Ești răcit? Vrei să ai și diaree?

Sigur, vă puteți întreba ce a vrut să spună poetul (respectiv eu) cu acest titlu. Treaba e că n -am vrut să spun nimic, așa zice o reclamă pe care o văd zilnic în drum spre serviciu și care e uriaș lipită pe o farmacie. E, desigur, la un medicament, nu am reținut deloc la care, dar asta are mai puțină importanță. Pentru că la noi toate reclamele sunt la medicamente împotriva palpitațiilor, împotriva mâncatului prea mult, de slăbit ficatul, de luat înainte sau după masă, de luat de sărbători, de luat înainte de sărbători. Totul, efectiv, are legătură cu mâncarea, fumatul și băutul, ca și cum astea sunt singurele noastre preocupări. ah, dar stai!! Poate chiar sunt singurele noastre preocupări. 

Fii-mea se plimbă prin casă cântând vesel «Soțul tău are palpitații? ui-ii-i…». „Balonare sau senzație de prea plin după masă? Ia Triferment!”, se aude din radio, când schimbi postul de la cel (aparent) ultra nișat pe care îl asculți. Despre Farmacia Inimii Catena nici nu are rost să mai discutăm, practic face parte din folclorul românesc și probabil va fi predată la cursurile de tradiție pe la cine știe ce universitate, că e păcat să fie altfel. Slaboficat, Sanohepatic și la televizor și pe clădiri și peste tot. 

Și acum, de câteva săptămâni, luni, nu m-am prins exact, a mai apărut și suuuuuper campania aia care cică zice de filosofie și gelul de gândaci sau sprayul de desfundat țevi. Viața bate lista, show-ul în care fiecare listă de cumpărături are o filosofie de viață. Băi, băiatule. Să citim încă odată: fiecare listă de cumpărături are o filosofie de viață. Fiecare listă de cumpărături are o filosofie de viață. Se răsucesc Aristotel, Socrate, Platon și ceilalți prin mormintele lor mai rău decât s-au răsucit în ultimele mii de ani când omenirea a încercat să înțeleagă ce au vrut ei de fapt să zică și uite că acum în sfârșit ne-am prins: filosofia e ca o listă de cumpărături. Atât de simplu. Mă întrebam uneori, acum m-am plictisit, recunosc, oare ce se petrece în mintea unui cetăţean care produce o astfel de reclamă, o astfel de abordare. cum îi vine lui ideea să lege răceala de diaree? Care e punctul de plecare în capodoperele astea? Nu există cineva care le aprobă? Cum ies ele cu greşeli de scris, adesea, nu mai vorbim despre conţinutul ăsta care pur şi simplu nu face sens. Eşti răcit? Vrei să ai şi diaree? Oare sunt întrebări retorice? Oare cineva aşteaptă un răspuns la aşa ceva? Oare ce poţi să răspunzi?

Să nu mai vorbim de reclamele la hârtie igienică. Și, de fapt, de niciunele, pentru că eu adesea mă tem că intelectul meu e cel care e atât de jos încât pur și simplu nu înțelege ceva la care râde și se amuză o țară întreagă. Mă mai liniștesc atunci când îmi dau seama că de fapt pe cele de prin alte părți le înțeleg. Și așa ajungem de fapt și la scopul acestui text. Să vă povestesc despre o campanie din Noua Zeelandă. S-au prins ei că lumea e foarte nervoasă și că e nevoie de ceva care să reducă un pic din agresivitatea care e prezentă peste tot. Și atunci au făcut o campanie, da, doamnelor, domnișoarelor și domnilor,  o campanie cu numele Și, ce ar spune mama ta despre asta

Hai, vă las, vă doresc să nu aveți afte în gură și să (nu) vă uitați la această reclamă la, desigur, ceva anti-afte în gură.

Nota B365.ro: Maria, as usual

• De ce nu mi-a plăcut ultima serie din After Life. Şi nici The Tinder Swindler
• A emigrat Prințesa Urbană și toți avem o părere despre asta
• City break în București, pentru bucureșteni și nu numai