Emil Racoviță, eroul de la Cercul Polar, 13 luni de captivitate în banchiza de gheață. “Visul primei nopți polare, Belgica” poate fi trăit la Muzeul Antipa

22 ian. 2025
699 afișări
Emil Racoviță, eroul de la Cercul Polar, 13 luni de captivitate în banchiza de gheață. “Visul primei nopți polare, Belgica” poate fi trăit la Muzeul Antipa
Emil Racoviță, eroul de la Cercul Polar, 13 luni de captivitate în banchiza de gheață. “Visul primei nopți polare, Belgica” poate fi trăit la Muzeul Antipa

Emil Racoviță, eroul de la Cercul Polar de Sud, o poveste de iarnă cu totul extraordinară, o călătorie legendară, plină de pericole și încercări, care a intrat în istorie. Emil Racoviță a fost primul explorator român în Antartica și unul din primii biologi din lume.

La 10 august 1897, corabia de mici dimensiuni “Belgica” pleca din Anvers spre ținuturile înghețate virgine, cu un echipaj format din 9 savanți-ofițeri și 10 mateloți. Printre ei se afla faimosul explorator norvegian Roald Amundsen și Emil Racoviță.

La sfârșitul lunii februarie 1898, nava “Belgica” a fost prinsă în banchiza de gheață, doi membri ai expediției au murit, și abia după 13 luni de prizonierat, vasul a scăpat din strânsoarea înghețată prin eforturile supraomenești ale echipajului.

1998, expoziție Belgica. Foto credit: Agerpres.
1998, expoziție Belgica. Foto credit: Agerpres.

Expoziția “Visul primei nopți polare – Belgica – expediția antartică 1897-1899” aprinde imaginația copiilor și va fi deschisă până în luna mai la Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa”

„Visul primei nopți polare australe a fost înfăptuit de un tânăr comandant belgian împreună cu membrii echipajul său, care au fost călăuziți de o mică corabie, cu un trecut modest de balenieră, în apele nordului înghețat, remodelată și botezată “Belgica”. Naturalistul acestei expediții, de la a cărei finalizare aniversăm 125 de ani, a fost Emil Racoviță. “Belgica” a devenit celebră prin faptul că a fost prima expediție al cărei echipaj a petrecut 13 luni captiv în banchiza australă, timp în care savanții au făcut măsurători meteorologice și oceanografice extrem de valoroase și au luptat din greu pentru a supraviețuit scorbutului și anemiei polare”, anunță Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

Emil Racoviță și Roald Amudsen. Imagine din catalogul publicat în anul 2018 de Muzeul Județean
Emil Racoviță și Roald Amudsen. Imagine din catalogul publicat în anul 2018 de Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui.

Microscopul, lupa și costumul lui Emil Racoviță vă vor trezi dorința de explorare și vor transforma voiajul “Belgicai” într-o experiență de neuitat pentru fiecare”

Rezultatele științifice au fost publicate sub forma a nouă volume și reprezintă și azi lucrări de referință pentru domenii ca zoologia, botanica, meteorologia sau glaciologia.

Microscopul și lupa, comandante special pentru laboratorul lui Emil Racoviță de pe “Belgica”, jurnalele ținute de naturalistul român pe parcursul expediției, file din corespondențA purtată de Raco cu toți membrii echipajului, costumul lui Emil Racoviță vă vor trezi dorința de explorare și vor transforma voiajul “Belgicai” într-o experiență de neuitat pentru fiecare. E

xpoziția cuprinde primele fotografii realizate dincolo de Cercul Polar de Sud la finalul anilor 1800, scrisori și dedicații pe care Emil Racoviță le-a primit de la Roald Amundsen (tânărul locotenent secund îmbarcat pe “Belgica”), cel care, mai mai târziu, avea să devină un geniu al explorărilor geografice din secolul XX, toate vă așteaptă să le admirați în expoziția noastră. “Visul primei nopți polare – Belgica – expediția antartică 1897-1899” va fi deschisă până pe data de 4 mai 2025, anunță Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa”.

