Avariile din rețeaua de termoficare, cu frigul din case și cu lipsa de apă caldă cu care vin la pachet, sunt obișnuință în București. În acest context, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, care este și președinte al PNL București, îl atacă pe Nicușor Dan:
Bucureştiul, din păcate, e exemplu de manual de eşec în ceea ce priveşte sistemul de termoficare. Alte oraşe din ţară şi din lume ar da orice să poată avea un sistem de termoficare centralizat.
Într-o intervenție la A3-CNN, ministrul Energiei a mai spus că sistemul centralizat este mult mai eficient, mult mai ieftin și mult mai puţin poluant și că primarul Capitalei nu gestionează problema cum trebuie:
Din păcate, primarul Nicuşor a reabilitat vreo 2 kilometri pe fonduri europene, deci a pierdut din POIM câteva sute de milioane de euro şi sunt bani pierduți definitiv pentru București. E adevărat a fazat proiectul, deci va atrage sau nu alți bani europeni. Dacă va fi schimbat, avem șanse mai mari să tragem mai mulți bani europeni pentru reabilitarea sistemului de termoficare.
În București, mai amintește Burduja, citat de News.ro, sunt sute de kilometri de reţea te termoficare care trebuie înlocuiţi.
O asemenea dimensiune a problemei nu mai există nicăieri în România.
La sfârșitul anului trecut, Nicușor Dan anunța că, în 2023, PMB a înlocuit 50 de kilometri de conductă de termoficare:
Închidem anul cu încă 50 de kilometri de conductă de termoficare schimbați. Anul viitor vor continua lucrările pe șantiere cu finanțare din fonduri europene și naționale. Așa cum am mai spus, singura soluție pentru a avea apa caldă și căldură fără întrerupere este înlocuirea țevilor
Rețeaua dde termoficare din București este a doua ca mărime din lume, după cea din Moscova. Vorbim despre 4.000 de kilometri de conductă, :
Sistemul centralizat de încălzire mai cuprinde și peste 1.000 de puncte și module termice.
Povestea rețelei de termoficare, așa cum e ea acum în București, începe în 1959, când Institutul de Studii și Proiectări Energetice (ISPE) a făcut un plan pentru încălzire sistematizată a orașului, un sistem care să furnizeze apă caldă și căldură în locuințe și în instituțiile publice.
Acest proiect a început u început cu modernizarea centralei Grozăvești, care a fost construită încă din 1889. În 1964 s-au construit CET Titan și CET Bucureşti Sud, în 1972 s-a construit CET Bucureşti Vest, iar CET Progresul a apărut în 1987.