ESENȚIAL | Palatul CFR, peste drum de Gara de Nord – scurtă istorie a unei clădiri de 80 de ani, niciodată reabilitată. Un lift plin cu oameni s-a prăbușit aici

Clădirea Ministerului Transporturilor este un colos de 40.000 mp și 4.800 de tone de oțel, ridicat între 1937 și 1948 după planurile lui Duiliu Marcu. A fost cea mai mare clădire administrativă din estul Europei la momentul inaugurării. Structura n-a fost niciodată calculată la cutremur, compartimentările interioare au cedat la seismul din 1977, iar de atunci, după informațiile publice, clădirea nu a mai trecut prin nicio consolidare.

Azi-dimineața, un lift din Palatul CFR, sediul Ministerului Transporturilor din Piața Gării de Nord, s-a prăbușit cu șapte persoane în interior.

Accidentul este o întâmplare nefericită. Dar și o consecință previzibilă a unei realități pe care statul român o ignoră de aproape opt decenii: Palatul CFR, una dintre cele mai impresionante clădiri administrative din estul Europei interbelice, nu a beneficiat niciodată de o reparație capitală documentată. Am reconstituit istoria construcției și am verificat ce intervenții s-au făcut, oficial, asupra structurii și instalațiilor.

Cum a fost ridicată cea mai mare clădire administrativă din estul Europei

Înainte de 1937, serviciile Căilor Ferate Române erau dispersate în 14 imobile închiriate din București, generând cheltuieli anuale de peste 23 de milioane de lei. Direcția Generală CFR a decis atunci construirea unui sediu unic, capabil să adăpostească 4.000 de funcționari. Terenul ales a fost cel de sub fostele Ateliere CFR Grivița, care fuseseră demolate în 32.

Proiectul a fost încredințat arhitectului Duiliu Marcu, autorul Palatului Victoria și unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai modernismului românesc. Construcția a început în 1937 și a fost dată complet în folosință pe 1 mai 1948, când toate unitățile CFR din București au fost mutate aici.

La momentul dării în folosință, Palatul CFR din București bifa mai multe recorduri impresionante. Conceput într-un stil sobru, imobilul era cea mai mare clădire administrativă din estul Europei, fiind depășită, câțiva ani mai târziu, de Casa Scânteii.

40.000 mp, 4.800 de tone de oțel și o premieră tehnică românească

Palatul CFR  este alcătuit din șapre blocuri dispuse pe cele patru latrui ale unui dreptunghi: trei blocuri cu 11 etaje, două cu 8 etaje, unul cu 3 etaje și un corp central cu un etaj. Suprafața totală: 40.000 mp.

A fost prima clădire civilă din România edificată pe schelet metalic complet sudat, înglobat în beton. Scheletul a fost realizat de Uzinele Domeniilor Reșița. Palatul CFR are o suprafață de 40.000 mp iar greutatea totală a scheletului este de 4.800 tone.

A fost, totodată, prima construcție din România pentru care s-a făcut un studiu geotehnic de laborator al terenului de fundație, supervizat de profesorul Karl Terzaghi de la Viena – considerat părintele mecanicii pământurilor. Și singura lucrare la care s-a luat măsura de urmărire în timp a tasărilor, prin patru puțuri executate sub radierul blocului cu 11 etaje.

Detaliul ascuns: structura nu a fost niciodată calculată la cutremur

Un aspect esențial: structura, proiectată și executată înainte de 1940, nu a fost calculată în caz de cutremure.

Scheletul metalic, prin natura sa elastică, s-a comportat surprinzător de bine la cutremurele majore. Scheletul de rezistență al Palatului a rămas pe poziții, atât la cutremurul din 1940, cât și la cel din 1977, dovedind că structurile elastice răspund mai bine la regim seismic decât cele rigide

Problema reală a apărut altundeva.