Emil Racoviță și Roald Amudsen. Imagine din catalogul publicat în anul 2018 de Muzeul Județean
Emil Racoviță și Roald Amudsen. Imagine din catalogul publicat în anul 2018 de Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui.

Călătoriți! Voința vi se va întări, veți privi mai corect oamenii și lucrurile, veți învața să vă bazați doar pe voi înșivă”

Emil Racoviță (1866-1947) a fost naturalist, biolog, jurist, explorator, speolog, primul biolog din lume care a studiat viața în Antartica, fondatorul biospeologiei, fondatorul și directorul Institutului de Speologie din Cluj, primul din lume, (1920-1947). La întoarcerea din temerara călătorie la Cercul Polar de Sud, în ziua de 23 februarie, 1900, Emil Racoviță a ținut o conferință la Universitatea Sorbona din Paris.

Călătoriți, mergeți să explorați regiunile necunoscute sau mai puțin studiate ale globului nostru, ieșiți din mediul obligatoriu strâmt în care trăiți. Ați văzut bine că există întotdeauna o întoarcere, chiar dacă se pleacă cu o mică navă pentru a înfrunta furtunile, regiunile neospitaliere și banchizele de gheață, iar profitul ce-l veți obține din fiecare călătorie va fi enorm. Voința vi se va întări, veți privi mai corect oamenii și lucrurile, veți învața să vă bazați doar pe voi înșivă, sporindu-vă astfel încrederea în propriile voastre puteri. În plus, veți avea satisfacția intimă de a putea spune că ați împlinit un efort util, căci oricât de slab este rezultatul obținut, totdeauna va spori cu ceva această operă comună a omenirii pe care o numim Știință, și care este gloria cea mai curată a epocii moderne.

Sursa: Emil Racoviță, 75 de ani de la moarte, Romfilatelia-O lume într-un timbru.
Sursa: Emil Racoviță, 75 de ani de la moarte, Romfilatelia-O lume într-un timbru.

Cea mai frumoasă carte, “Spre Polul Sud”, scrisă de Emil Racoviță, descrie fabuloasa aventură prin ținuturi de nepătruns, focile și balenele, noaptea polară

Echipajul “Belgica” a făcut escale în Chile, Patagonia, și pe țărmurile strâmtorii Magellan, (Argentina-Țara de Foc), unde a efectuat cercetări complexe asupra florei și faunei și observații privind populațiile indigene. În apropierea Țării Palmer din Antartica, savanții au descoperit o strâmtoare care a primit numele navei “Belgica” și câteva insule. Expediția înscrie pe harta Antarticii “Insula Wiencke” și “Țara lui Danco”, după numele celor doi membri ai expediției care au murit în călătorie. Cartea scrisă de Emil Racoviță, “Spre Polul Sud” are capitole care vor fascina orice copil: “Sărbătoarea luminii”, “Focile și balenele din strâmtoare”, “Noaptea polară”, “Împăratul Pinguinilor”, “Gheață cât vezi cu ochii”, “Încercări zadarnice de a debarca”, “Ce poți mânca în Antartica”.

Sursa imaginii: Agerpres, Case cu Amintiri, în universul lui Emil Racoviță, la conacul din Dănești, Vaslui, unde a copilărit marele savant.
Sursa imaginii: Agerpres, Case cu Amintiri, în universul lui Emil Racoviță, la conacul din Dănești, Vaslui, unde a copilărit marele savant.

Emil Racoviță: “Ca să ajungi la animalele din ținuturile antartice trebuie să străbați Oceanul Atlantic în tot lungul lui”

Iubesc dobitoacele, le iubesc pe toate; nu e lighioană, oricât de urâtă și de respingătoare ar fi, care să nu aibă drept la întreaga mea simpatie. Patimile zoologice fiind stăpânite de aceleași legi sufletești ca și obișnuitele patimi omenești, pasiunea mea pentru animale este cu atât mai arzătoare, cu cât nu mi-a fost întotdeauna răsplătită. Animalele nu mi-au înapoiat în lucrări științifice bune ceea ce eu le-am împărtășit într-o curată și tandră afecțiune.

