din spatele Memorialului se află într-o stare avansată de degradare. În general, nimeni nu simte că acel spațiu este al lui, nici Administrația, nici comunitatea. Cei mai îndrăgiți de toată lumea, din toate grupele de vârstă cu care am vorbit, sunt skaterii. Inclusiv revoluționarii simt un contrast foarte frumos și inspirațional când văd skaterii în fața fostului CC, ei reprezintă o lume a viitorului.

“La ridicarea Memorialului Renașterii, bucureștenii nu au fost consultați”

B365.ro: Memorialul Renașterii cu cartoful sau cum îl vedeți integrat în Grădina Revoluției ?

Corina Kaiser: Am avut un feedback foarte mixt pentru Memorial. Nimeni nu a spus: Vai ce frumos e, îmi doresc o miniatură la mine în grădină. Oamenii își aduc aminte cum a apărut Memorialul, nimeni n-a fost consultat atunci, comunitatea celor care ar fi trebuit să colaboreze cu Administrația pentru crearea unui spațiu de memorie și de vindecare nu a fost deloc implicată. Mai este și aspectul foarte pragmatic, Memorialul a costat enorm de mulți bani, dar n-avem ce să facem cu el, nu-l putem demola.

“Ne dorim un concurs de soluții național sau internațional pentru Piața Revoluției”

B365.ro: Îl păstrăm deși e scump și nereprezentativ.

Corina Kaizer: Problema adevărată este mai degrabă spațiul din jurul Monumentului Renașterii. Dacă ar fi mai verde, mai primitor, mai incluziv pentru toate grupurile, ar deveni elementul principal al Pieței, versus Memorialul care acum nu este îndrăgit.

Tot ce facem este să dăm o voce acestor comunități, să asigurăm un loc unde oamenii să-și spună opinia, părerile și speranțele pentru acest spațiu. Structurăm toate aceste păreri și le punem într-un raport final, care apoi ajunge la Administrația Bucureștiului pentru a fi inclus în planificarea urbană viitoare. Ne dorim un concurs de soluții național sau internațional pentru Piața Revoluției. Vrem dezvoltare și regenerare urbană durabilă, dar făcută cu cap, care să transforme spațiul.

Avem o colaborare foarte deschisă cu Administrația PMB, a început o dată cu proiectul Coroana Verde pentru Regina Elisabeta. Ni s-a spus chiar din interiorul Administrației că facem pionierat în a deschide Administrația către comunitățile locale. Este o abordare care nu a existat până acum, dar este foarte importantă pentru noi, fără de care nu se poate face regenerare urbană. Am avut discuții cu Departamentul de Urbanism al PMB, care ne-a explicat care sunt datele tehnice în zonă. Cred că apreciază că noi aducem o contribuție care îi ajută în munca lor.

“Coroana Verde a Reginei Elisabeta” se află în fruntea portofoliului nostru, un exemplu de proiect finalizat”

B365.ro: Teodora, cum ați reușit să faceți Coroana Verde a Reginei Elisabeta?

Teodora Ștefan: Am fost de la început în proiect, a durat doi ani până când am reușit să plantăm aproape 100 de copaci. Este o idee reușită de care suntem foarte mândri, este fruntea portofoliului nostru, un exemplu de proiect finalizat. Am simțit inclusiv schimbarea, pentru că la începutul proiectului nu exista un flow foarte clar despre cum am putea colabora cu Administrația Bucureștiului, dar asta s-a schimbat un pic spre finalul proiectului. Am fost surprinși de cât de mult timp a durat implementarea acestui proiect, ne doream să se întâmple mult mai repede. Ne doream să aibă o anvergură mai mare, să fie mai mult de 100 de copaci plantați, ne doream să recuperăm alveolele de pe bulevard care au fost astupate de asfalt. Însă suntem bucuroși că fața Bd. Regina Elisabeta s-a schimbat, era într-o stare deplorabilă. Este încă în derulare acest proiect, include inclusiv partea de mentenanță pe termen lung pentru a ne asigura că arborii sunt îngrijiți, că se prind, etc.