Cutremurul din 1977 a scos la lumină o slăbiciune ascunsă

După inaugurare, în interiorul Palatului au fost executate compartimentări din zidărie de cărămidă care nu existau în proiectul inițial. Acestea au fost adăugate pe parcurs, „în planurile cadrelor”, fără să țină cont de comportamentul elastic al scheletului metalic.

Cutremurul din 4 martie 1977 le-a expus. Cutremurul din 1977 a scos în evidență acest lucru, provocând degradări ale compartimentărilor interioare din zidărie de cărămidă. Acestea au fost executate ulterior, nefiind prevăzute în proiectul inițial și realizate în planurile cadrelor.

Niciun proiect de consolidare după 1977. Și niciunul după 1986 sau 1990

În aproape 80 de ani de existență. Nu am putut identifica nicio reparație capitală documentată public la Palatul CFR.

• 1948–1962: finalizarea placărilor exterioare la blocurile cu 8 și 11 etaje, începute înainte de inaugurare. Acestea sunt lucrări de finisaj originale întârziate, nu reparații capitale.
• Post-1977: nicio consolidare structurală documentată, deși seismul a degradat compartimentările interioare și clădirea nu fusese calculată la cutremur.
• Post-1986 și 1990: nicio informație publică despre vreo intervenție majoră.
• 2002–prezent: clădirea este administrată de Societatea Grup Exploatare și Întreținere Palat CFR SA (GEI Palat CFR), trecută în 2011 în subordinea Ministerului Transporturilor și preluată oficial de minister în 2012 în contul unei datorii de 109,25 milioane lei a CFR SA

Bugetul total al GEI Palat CFR pentru anul 2023 a fost de aproximativ 19,37 milioane lei venituri totale (circa 3,8 milioane euro) – un buget de mentenanță curentă pentru o clădire de 40.000 mp, nu unul de reabilitare structurală.

Semnal: Ministerul Transporturilor și-a mutat 200 de angajați într-o clădire privată, cu o chirie de 115.000 de Euro pe lună

În aprilie 2023, în loc să investească în reabilitarea propriei clădiri, Ministerul Transporturilor a închiriat 3.780 de mp în clădirea London din Sema Parc.

Ministerul Transporturilor plătește aici o chirie lunară de 115.000 de euro fără TVA pentru birourile angajaților din structurile care gestionează fonduri europene. River Development a fost singurul participant, iar contractul a fost semnat pe o perioadă de șapte ani. În total, cu tot cu TVA, valoarea ajunge la 12 milioane de euro, confrom Economica.

Publicația specializată Club Feroviar a documentat că prețul plătit pe chiria unui mp e triplu față de cel al pieței, iar anunțul a urmat reguli știute doar de către Ministerul Transporturilor. Club Feroviar.

Cu alte cuvinte: statul român plătește 12 milioane de euro chirie privată în 7 ani unei clădiri premium, în timp ce propria clădire monument istoric, cu o suprafață de 10 ori mai mare, se degradează fără reabilitare capitală.

Și mai e ceva: cel mai mare adăpost civil din București, închis publicului, e sub Palatul CFR

Pentru a completa tabloul, sub Palatul CFR funcționează cel mai mare adăpost civil din Capitală, cu o capacitate de 1.800 de locuri, doar că accesul publicului este interzis. Oficialii au invocat faptul că spațiul ar fi ”secret” și rezervat unui regim special, în pofida faptului că apare pe harta ISU.

Un lift cu 7 oameni în el s-a prăbușit în palatul CFR

În această dimineață de joi, 21 mai, un lift în care se aflau 7 oamenii – unii dintre ei angajați Metrorex – s-a prăbușit în Palatul CFR.

Dintre cele 7 victime (2 bărbaţi şi 5 femei), 5 au avut nevoie de îngrijiri medicale, trei au fost duși la spital, cu fracturi și dureri în zona picioarelor.

E neclar, deocamdată, de la ce etaj a căzut în gol liftul care, potrivit informațiilor de până acum, fusese verificat ieri de o firmă privată specializată în acest tip de mentenanță.