“Eu trăiesc într-un Chibrit”. Grivița-Chibrit, cartier de ceferiști din București, astăzi fără ceferiști

19 oct. 2022
7103 Afișari
“Eu trăiesc într-un Chibrit”. Grivița-Chibrit, cartier de ceferiști din București, astăzi fără ceferiști
“Eu trăiesc într-un Chibrit”. Grivița-Chibrit, cartier de ceferiști din București, astăzi fără ceferiști. Foto credit " Eu trăiesc intr-un Chibrit".

În apartamente-cutii de chibrituri s-au mutat bucureștenii în timpul regimului comunist, dar de ce se numește Chibrit, Piața Chibrit, nu există date certe. Cartierul situat între Bulevardul Ion Mihalache și Calea Griviței a luat naștere între două gropi, Groapa lui Ouatu și Groapa Cuțarida, și este un vestigiu al comunității ceferiștilor care locuia în apropiere Atelierelor CFR-Grivița. Mai este și cartierul în care Gheorghe-Gheorghiu Dej a inventat mitul lui Vasile Roaită, tânărul de 19 ani care, chipurile, ar fi murit cu mâna încleștată pe sirenă în timpul grevei muncitorilor ceferiști din 15-16 februarie 1933. Ceaușescu avea însă să-l demitizeze cu totul. În prezent, în epoca Facebook, grupul de inițiativă civică “Eu trăiesc într-un Chibrit” și-a propus și reușește să schimbe fața cartierului. Mai jos, Cartierul Grivița-Chibrit, o istorie bucureșteană.

piata, chibrit
Piața Chibrit in anii ’70. Foto credit „Eu trăiesc intr-un Chibrit”, pagina de facebook.
Blocuri de locuințe pe Calea Griviței, 1960-1965. Foto credit Arhiva Digitală a Uniunii Arhitecților din România.
piata, chibrit
Blocul Turn din Piața Chibrit, aflat la intersectia Bulevardului 1 Mai ( Ion Mihalache) cu Calea Griviței. Foto credit „Eu trăiesc intr-un Chibrit”, pagina de facebook.

Unde începe Chibritul nimeni nu știe exact, cert este că se termină în Piața Chibrit, de i se mai spune și Mureș sau Clăbucet. Bulevardul 1 Mai, fost Ho Chi Minh, actual Ion Mihalache, duce în Chibrit, iar Calea Griviței (fost Drum al Piteștilor devenit Podul de Pământ) tot acolo duce. Dezvoltarea zonei a început în 1913, an în care Societatea Comunală pentru Locuințe Ieftine începe să ridice primele case pentru muncitorii ceferiști. Pe atunci Grivița era doar un sat de la marginea Bucureștilor.

Parcelarea Steaua, locuințe pentriu ceferisti. Foto credit Studio Zona.
calea, grivitei
Parcelarea Steaua. Foto credit Studio Zona.

1913-1920, Parcelarea “Steaua”, cea mai întinsă lotizare a Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine

Societatea comunală semnează o convenție cu CFR pentru construirea parcelării Steaua și a completării Parcelării Grant cu locuințe pentru ceferiști. Motivele pentru care directorii Căilor Ferate Române au angajat Societatea Comunală să construiască locuințe iefine pentru muncitorii ceferiști erau determinate de condițiile precare de locuit și de muncă ale acestora”, Andrei Răzvan Voinea, “Idealul locuirii bucureștene: familia cu casă și grădină. Parcelarile Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine-București (1908-1948)”, Editura Asociația Studio Zona, 2018, pagina 98.

calea, grivitei
Casă din Parcelarea Steaua, locuințe pentru muncitorii CFR. Foto credit Studio Zona.
Case din Parcelarea Steaua, locuințe pentru muncitorii CFR. Foto credit Studio Zona.

