Eu vreau să o cer pe Maia Sandu de nevastă. Eu fiind în NATO. Ea nu. Să vedem atunci.

Toate țările din proximitatea Rusiei nu sunt în NATO. De la summitul de la București din 2008, când George W. Bush i-a zis lui Putin că Georgia și Ucraina vor intra în NATO, au trecut 14 ani. Moldova a fost prima victimă a războiului cu rușii în anul 1992. Cu mult mult înainte de summitul care l-a înfuriat pe Putin prima dată. Acum Transnistria este în poziția tuturor republicilor separatiste care se cer alipite la Federația Rusă, și, culmea, cu care Federația Rusă nu vrea unirea. Tot din motive strategice.

 Moldova nu s-a cerut în NATO. N-am auzit-o pe doamna Maia să zică. Doar în UE se cere dumneaei. Știți scenariul pentru care a încercat să devină cetățean și fostul pirat in charge, Traian Băsescu. Intâi în UE și apoi în România. Care România este în NATO. A urmat Georgia. Apoi Ucraina prima dată. Aia cu pierderea Crimeei. Apoi a urmat a doua oară. Acum în timp ce citești asta. Și se va mai întâmpla și a treia oară. Dacă e. 

Există însă un cor de galerie hard ultrași, care nu doarme noaptea, la propriu, de când rușii sunt pe Insula Șerpilor, la 45 de km de noi, și care țipă isteric că vin rușii dacă, nu-i așa, se enervează atât de tare incât „să dea” într-o țară NATO. Aș vrea să-i liniștesc: Putin este un psihopat kaghebist, da, dar nu-i atât de prost încât să facă asta. Și nu o spun eu, o spun americanii. Scopul său este Nova Rossia, nu al treilea război mondial. Deci nu anexarea unui stat independent despre care a recunoscut public-neoficial însă-că este al României. Și nu pentru că ar fi un om decent care spune adevărul și nici pentru că, galant fiind, ne dă nouă Snakes Island înapoi, la fundiță roșie cu tricolor și cu tezaurul pus frumos în mijloc, într-o matrioșcă mare cât inima mea.

În care urmează să și râdem PUTIN de noi înșine

Dar, să mă-ntorc la cererea mea interesată geopolitic de a o cere de soție pe Maia Sandu, președinta Moldovei. În primul rând ne potrivim. Ea e micuță. Eu la fel. A făcut Harvard. Eu, Revoluția. Intrebată în anul 2019 de un eventual soț, ea a zis:  Demult nu mai primesc această întrebare. Nu-mi mai amintesc ce răspunsuri aveam, dar știu că le spuneam că sunt în căutarea omului perfect, pe care nu l-am găsit. Așa că e timpul să apar EU. 

În al doilea rând, dânsa este cel mai activ președinte de limbă română din politică externă a lumii. Ultima vizită externă a lui Johannis a fost în Franța, la o discuție despre Sahel. 

Adică e tenace, și mai ales, știe să fie foarte inteligentă politic și să-și reconstruiască țara, nu să și-o distrugă ca toți băieții ăștia care nu au avut arme când erau mici. 

Nici o populație civilă nu merită un război doar pentru că liderii politici fac jocuri în numele lor.

Așa că am pus pariu pe o ladă de wiskey cu unul dintre arhitecții restauratori ai Hanului Gabroveni, Flaviu Barbacaru, cum că Moldova nu va fi invadată de ruși. S-ar opune..nu, nu România, că ea nu contează în nici un fel, ci Germania, par egzamplu, adică acea țară europeană care se opune sancțiunilor cu swift off asupra Rusiei, care are cancelari vânduți prin consilii de administrație, și care-l sună din când în când și pe Johannis să se amuze de dialectul lui provincial „hoh deutsch”.

Care-i planul meu matrimonial, politic și electoral

Bunăoară, pe doamna Maia o cer eu de soție după ce candidez la președinția României Mici. Și, zbang, facem Unirea! Dacă nu vrea, o să candidez contra ei, o să pierd, și apoi să-i cer mâna. Și ea va accepta. Și apoi va candida ea și va câștiga contra lui Geoană. Apoi o aducem și pe prim ministra sa, Gavrilița, tot cu Harvardul și dânsa. Desființăm armata și toți banii din bugetul militar îi dăm la Educație, Sănătate, Mediu și Cultură. Ăia 2 % din PIB. 

Ați râs? Nu cred. Că vă e prea frică și cu facturile prea mari. Și sunteți și misogini. 

Dar mie tot îmi place de ea mai mult ca de Johannis, Băsescu, Iliescu și Constantinescu. Ca bărbați. De stat.