București se află în topul orașelor unde se moare de cald, conform unui studiu publicat marți de către Fundația Friedrich Ebert. Acesta analizează modul în care criza climatică se manifestă în capitala României și prezintă o serie de previziuni în ceea ce privește evoluția temperaturilor în următoarele decenii.
În București este înregistrată la acest moment o creștere a numărului de zile caniculare, în care temperaturile depășesc pragul de 30 de grade Celsius, dar și a nopților tropicale, în care minimele sunt mai mari de 20 de grade Celsius. În lunile de vară, media temperaturilor înregistrate este de 35°C.
În cea mai caldă dintre lunile de vară (iulie) temperatura la suprafață are valori medii mai mari de 40°C în tot Bucureștiul, se arată în studiu.
Zonele verzi (parcuri) și acvatice (lacuri, albia Dâmboviței și Colentinei) rămân la temperaturi de 25-28°C, ceea ce evidențiază rolul lor în atenuarea efectului de insulă de căldură urbană și în creșterea rezilienței față de temperaturile extreme.

Astfel că, în sezonul cald, bucureștenii din mai multe de 50% din oraș sunt supuși unui risc mare și foarte mare din cauza temperaturilor extreme. Conform studiului, doar zonele din apropierea parcurilor și a lacurilor, sau cele unde există case de 1-2 etaje și grădini sunt ceva mai puțin afectate de riscul termic.
După anul 2000, maximele din București au avut o tendință permanentă de creștere, depășind frecvent 40 de grade. Temperatura maximă absolută a lunii iulie a fost înregistrată în anul 2000, pe data de 5 iulie, la stația meteorologică București-Filaret și a fost de 42,4°C.
Tot în această zi s-a înregistrat și maxima absolută la stația București-Băneasa (42,2°C), iar la stația meteo București Afumați valoarea maximă (41,1°C) a fost înregistrată în data de 24 iulie 2007.
Tendința de creștere se observă și în cazul temperaturii maxime medii zilnice a lunii iulie (valorile medii lunare ale temperaturilor maxime din timpul zilei) pentru perioada 1901-prezent (Figura 9). Temperatura maximă medie a lunii iulie prezintă o tendință de creștere mai accentuată în scenariul RCP 8.5 (cu emisii mari de gaze cu efect de seră, fără măsuri de atenuare de succes).
Începând cu anul 2050, temperatura maximă medie a lunii iulie ar putea depăși frecvent 32°C în acest scenariu (Figura 10). În varianta mai optimistă (cu măsuri de atenuare de succes), respectiv în scenariul RCP 4.5, creșterea este mai lentă, atingând 32°C mai ales spre finalul secolului. Ecuațiile de tendință indică o creștere de 0,41°C/10 ani pentru RCP 8.5 și 0,23°C/10 ani pentru RCP 4.5, e transmite în studiu.

În cea mai caldă lună a anului, temperatura aerului din oraș este de 22,5 grade, Capitala fiind astfel pe locul 9, după: Atena, Madrid, Roma, Tirana, Skopje, Lisabona, Belgrad și Istanbul.
La acest moment, mortalitatea din cauza temperaturilor crescute este mai ridicată în alte Capitale din centrul și sud-estul Europei, față de București. Cu toate astea, Capitala României are cea mai ridicată rată de mortalitate din cauza căldurii dintre toate orașele din centrul și estul Europei, fiind depășită doar de Istanbul.
Se estimează că aceasta va crește până la finalul secolului:
Mortalitatea cauzată de valurile de căldură și temperaturile extreme este estimată să crească semnificativ până la sfârșitul secolului, Bucureștiul situându-se pe locul al treilea între capitalele europene în ceea ce privește această creștere, după Istanbul și Atena (World Bank, 2025), se transmite în studiu.
Cele mai vulnerabile persoane în fața caniculei sunt cele fără adăpost, cei care muncesc în are liber și persoanele cu venituri mici, care locuiesc în condiții precare. Clasa de mijloc este mai puțin afectate, deoarece există anumite facilități de care dispun, printre care: aer condiționat, acces la materiale textile adecvate vremii sau muncă în spații climatizate.
Întreg studiul poate fi găsit AICI.