Grivița era un sat și a devenit comună suburbană abia în anul 1925

Parcelarea Steaua reprezenta, împreună cu Grant-Belvedere, cea mai întinsă lotizare a SocietățIi, cu o suprafață de 118.600 mp și cu o diversitate tipologică de o depășea pe cea din Grant. Parcelarea a fost aprobată în timpul mandatului primarului Constantin Istrati ( octombrie 1912-martie 1913) și Grigore Gh. Cantacuzino (martie 1913-decembrie 1913). A fost finalizată în anii 1920, când au fost construite și edificiile publice precum Biserica, Maternitatea, Liceul Feroviar și Școlile generale. Parcelarea Steaua era situată în satul Grivița (devenit comună suburbană în anul 1925), între Calea Griviței și Bulevardul Filantropia, având la nord Fabrica de Petrol “Steaua Română”, căreia i-a preluat numele, și la sud Groapa Cuțarida”, Andrei Răzvan Voinea, “Idealul locuirii bucureștene: familia cu casă și grădină. Parcelarile Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine-București (1908-1948)”, Editura Asociația Studio Zona, 2018, pagina 98.

calea, grivitei
Casă din Parcelarea Steaua, locuințe pentru muncitorii CFR. Foto credit Studio Zona.
chibrit, cartier
Cartierul Chibrit, Foto credit Marius Burda, „Eu trăiesc intr-un Chibrit”.

Casele ceferiștilor au fost proiectate inițial de arhitectul Ion D. Trajănescu; în ele s-au mutat mai degrabă funcționarii cu stare ai CFR și nu muncitorii

Arhitecții au proiectat deschiderea a patru străzi paralele (care ocupau doar 28% din suprafața parcelării), orientate de la est la vest și care uneau cele două mari bulevarde. În plus, paralel cu bulevardul Filantropia, de-a lungul Gropii Cuțarida, proiectanții au mai deschis alte două străzi paralele. Societatea a împărțit terenul în 350 de parcele, fiecare dintre acestea de câte 150 mp. Nu dispunea de o axa principală sau de un centru simbolic. Arhitectural, casele proiectate inițial de Ion D. Trajănescu reprezintă noi tipologii și diversificari ale stilului neoromânesc. Existau locuințe cuplate două câte două sub același acoperiș, învelite cu țiglă sau eternit, respectând principiul conform căruia fiecare familie trebuia să dețină propria sa casă înconjurată de grădină. Parcelarea Steaua a devenit treptat centrul propagandei comuniste și socialiste. Analiza căsătoriile denotă distribuirea locuințelor mai degrabă către funcționarii ceferiști și mai puțin către muncitori”, Andrei Răzvan Voinea, “Idealul locuirii bucureștene: familia cu casă și grădină. Parcelările Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine-București (1908-1948)”, Editura Asociația Studio Zona, 2018, pagina 100.

calea, grivitei
Parcelarea Steaua, locuințe pentru muncitorii CFR, la inceput de secol XX. Foto credit Studio Zona.
Parcelarea Steaua, locuințe pentru muncitorii CFR, in prezent. Foto credit Studio Zona.
cartierul, chibrit
Piata Chibrit in prezent. Foto credit „Eu trăiesc intr-un Chibrit”, Pagina de facebook.
Greva muncitorilor de la Atelierele CFR-Grivița din anul 1933 a fost comparată cu o mini-revoluție bolșevică

În această zonă, care “a devenit treptat focar al propagandei comuniste și socialiste”, se află vestitele Ateliere CFR-Grivița, înființate în anul 1897, locul unde se reparau locomotivele cu aburi și vagoanele de călători. Redenumite după 1948 “Grivița Roșie, atelierele rămân în istorie pentru greva generală din februarie 1933. Ziarele vremii comparau revolta muncitorilor cu revoluția bolșevică. “Lenin definea lovitura de stat bolșevică ca un pumn zdravăn dat unui paralitic. Paraliticul îl vedem: guvernul național-țărănist, vedem și pumnul comunist cum se contractează pentru a da lovitura de grație. Și fiecare moment de ezitare se traduce simultan într-un spor al agresivității comuniste. Mâine să nu fie prea târziu. Și sirena șuieră sinistru în noapte”, Curentul, februarie, 1933.

piata, chibrit
Piata Chibrit in 1970. Foto credit ” Eu trăiesc intr-un Chibrit”, pagina de facebook.
piata, chibrit
Piața Chibrit in Revista Life, in anii ’60. Era 23 august si blocurile sunt decorate cu drapelul rosu. Foto credit Bucurestiul de altădată.
Elementele comuniste vor să pună mâna pe întreaga pătură muncitorească din București”

Elemente comuniste, energice, conștiente, care lucrează după principii și tactici revoluționare comuniste clasice, vor să pună mâna pe întreaga pătură muncitorească”, ziarul Lupta, februarie 1933.