“Este un privilegiu să avem oportunitatea de a contribui la direcția orașului”

B365.ro: De ce iubiți Bucureștiul și vreți să-l schimbați?

Corina Kaizer: Bucureștiul este un oraș în mișcare continuă și se reinventează constant. Pentru mine, dar cred că și pentru echipa noastră, este un privilegiu să avem oportunitatea de a contribui la direcția orașului. Asta ne ține în priză. Noi ne-am apucat de Piața Revoluției pentru că este o problemă foarte nevralgica în centrul orașului. Când o problemă este foarte mare, unii oameni pot să spună: “Da, asta e, nu se poate face nimic”. Noi credem că este o problemă mult prea mare ca să nu facem nimic, hai să ne apucăm de treaba.

George Vasiliu, mentorul echipei “Străzi pentru Oameni”. Tânărul arhitect a fondat asociația în timp ce se lupta cu un cancer foarte avansat. “Sperăm să trăim în Bucureștiul pe care el îl visa”

Teodora Ștefan: Răspunsul meu este foarte personal. Eu iubesc Bucureștiul pentru că George Vasiliu, inițiatorul acestei asociații, m-a făcut să iubesc Bucureștiul pentru cât era el pasionat de oraș. Avea o viziunea extraordinară pentru cum i-ar fi plăcut să arate. George Vasiliu a inițiat “Străzi pentru Oameni” în timp ce se lupta cu un cancer foarte, foarte, avansat. George a vrut să lase ceva în urmă, este moștenirea lui pentru noi, pentru București. Cunoscându-l, m-am molipsit de energia lui. Este important să știți asta, pentru a înțelege motivația noastră și a celor care l-au cunoscut. George nu mai trăiește, dar a strâns în jurul lui o adevărată comunitate, încă din 2020. În proiectul Grădina Revoluției suntem în echipă 7 oameni iar în comunitatea extinsă numărăm în jur de 60. În timp ce se lupta cu cancerul, pentru George, Străzi pentru Oameni a fost cauza lui de suflet. Sperăm să trăim în Bucureștiul pe care el îl visa.

Arhitectul George Vasiliu este fondatorul Asociației Străzi pentru Oameni. Din 2017 până în 2022 s-a implicat în proiecte pentru comunitate. Își dorea să adune lângă el cât mai multă lume care să transforme Bucureștiul într-un loc mai bun, în care să putem trăi. Din grădina în care se afla George acum poate că, într-o zi, se va vedea și Grădina Revoluției.

Citește, mai jos, și alte istorii ale cartierelor bucureștene

EXCLUSIV I O singură clădire redă viața unui întreg cartier. Bursa Mărfurilor București, monument industrial de rară frumusețe, e acum The Ark – arca lui Noe din Rahova-Uranus

