EXCLUSIV | Am fost dincolo de ușile blindate ale Monetăriei Statului din București, locul unde se bate moneda țării, cea mai bine păzită clădire din România

Monetăria Statului. Cea mai bine păzită clădire din România. Locul unde sunt create monede, medalii, decorații, bijuterii și alte arfecte din metale prețioase. Una dintre cele mai vechi instituții ale statului care funcționează încă din anul 1870. Palatul Leilor, un loc strategic de importanță națională. I-am cunoscut pe cei care lucrează în producția de monede, medalii, obiecte de cult, candele din argint, ferecături de icoane și racle pentru sfinți, cu artă și meșteșug. Ce am descoperit în interiorul unui loc emblematic pentru banii noștri și de ce nu poate fi falsificat leul românesc, mai jos.

V-ați gândit vreodată unde și cum se fac banii care ne trec zilnic prin mână? Banii noștri norocoși? Pe dealul Filaretului, într-o clădire inaugurată în anul 1935, funcționează Regia Autonomă Monetăria Statului, o instituție care are o îndelungată tradiție și experiență în baterea de monedă. Monetăria Statului este dotată cu tehnologie de ultimă generație și produce medalii de colecție, medalii personalizate, bijuterii, insigne, plachete, sigilii. Pe toate le-am văzut cu ochii mei.

“Atunci când un stat era recunoscut, trebuia să-și bată și monedă, ca să-și demonstreze puterea și stabilitatea”

Octavian Schen, Director general al Monetăriei Statului: “Avem obligația de a duce mai departe meșteșugul acesta, arta de a bate monedă. Ține de identitatea noastră ca stat independent, suveran, pentru că din cele mai vechi timpuri atunci când un stat era recunoscut trebuia să-și bată și monedă ca să-și demonstreze puterea și stabilitatea”.

În anul 1870, Regele Carol I a inaugurat “Otelul de Monetă”, adică “hotelul”, “palatul” leilor

Monetăria Statului a fost înființată în anul 1870 de către Regele Carol I, la trei ani de la întemeierea Sistemului monetar Național și, până în anul 1902, a avut sediul pe Șoseaua Kiseleff, într-o clădire pe al cărei loc se află acum Muzeul Țăranului Român. În ziua de 24 februarie 1870, în prezența Regelui Carol I, a primului-ministru Alexandru Golescu și a lui I.C. Brătianu, se inaugurează edificiul primei monetării din România. Monitorul Oficial din 25 februarie/9 martie 1870 prezintă evenimentul ca fiind “inaugurarea Otelului de Monetă”, cu sensul de “palat” sau “hotel de monedă”, și publică “deciziunea” Ministerului de Finanțe prin care se indică începerea baterii monedelor de 20 de lei noi (54 de lei vechi) și de 1 leu nou (54 de parale) purtând pe o parte efigia Regelui Carol I și, pe cealaltă, valoarea și anul seriei, gravate între două ramuri, una de stejar și una de laur, simbol de bravură și glorie a strămoșilor noștri. În anul 1885 au fost bătute 50 de milioane de monede de argint, astăzi o raritate și pentru colecționari.

Înainte de Monetăria Statului, românii aveau bănării în care băteau monedă

Octavian Schen, Director general al Monetăriei Statului: “Înainte de Regele Carol I au existat acele bănării, au fost mai multe centre de producție pentru monedele românești în Moldova, Oltenia și la Mănăstirea Snagov. Înainte de legea promulgată de Alexandru Ioan Cuza pentru stabilirea sistemului monetar național era dezordine monetară, aveam pe teritoriul Țărilor Românești monede olandeze, rusești, austro-ungare, otomane. Cei care au organizat România ca stat modern și independent au întemeiat și Monetăria Statului”.

“Notarii publici sau diverse instituții sunt obligate să realizeze sigiliile, ștampilele, la Monetăria Statului”

B365.ro: Cum este organizată Monetăria Statului?

