ESENTIAL

Elevii din Capitală vor avea caziere. Poliţiştii verifică şi notele

În Strategia contra criminalităţii a Prefecturii Capitalei este analizată cauza principală a infracţionalitaţii stradale. Fenomenul derivă în principal de la absenteismul şcolar şi de la incidentele violente care pleacă din curţile şcolilor. Potrivit unui studiu al Poliţiei Capitalei, realizat patru ani consecutivi (2006-2009), numărul grupurilor de copii care se manifestau în stradă, „prin comportamente predelincvente sau delincvente”, în urma abandonului şcolar era de circa 20/an, fiecare grup având câte 4-6 membri. În aceste grupuri se consumă frecvent alcool şi, uneori, droguri, iar în unele acţionau şi persoane care se eliberaseră din penitenciar, şi care aveau un rol important în învăţarea de către minori „a tehnicilor de reuşită infracţională”.

Elevii şi scolile vor avea cazier

În Strategia contra criminalităţii la nivelul Bucureştiului, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureti propune o serie de măsuri cu privire la monitorizarea elevilor şi instituţiilor din care fac parte, în vederea combaterii cauzelor care duc la delicvenţă juvenilă. Este vorba despre o evidenţă, care ulterior va fi centralizată, pe baza unei fişe unice de înregistrare şi monitorizare, a actelor de violenţă, inclusiv a contravenţiilor şi a infracţiunilor, în care sunt implicaţi minori, înregistrate în interiorul sau în apropierea şcolilor. „Nu avem dreptul ca în aceasta fişă să menţionăm numele copilului. Pe fişă vor fi iniţialele. Trebuie să păstram datele de confidenţialitate. Vom pune doar chestiuni legate de şcoala unde se petrece incidentul, date prinvind cazul înregistrat, data comiterii actului de violenţă, statutul persoanelor care au comis actul de violenta (elev-elev, profesor-elev etc.) dar şi tipul actului de violenţă”, spune inspectorul Marian Banu, purtător de cuvânt al ISMB.

  • 60% dintre copii sunt agresaţi deopotrivă, în familie şi la şcoală. Cu toate acestea, nu există obligativitatea raportării către Poliţie, nici de către şcoală, nici de către sistemul medical, a cazurilor de violenţă domestică identificate sau a suspiciunilor legate de astfel de fapte.

Acest lucru presupune şi înfiintarea unei Comisii pentru prevenirea şi combaterea violenţei, al cărei preşedinte va fi raspunzător de întocmirea şi secretizarea fişelor din urma incidentelor. Din această structură vor face parte şi politişti de la secţia pe raza căreia se află unitatea de învăţământ. „Am făcut un proiect de protocol care se va încheia între conducerea şcolii, secţia de poliţie pe raza căreia se află instituţia, comitetul de părinţi şi Consiliul Local. Din aceste comisii speciale vor face parte şi reprezentanţi ai părinţilor şi ai poliţiei. Una e când discută reprezentatul comitetului de parinţi pe şcoala cu părintele elevului, şi îi spune ca de la părinte la părinte, şi una e când discută dirigintele sau poliţistul cu părintele. E vorba de muncă în echipă”, explică purtătorul de cuvânt al ISMB.

De altfel şi fiecare elev va fi monitorizat pe parcursul întregului an şcolar, prin completarea unei fişe psihopedagogice de către psihologul şcolii. Documentul va include tipul de familie din care provine elevul, date medicale despre el şi părintii săi (în cazul în care există boli psihice ereditare), conduita la lecţii şi în colectivul şcolar, dar şi rezultatele la învăţătură sau trăsăturile de personalitate. Și acest document va fi secretizat, însă rămâne aşa doar până în momentul în care, în urma unui încident, elevul este luat la ochi de oamenii legii. „Este o strategie numai pe Capitală iar aceste fişe sunt perfectibile. Am urmărit două lucruri importante: confidenţialitatea şi valoare practică a lor. Totuşi, în cazul în care un elev face subiectul unei cercetari penale, acesta fişă va fi predata organelor competente. Noi ne declinăm”, mai spune purtătorul de cuvânt al ISMB.

„Codul penal” din şcoli

Odată cu aceste măsuri, care vor intra în vigoare cu începerea noului an şcolar, Inspectoratul a făcut pentru prima dată o clasificare clară a actelor de violenţă. „Avem în total patru categorii de acte de violenţă care la rândul lor sunt structurate în funcţie de gravitate. Plecând de la discriminare şi instigare la discriminare, insulte grave, violenţe fizice uşoare, violenţe fizice grave, cu arme de foc, tentativă de omor, introducerea unor persoane străine în curtea şcolii, alarmă falsă la 112, incendiere şi tentativă de incendiere(inclusiv documente şcolare) sau introducerea de arme albe”. Sancţiunile se vor împărţi între cele prevăzute în regulamentul de ordine interioară şi cele prevăzute în Codul Penal. În ceea ce priveşte ultima variantă este necesară o reclamaţie a elevului ori a părintelui sau o sesizare din partea instituţiei.

Absenţele, motivate de scutire parafată de medicul de familie şi medicul şcolii

Rata absenţelor, tradusă ulterior în abandon şcolar, este o problemă majoră, recunoaşte Inspectoratul Școlar al Municipiului Bucureşti(ISMB). Purtătorul de cuvânt al instituţiei, inspectorul Marian Banu spune pentru B365.ro că acest fenomen este încurajat în unele situaţii de medici şi chiar de profesori: „Este timpul şi cazul să nu ne mai ascundem. În Bucuresti s-au înregistrat foarte multe absenţe şi foarte multe absenţe nemotivate. Din două motive: se merge pe ideea că nimeni nu le monitorizează şi-n al doilea rând există o modalitate condamnabilă a unor cadre medicale dar şi a unor colegi diriginţi de a le motiva fără să vadă clar motivele”, explică acesta.

Printre măsurile pe care le are în vedere ISMB privind combaterea „chiulului” se numără şi o evidenţă clară a absenţelor. Dacă până în prezent numărul era o problemă uşor de trecut cu vederea chiar şi în statistici, Inspectoratul vrea să transforme fiecare absenţă într-o problemă majoră pentru şcoală. „Acestea sunt motivate de o gamă largă de doctori şi asistente care nu întotdeauna au competenţă să ofere aceste motivări. Ne gândim la o colaborare cu Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti şi cu Direcţia Spitalelor. Dorim ca toate absenţele copilului să fie vizate şi de medicul de familie dar şi de medicul şcolii. Există încă o piaţă a motivării absenţelor, pe relaţii, pe cunoştinţe, pe cadouri. Trebuie o monitorizare a diriginţilor, să facem din fiecare absenţă o problema gravă”, mai spune Banu.

  • În Bucureşti se înregistrează o rată mare a absenteismului şcolar, comparativ cu normele impuse de regulamentul şcolar. Astfel: învăţământ primar – 8 absenţe nemotivate/an/elev, învăţământ gimnazial – 31 absenţe nemotivate/an/elev, învăţământ liceal şi SAM – 68 absenţe nemotivate/an/elev.

Recomandarile noastre


Parteneri

Știri – Gândul

Știri – CanCan.ro

Back to top button