ESENȚIAL | Iar o să avem port în București și canal până la Dunăre, dar și o gară de mare viteză. Planul un pic SF de mobilitate urbană pentru zona metropolitană

Construirea unui canal de la București la Dunăre, cu tot cu un port aferent, este o poveste aproape că străveche, cu prime mențiuni de pe la 1864, când la  Alexandru Ioan Cuza a ajuns propunere unui grup de capitaliști francezi de a canaliza Dâmbovița “de la București și chiar mai sus ,spre Oltenița” și de a înființa o companie de navigație.

Scurt drum din visatul port din București, pe imaginarul canal până la Dunăre

În secolul ce a urmat, a existat și o lege, adoptată în 1929, de Parlamentul României, care prevedea construirea unui canal care să transforme Bucureștiul în port la Dunăre. Dar a venit recesiunea din anii ’30, iar planul cu canal și port la București s-a dus pe apa sâmbetei. 

Înainte de cel de-al doilea Război Mondial, a existat și un proiect al Canalului București-Oltenița, în care era vorba și despre un port în  aval de abator. Canalul ar fi fost paralel cu Dâmbovița până la Budești, iar de aici urma să fie tăiat prin câmpie spre portul Oltenița. Proiectul a fost amânat, pentru că au devenit prioritare altele, cum ar fi refacerea Căii Victoriei.

Ajungem, evident, în anii comunismului, când Nicolae Ceaușescu s-a și apucat de șantier. A ales soluția cea mai costisitoare și cea mai dificilă din punct de vedere tehnic – varianta pe Argeș și a luat personal decizia că așa trebuie făcut canalul.

În 1984, după inaugurarea Canalului Dunăre-Marea neagră, au început lucrările București-Dunăre. După 1989, proiectul a fost abandonat, iar în 1994, canalul a intrat oficial în conservare.

Ajungem în zilele noastre, când un port și un canal de la București la Dunăre își fac loc în masterplan

În Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru regiunea București-Ilfov, care se află în dezbatere publică până pe 11 septembrie, proiectele sunt ce nemiluita și ar urma să transforme spectaculos orașul și zona metropolitană în următorii ani.

La capitolul mobilității și transportului, în plan sunt trecute, pentru București, proiecte uriașe, cu port, gară de mare viteză, tren ușor pe calea ferată, centre intermodale pe Centura Capitalei.

Lista completă sună astfel;

• Dezvoltare și conectare cu transport public și de mărfuri a aeroportului București Sud și a portului București 1 Decembrie (portul nou de pe râul Dâmbovița ar urma să fie la Glina).; 
•  Dezvoltare Gară de mare viteză (EUROGARA); 
• Trecerea în subteran a legăturii feroviare Gara de mare viteză (centură) – Gara de Nord, pentru a permite dezvoltarea zonei triajului; 
• Realizarea unui serviciu de tren ușor pe calea ferată de centură care să conecteze centrele intermodale aflate pe aceasta
• Realizarea unor centre intermodale pe centura capitalei, în apropierea căilor de acces principale în oraș;
• Dezvoltarea nodurilor intermodale și a sistemelor Park&Ride;
• Reorganizarea sistemului de parcare; 
• Realizarea unor rețele de transport în zona periurbană care să fie conectate la centrele intermodale principale de pe centura capitalei; 
• Interconectarea organică a cartierelor Bucureștiului, dar și a orașului cu principalele porți de acces (aeroport, gară de mare viteză, port); 
• Reabilitarea inelului rutier intern; 
• Dezvoltare sistem inelar de transport corelat și interconectat cu sistemul radial și cu sistemul regional de transport rutier; 
• Realizarea centurii de autostradă a Bucureștiului;
• Extinderea rețelei de metrou și interconectarea ei cu transportul pe cale fixă de suprafață;
• Dezvoltarea rețelei de transport public metropolitan; 
• Creșterea eficienței rutelor de autobuz și troleibuz;
• Extinderea rețelei de mobilitate blândă a Bucureștiului în zona periurbană pentru a asigura coerența traseelor cultural recreaționale;
•  Realizarea unei continuități spațial funcționale între coridoarele verzi ale Bucureștiului și spațiile verzi aflate în zona periurbană;

În ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii de transport pentru București și zona metropolitană, Masterplanul General de Transport al României (MPGT) este documentul strategic principal prin care s-au stabilit prioritățile de dezvoltare în domeniu, inclusiv proiectele care au beneficiat de finanțare din Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Documentul include analize și intervenții planificate pentru toate modurile de transport (rutier, feroviar, aerian și naval), precum și soluțiile pentru asigurarea unui nivel ridicat de interoperabilitate și mobilitate crescută pentru populație și firme. 

Pentru București-Ilfov, MPGT prevede următoarele intervenții relevante:

• Infrastructura rutieră:
  • Autostrada Transilvania, A3: București – Centura Ploiești (în operare);
  • Autostrada Transcarpați, A1: București – Pitești Nord (în operare);
  • Autostrada Soarelui, A2: București – Constanța Vest (în operare);
  • Autostrada A0, Inel Nord București (în construcție);
  • Autostrada A0, Inel Sud București (în construcție); 
  • Reabilitare DN5: București – Adunații Copăceni (în proiect);
  • Drum de conectivitate: A0 – TransRegio 11 (în proiect);
  • Euro Trans proiect: București – Giurgiu (în proiect).

• Infrastructura feroviară:
  • Modernizare București – Fetești (în operare);
  • Modernizare + Construire București – Terminal Henri Coandă (în operare);
  • Modernizare București – Câmpina (în operare);
  • Modernizare București – Craiova (în pregătire);
  • Modernizare București – Pitești (în așteptare);
  • Modernizare Gara de Nord (în așteptare);
  • Electrificare tronson Chiajna – Giurgiu (în lucru);
  • Electrificare tronson București – Terminal Henri Coandă (în așteptare);
  • Viteză sporită pe segmentul București – Giurgiu;
  • Viteză sporită pe segmentul București – Craiova;
  • Viteză sporită pe segmentul București – Constanța;
  • Viteză sporită pe segmentul București – Pitești;
  • Viteză sporită pe segmentul București – Brașov;

• Transport aerian:
  • Henri Coandă – Otopeni: Realizare terminal pasageri nou, realizare platforme de staționare aeronave la noul terminal, căi de rulare aeronave pentru terminalul nou + alte tipuri de infrastructură necesare;
  • București – Băneasa: Reabilitare terminal pasageri, reabilitare platforme de staționare, reabilitare cale de rulare, reabilitare elemente de infrastructură și elemente auxiliare;

• Transport naval:
  • Canalul Dunăre – București (sectoarele Glina – Budești și Oltenița – 1 Decembrie); 

• Transport multimodal:

Realizarea unei platforme multimodale pentru susținerea dezvoltării economice în municipiul București.

Sursa foto: Dreamstime