Octavian Schen, Director general al Monetăriei Statului: “Cea mai importantă secție este cea monetară. Eliminăm povestea aceasta cu moneda care, de fapt, nu ar fi produsă în țara noastră, și că, de fapt, avem instituții de fațadă: este total fals. Moneda s-a produs aici începând din anul 1935, fără a mă raporta la perioada de debut în care Regele Carol I inaugurează prima monetărie în anul 1870 din România. Din anul 1935, inclusiv în perioada comunistă, moneda s-a realizat aici. Mai sunt și secțiile conexe, avem secții care realizează decorațiile, o nișă cu care ne mândrim, pentru că iată, reprezintă un alt element puternic de suveranitate. Avem secția în care se fabrică sigilii, un alt aspect important, de tradiție, pentru că în trecut sigiliul era un obiect ce facilita comunicarea autentificată. Și acum, notarii publici sau diverse instituții sunt obligate să realizeze aceste sigilii, aceste ștampile, la Monetăria Statului. Avem partea de medalistică, cu un program nou, unul care caută să pună în valoare elementele noastre naționale, căutăm să promovăm tot ceea ce este românesc, personalități și evenimente istorice care pentru noi românii reprezintă un simbol”.

“Noi batem moneda ca pe vremea bănăriilor, însă cu utilaje foarte moderne”

B365.ro: Cine stabilește faptul ca pe o bancnotă să fie Ecaterina Teodoroiu și nu Regina Maria, sau știu eu ce altă personalitate?

Octavian Schen, Director general al Monetăriei Statului: “Noi suntem Monetăria Statului, nu suntem Imprimeria Băncii Naționale ce tipărește bancnotele românești, suntem două instituții surori aflate în coordonarea Băncii Naționale a României. Noi ne ocupăm doar de partea metalică, adică de monedele în circulație pe care le utilizăm zilnic și apoi, monedele de colecție realizate din metale prețioase. Noi batem moneda, cum spuneți dvs, ca pe vremea marilor dregători, însă cu utilaje foarte moderne. Designul pentru monedă este realizat printr-o colaborare instituțională destul de bine pusă la punct de peste 150 de ani încoace, chiar dacă noi, Monetaria, ne-am născut un pic înaintea Băncii Naționale. Există comisii care avizează anumite demersuri, este un proces în care sunt analizate riscurile și avantajele, designul este analizat din toate punctele de vedere, astfel încât el să fie oportun momentului. Tot ce trebuie să facem noi este să promovăm valorile românești. Desi UE deschide noi perspective, trebuie să reechilibram balanța prin aplecarea asupra valorilor autentice, naționale, românești, pentru că de-a lungul timpului au fost multe personalități ce au schimbat nu numai România, au schimbat lumea și merită să le dedicăm medalii”.

“O monedă pare simplă, dar este complicată, până și moneda de zece bani are elemente de securitate”

Octavian Schen, Director general al Monetăriei Statului: ”Poate că despre moneda de circulație mulți spun că este simplă. Ei bine, ceea ce pare simplu este complicat, sau ceea ce se prezintă simplu și nu pare complicat, de fapt devine complicat într-o transpunere tehnologică. Vă dați seama că pe o monedă de zece bani trebuie să ai elemente de securitate? Pare simplă, dar ea conține elemente de securitate necesare împotriva falsificării. Pe mine personal, mă antrenează procesul acesta de realizare a monedei de circulație, pentru că trebuie să aplicăm cele mai noi tehnici într-un domeniu atât de vast, deoarece monedă de circulație este și cea națională, utilizată intern, dar tot monedă de circulație este și moneda euro”.

“Meseria noastră este o îmbinare între artă, tehnologie, seriozitate și răbdare”

B365.ro: Cine lucrează la Monetărie? Sunt artiști talentați?

Octavian Schen, Director general al Monetăriei Statului: “Nu se poate fără talent. Meseria aceasta este o îmbinare de artă cu meșteșug. De exemplu, dacă ne referim la Brâncuși, noi avem artiști care-l venerează pe Brâncuși. Pe de altă parte, artiștii trebuie să cunoască și tainele și mecanismele proceselor tehnologice pe care le utilizează. Este o îmbinare între artă, tehnologie și seriozitate, răbdare”.