Și în ținuturile antartice sunt animale. Ca să ajungi la ele, trebuie să străbați Oceanul Atlantic în tot lungul lui. Această distanță enormă a fost parcursă de “Belgica” fără să se zorească, măsură înțeleaptă, de vreme ce vasul nostru mai avea nevoie de multe ca să fie un pachebot transatlantic. Era o trainică corăbioară de felul pescuitoarelor de foci norvegiene, lungă de 34 de metri și cu capacitate de 270 de tone. Cele trei catarge erau gătite cu toate pânzele trebuincioase, iar coastele corabiei, îmbrăcate cu o groasă platoșă de lemn de Greenhardt, erau astfel bine aparate împotriva stricăciunilor pe care le pricinuiește plutirea printre ghețuri. Un poloboc desfundat, în vârful catargului celui mai înalt, slujea ca observator pentru comandant, când cârmuia mersul vasului pe banchiză. Trebuia, într-adevăr, să existe putința de a vedea foarte departe căile de apă liberă ce erau deschise între sloiurile de gheață. (“Spre Polul Sud”, Emil Racoviță, Editura Frontiera, 2019).

Sursa imaginii: Agerpres, Case cu Amintiri, în universul lui Emil Racoviță, la conacul din Dănești, Vaslui, unde a copilărit marele savant.
Sursa imaginii: Agerpres, Case cu Amintiri, în universul lui Emil Racoviță, la conacul din Dănești, Vaslui, unde a copilărit marele savant.

Pe punte și în calele vasului stăteau îngrămădite lăzi de toate formele, pline cu blănuri, merinde pentru ani și materii prime de tot soiul: lemn, fier, piei și altele din care, după trebuință, se puteau face obiectele cerute de nevoi”

În această expediție au luat parte 19 persoane. Iată numele și calitatea lor: Adrien De Gerlache, promotorul, organizatorul și șeful expediției. G. Lecointe, al doilea șef al expediției, ofițer de marină, însărcinat cu cercetările hidrografice. R. Amundsen, prim-locotetent, J. Melaerts, al doilea locotenent. E. Danco, însărcinat cu observațiile magnetice, H. Arctowski, oceanograf metereolog, Fr. A. Cook, medicul expediției, fotograf și antropolog, E. G. Racoviță, naturalist, mateloți și mecanici.

Pe 19 ianuarie întâlnirăm primul munte de gheață -aisberg- iar la 20 ianuarie, pe o mare răzvrătită, ne aflăm în fața insulelor Shetland de Sud. Era liniște și o ceață deasă acoperea valurile marii. Din când în când se ridica, ca o perdea groasă și moale, și atunci se iveau, în albeața lor mată, piscuri ascuțite acoperite cu gheață și omăt, cu, ici colea, turnuri de stânci negre și fioroase, din lanțurile de munți care formează aceste insule. Pe 22 ianuarie, o cumplită furtună ne izbi pe neașteptate în Strâmtoarea lui Bransfield. ( “Spre Polul Sud”, Emil Racoviță, Editura Frontieră, 2019).

În ziua de 18 noiembrie 1899, “Belgica” s-a întors cu bine la Anvers, marcând astfel prima expediție antartică din lume, efectuată în scopuri exclusiv științifice. Emil Racoviță a intrat în istorie, iar cercetările sale complexe asupra florei și faunei și observațiile privind populațiile indigene vor pune bazele studiilor viitoare.

Sursa imaginii: Agerpres, Case cu Amintiri, în universul lui Emil Racoviță, la conacul din Dănești, Vaslui, unde a copilărit marele savant.
Sursa imaginii: Agerpres, Case cu Amintiri, în universul lui Emil Racoviță, la conacul din Dănești, Vaslui, unde a copilărit marele savant.
Cookies