Victoria CFR-Stadion de cartier. Foto credit ” Eu trăiesc intr-un Chibrit”, pagina de facebook.
calea, griviței
Blocuri de locuințe pe Calea Griviței, 1960-1965. Foto credit Arhiva Digitală a Uniunii Arhitecților din România.
1960-1965, Blocurile de pe Calea Griviței și 1 Mai, realizare a regimului comunist; o mare de cutii de chibrituri râd în soare

Între anii 1960-1965 începe construirea blocurilor de pe Calea Griviței, etalon al realizărilor regimului. Imaginile din Arhiva Digitală a Uniunii Arhitecților din România ne spun cum arăta această mare de cutii de chibrituri, atunci când totul era nou.

calea, grivitei
Blocuri de locuințe pe Calea Griviței, 1960-1965. Foto credit Arhiva Digitală a Uniunii Arhitecților din România.

Spitalul MedLife, Policlinica CFR și Registrul Auto Român de pe Griviței, Stadionul Victoria CFR și Baza sportivă Victoria CFR de pe strada Carpați, Blocul Turn din Chibrit, Grădina Urbană de pe Griviței 397 sunt astăzi repere ale cartierului.

Blocuri de locuințe pe Bulevardul 1 Mai, 1960-1965. Foto credit Arhiva Agerpres.
Foto credit „Eu trăiesc intr-un Chibrit”, pagina de facebook.
Foto credit „Eu trăiesc intr-un Chibrit”, pagina de facebook.
Eu trăiesc într-un Chibrit”, grupul de inițiativă care unește o comunitate

Proiectul “Eu trăiesc într-un Chibrit” spune povestea Chibritului pe facebook și îi încurajează pe locuitori să se implice în viața cartierului. “Eu trăiesc într-un Chibrit este un grup de inițiativă civică. Suntem un grup de voluntari, dornici să schimbăm în bine cartierul Chibrit”. “Eu trăiesc într-un Chibrit” anunță periodic pe facebook ce a mai reușit să facă pentru binele tuturor. “Containerul din spatele Compexului Piața Mureș, prin proiectul celor de la Cu ochii pe Verde, a primit o nouă înfățișare: o mască destinată să susțină peretele de verdeață ce va îmbrăca în curând întreg containerul. Au fost puse plante agățătoare în jardiniere și arbuști care să formeze un gard viu pentru împrejmuirea locului de joacă”.

Turul cartierului organizat de „Eu trăiesc intr-un Chibrit”.

“Eu trăiesc într-un Chibrit” a plantat flori în jardiniera din scuarul dintre blocurile situate pe Calea Griviței 295-397. Voluntarii au pictat gangurile din Calea Griviței 208-214 în cadrul proiectuilui “Grivița Verde & Street Delivery”.

Foto credit Marius Burda, via „Eu trăiesc intr-un Chibrit”.
Eu trăiesc într-un Chibrit”: “Generațiile viitoare merită mai mult”

Parcati nu blocați, folosiți coșurile de gunoi, chiștoacele poluează, nu stricați munca altora, nu fiți indiferenți, generațiile viitoare merită mai mult” sunt numai câteva dintre îndemnurile voluntarilor din Chibrit. Există chiar și o Patrulă Verde a Chibritului care udă plantele din Grădina urbană din Calea Griviței 397. Chibritul trăiește, se dezvoltă și arde la două capete pe harta cartierelor bucureștene.

Foto credit Marius Burda, via „Eu trăiesc intr-un Chibrit”.

Cartierele Bucurestiului este un serial B365.ro dedicat celor vor să cunoască istoria si evoluția urbanistică a cartierelor in care trăiesc. Mai jos, ce am mai scris până acum:

Cookies