“Cu cât falsificatorii pot intra în posesia unor tehnologii care pun în pericol activitatea noastră, cu atât noi trebuie să ridicăm standardul tehnologic pentru a fi tot timpul înaintea lor”

B365.ro: Cum preveniți falsificarea banilor?

Octavian Schen, Director general al Monetăriei Statului: “Noi suntem mereu în alertă și riscul predominant în activitatea această este determinat de evoluția tehnologică. Cu cât falsificatorii pot intra în posesia unor tehnologii ce pun în pericol activitatea noastră, cu atât noi trebuie să ne updatăm, să ridicăm standardul acestor tehnologii, pentru a fi tot timpul înaintea lor. Până la urmă este și un challenge, este foarte bine că nu ne plafonăm, este foarte bine că simțim că ne împinge ceva de la spate ca să evoluăm și să creștem acest nivel. În ultimii zece ani am avut o țintă și anume reorganizarea activității prin retehnologizare. Este clar că moneda națională trebuie să fie la același nivel calitativ cu cele din Europa, pentru că atunci când poți circula liber, vezi sau utilizezi o monedă dintr-un alt stat, ești tentat să o compari cu moneda ta națională”.

“Investim profitul în retehnologizare”

Octavian Schen, Director general al Monetăriei Statului: “Am achiziționat tehnologie ca să fim pregătiți, a trebuit să obținem acel know-how. Să avem și echipamentul și tehnologia, și resursa. Este o preocupare constantă, aceasta de a investi, și mă bucur că în ultimii ani am reușit prin memorandumuri să obținem derogări de la anumite prevederi legale pentru ca o parte semnificativă a profitului obținut să fie utilizat ca sursă de finanțare pentru investiții și retehnologizare. Chiar mă mândresc cu realizările colegilor mei, care, cel puțin în ultimii ani, au înregistrat un grad de realizare a investițiilor de peste 80%”.

“Medalia se crează acum cu ajutorul laserului, înainte de a cumpăra utilajul laser, totul se lucra manual”

Am fost în Atelierul de Creație al Monetăriei Statului în care lucrează numai absolvenți de Arte Plastice. Am văzut cum lua naștere o medalie care o reprezintă pe Regina Maria. Din motive lesne de înțeles, vom proteja identitatea artiștilor.

Artist, angajat Monetăria Statului: “Iată cum ia naștere o medalie. Totul începe de la un proiect, făcut ori pe calculator, ori desenat de mână, după indicațiile clientului. Se scoate la imprimantă desenul la o scară mult mai mare decât medalia finită și după acest desen se modelează chipul Reginei Maria în plastilină. Doar chipul, atunci când avem medalii cu clădiri, acelea se obțin într-o altă manieră. După ce a fost transpus chipul în plastilină se realizează modelajul din ipsos, nu chiar cu toate detaliile, sunt unele detalii care nu se pot reda în plastilină, sunt foarte mici și fine. După ce s-a realizat modelajul, negativul obținut este utilizat pentru turnări succesive în ipsos, aceasta machetă prezentând, gravat, atât portretul, dar și textul aferent medaliei. Textul s-a realizat aici de mână, deoarece mai are niște valuri, mai are un plan. Medalia se crează acum cu ajutorul laserului, nu se mai face manual. Înainte de achiziționarea echipamentului laser, tot procesul se executa manual. Ne ajută foarte mult tehnologia, pentru că altfel, realizarea textului ne-ar fi luat foarte mult timp”.

B365.ro: Care este medalia la care ați lucrat cel mai mult?

Artist, angajat Monetăria Statului: “Eu am realizat prima monedă de colecție ce a fost emisă de către Banca Națională cu chipul lui Aurel Vlaicu, cea de 50 de bani. Ar mai trebui să fie în circulație, dar colecționarii o rețin, când o prind, o opresc. Sunt pasionat de aviație și de aceea mi-a plăcut mult ce am realizat. Aici lucrează numai absolvenți de Arte Plastice. Suntem trei sculptori, un grafician și ne-au mai venit doi colegi, tot graficieni. Pe lângă medalii, mai facem și pliante, broșuri, tot ce ține de prezentare, de ambalaj. Eu sunt sculptor și lucrez aici din anul 1989 și este foarte frumos să fiu aici, pentru că, pentru mine cel puțin, pot să-mi practic meseria”.