• EXCLUSIV I O istorie fabuloasă. Parcul Tineretului, făcut cu eforturi gigantice pe fosta groapă de gunoi Valea Plângerii – Cocioc, cel mai toxic teren din București
• EXCLUSIV I Parcul Circului, o groapă de gunoi transformată în Paradis. Cum se alege praful de opera unui mare arhitect peisagist din București
• Titulescu, cartier cu prețuri săltate de Piața Victoriei, dominat de cel mai frumos palat administrativ din București: clădirea Primăriei Sectorului 1
• Tei, cea mai mare resursă verde-albastră din București. De la săraca mahala cu copii în cămăși de sac în toiul iernii la cartier cu blocuri de lux pe malul lacului
• VIDEO | Bucureștiul dispărut. „Între Bariera Vergului și Bariera Mogoșoaiei”, cum arăta cartierul Ștefan cel Mare înainte să apară blocurile
• Invitație la îndrăgostire. Flămânda și Sfânta Ecaterina – cartiere unice, care-și păstrează numele de mahalale și tot farmecul din vechiul București | INTERVIU
• De ce e Floreasca un cartier atât de atractiv (și scump), deși e plin de blocuri tip cazarmă, cu apartamente minuscule. Microuniversul ridicat în locul hipodromului lui Negropontes
• Într-o mare de blocuri comuniste, două oaze de case vechi din cartierul Tineretului au scăpat de demolare. Parcelarea Lânăriei, concepută de arhitectul palatelor din Micul Paris
• Cartierul Tineretului, construit în ritm infernal, a înlăturat brutal casele și rostul a mii de bucureșteni. Călătorie în lumea dispărută a florarilor de la care Regina Maria lua bujori
• Cartierul evreiesc din vechiul București, azi umbra unui spațiu cândva vibrant, cu prăvălii și case interbelice valoroase. Unde azi e magazinul Unirea era inima comunității
• Dorobanți, azi cartierul cu cele mai râvnite vile din București, a plecat de la case-vagon cu grădini mari. Cine au fost dezvoltatorii care au transformat spectaculos zona | Interviu
• Pipera, exodul bucureștenilor în câmp. Cartier de business cu zgârie-nori lângă urbanism de tarla, aplicat după coduri de pe vremea lui Cuza I INTERVIU
• Ferentari, cartierul promisiunilor neonorate de mai bine de 100 de ani. Cum a ajuns “Câmpul Veseliei” să fie considerat ghetoul Bucureștiului | INTERVIU
• Colentina, pe vremuri colea-n tină, cartierul căruia natura i-a dăruit și lac, și râu. Unde acum e Parcul Plumbuita, cândva era o mare mlaștină din București | INTERVIU
• Icoanei, cartierul perfect pentru plimbare. Mahalaua de unde izvora Bucureștioara cu apă “greu mirositoare”, acum zona cu cele mai frumoase (și scumpe) case din București
• Iancului, vechi cartier bucureștean și marile transformări prin care a trecut. Ca să-l refacă așa cum voiau, comuniștii i-au închis complet bulevardul vreme de 2 ani
• Militari: cum s-a transformat din cartier-dormitor liniștit în comunism, în dormitor neliniștit în capitalism. Este singurul cartier din București care n-a avut parc până anul acesta
• Cățelu, singurul cartier din București cu locuințe cu prispe lungi, ca la țară, geniala “găselniță” a unui mare arhitect, Tiberiu Niga
• Bucureștii Noi, așezarea clădită de la zero de magnatul Basilescu, un om cu un vis formidabil. “Comunele suburbane se înăbușă sub dictatura primarului central și a hoților”
• Acolo unde azi e grandioasa amenajare Lacul Morii, cu cele mai pitorești apusuri din București, a fost odată străvechiul Crângași, cu biserică și cimitir. În locul lor au apărut blocuri I Interviu
• “În Titan, stelele-s mentosane”. Cel mai mare cartier muncitoresc din București a fost admirat până și de președintele Nixon și de dictatorul Mobutu | Interviu cu jazzmanul Iordache
• “Domenii” de vis, cu case cu grădini de milioane. Peste o sută de familii se luptă cu rechini imobiliari și presează administrația să protejeze frumusețea unui cartier unic în București
• Bucureștenii din Berceni au câștigat meciul cu investitorul care voia să transforme baza sportivă Girueta în hipermarket. ”E un caz fericit unic, lista parcurilor sportive demolate e uriașă”
• VIDEO I Podul Calicilor sau Calea Rahovei, drumul negoțului din care s-a născut un cartier. Rahova, în imagini: trecutul pitoresc al unui mic sat înghițit de un mare oraș
• VIDEO | La mulți ani, Berceni (ori îți place, ori te temi)! Acum 59 de ani, nașterea cartierului era anunțată la gazetă
• Incredibil, dar adevărat în orașul betonat: Vatra Luminoasă, cartierul-miracol cu case cu grădină pentru bucureșteanul simplu. Case ieftine și subvenționate de stat