Marele șantier de la Unirii, pentru care expertizele spun de câțiva ani că planșeul cere consolidare urgentă, dar care a tot fost amânat, se deschide, practic, luna aceasta.
Va fi, fără îndoială, cea mai mare lucrare de reabilitare din București din ultimele decenii.
Surse din administrația centrală spun, pentru Gândul, că pregătirile pentru lucrări sunt pe ultima sută de metri. Săptămâna a început cu ultima trasare a Planșeului de la Unirii, iar la sfârșitul lunii acesteia se va face prima dezvelire structurii de beton:
Luni a avut loc în teren o trasare a Planșeului, respectiv a zonei de interes, de la Hanul lui Manuc spre zona unde se află Ambasada Israelului. Practic, s-au marcat cu borne limitele proiectului, urmând ca zilele următoare să se facă inventarul a tot ce înseamnă mobilier urban. (…) Spre sfârșitul acestei luni și începutul lunii august, se va face un sondaj mai mare. Va fi o dezvelire în zona parcului, să se vadă poziția exactă a rețelelor din zona respectivă și cum arată planșeul acolo. Nu se va interveni asupra carosabilului.
Lucrările sunt coordonate de Primăria Sectorului 4, care a primit construcția în administrare de la Primăria Capitalei.
Lucrul efectiv pe șantierul de consolidare a planșeului Unirii va începe la toamnă. În octombrie sunt programate primele decopertări din Piața Unirii, iar acestea vor afecta dramatic circulația rutieră.
Potrivit contractului, perioada de reabilitare la Planșeul Unirii este de 2 ani de execuție, plus 9 luni de proiectare.
Planșeul peste Dâmbovița de la Unirii începe din zona Hanului lui Manuc, din dreptul străzii Căldărari, acolo unde râul intră în subteran, și se termină unde râul iese la suprafață, la intersecția dintre bulevardele Unirii și Dimitrie Cantemir.
Practic, toată Piața Unirii va fi decopertată, fântânile se vor demonta.
Planșeul și pasajul din inima Bucureștiului sunt într-o periculoasă stare de degradare – ambele sunt încadrate în clasa tehnică 4, „nesatisfăcătoare”.
Toată baza structurii care trebuie acum consolidată și refăcută a fost realizată în anul 1934, după prescripții germane folosite la proiectarea podurilor de beton armat O expertiză tehnică realizată în anul 2017 ne spune că Planșeul are o structură din beton armat și include și vechile poduri boltite din zidărie de piatră sau beton – podul Coșbuc, respectiv podul Șerban Vodă. Construcția acoperă râul Dâmbovița pe lățimea de la strada Căldărari până la intersecția cu pasajul subteran Unirii.