La Monetăria Statului au fost create peste 300 de racle pentru sfinți, racle pe care le vedeți în marile biserici din București și din România

Machetist grafician: “Eu mă ocup de crearea obiectelor de cult, am făcut multe desene pentru raclele ornamentale în care se pun moaștele pe care le găsim la unele dintre bisericile mari din București. Eu am făcut în jur de 300 de racle pentru moaște din toată țara, m-am ocupat de concepția lor”.

Denisa: “Lucrez la Monetăria Statului de șase ani, la bază sunt inginer chimist. Am preluat conducerea Compartimentului de Control Tehnic de Calitate, am fost implicată în mai multe proiecte naționale și internaționale. Atunci când am intrat aici, efectiv, pereții, întreaga clădire, toate, am simțit că sunt încărcate cu multă emoție și istorie. Efectiv, este un loc aparte care nu te mai lasă să pleci. Îți este greu să te desprinzi”.

“Când văd o monedă pe jos mi se rupe sufletul că e acolo, nu din perspectiva valorii sale nominale, ci mă gândesc cu câtă muncă a fost produsă.”

B365.ro: Ce ați simțit în locul în care se bate moneda?

Denisa: “O mare emoție. M-a fascinat ideea că aici se produc monedele țării de un ban, zece bani, 50 de bani sau cele cu valoare numismatică realizate din metale prețioase. Simți o mare responsabilitate. În ceea ce facem noi responsabilitatea este mereu prezentă, nici acum nu pot să spun că vin lejer la muncă, dar între timp m-am învățat. De când am descoperit procesul de producție și am văzut câtă muncă implică realizarea unei monede, nu mai tratez moneda așa cum o tratam înainte. Acum dacă văd o monedă pe jos mi se rupe sufletul că e acolo, nu neapărat din perspectiva valorii sale nominale. Nu mă pot abține să nu mă aplec, să o iau pentru că mă gândesc cu câtă muncă a fost produsă”.

Pentru o singură monedă lucrează mai mulți oameni timp de câteva săptămâni

Denisa: “Avem monede în circulație de un ban, cinci bani, zece bani și 50 de bani și monede numismatice pe care apare valoarea nominală. Sunt fabricate din metale prețioase de cele mai multe ori. Deci nu sunt replici, au un design nou și aniversează un eveniment important. Pentru a produce o singură monedă avem nevoie de multe meserii. Se începe de la Departamentul de Creații Artistice, apoi ajunge la gravor, la strungari, trece pe la tratament termic, ajunge în etapa de presare la presator, pe tot parcursul este altcineva care o verifică, urmează ambalarea, tezaurizarea, distribuția, nenumărați lucrători sunt implicați”.

Banii nu sunt fabricați în serie

Denisa: “Durează destul de mult, o singură monedă se produce în câteva săptămâni. Oamenii poate că își închipuie că este făcută în serie, nu este. Atunci când discutăm despre hârtie, da, tiparul suportă mai multe, dar noi efectiv lucrăm cu metale și metalul nu suportă prea multe. Monedele în circulație sunt realizate din diferite aliaje sau din oțel placat cu diferite aliaje”.

“Efortul precedesorilor noștri care au făcut posibilă baterea acestei piese și punerea ei în circulație este un lucru extraordinar”

Octavian Schen, Director general al Monetăriei Statului: “Când lucrezi aici înțelegi eforturile ce au fost făcute în trecut pentru a înființa și a pune pe piață moneda națională. Pentru că atunci când ești copil, sau poate și adolescent te gândești: bine, dar ce este o monedă? O bucată de metal presat, însă simbolistica ei este una extrordinară. Efortul predecesorilor noștri ce au făcut posibilă baterea acestei piese și punerea ei în circulație este un lucru extraordinar. Apoi, gândiți-vă la truda cu care colegii noștri o lucrează”.