Elena Udrea, pichetată de catolici. VEZI AICI DE CE

„Nu mai staţi, turnul jos să-l daţi!”, „Turn hidos, mâine vei fi jos” sau „A văzut naţiunea ce mare e infracţiunea” sunt doar câteva din textele de pe pancardele protestatarilor din faţa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Aproximativ 200 de persoane demonstrează şi în faţa lucrărilor la Cathedral Plaza, turnul de lângă Catedrala Sfântul Iosif, iar alte câteva zeci în faţa Parchetului General.

Arhiepiscopia Romano-Catolică acuză Inspectoratul de Stat în Construcţii, din subordinea Elenei Udrea, că a permis continuarea lucrărilor la clădirea Cathedral Plaza, cu toate că autorizaţia de construcţie pentru aceasta a fost declarată ilegală de către Curtea de Apel Suceava.

„Lucrările ilegale au continuat într-un ritm frenetic toate zilele care au urmat deciziei din 3 noiembrie, sub privirile pline de bunăvoinţă ale Inspectoratului de Stat în Construcţii, cu toate că doamna ministru Elena Udrea a anunţat pe 11 noiembrie că lucrările au fost oprite.” – se arată într-un comunicat de pe siteul Arhiepiscopiei Bucureşti. Acesta este motivul pentru care Arhiepiscopia a anunţat că va picheta ministerul condus de Elena Udrea luni, 15 noiembrie, la ora 10:00. Alte pichete simultane sunt organizate chiar în faţa lucărilor la Cathedral Plaza, dar şi în faţa Parchetului General.

„La proteste vor mai participa, în calitate de organizatori, Asociaţia „Sf. Iosif Pro Patrimonio Christiano”, Asociaţia „Salvaţi Bucureştiul” şi alte asociaţii care iubesc Bucureştiul şi istoria sa.” -se arată în comunicat.

„Am iniţiat aceste proteste pentru a cere Instituţiilor Statului să oprească lucrările ilegale de la autointitulata clădire «Cathedral Plaza» şi să respecte Legile de protejare a monumentelor, întrucât trăim în Europa şi nu într-o lume guvernată de haos”, a declarat ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti.

În data de 3 noiembrie 2010, prin decizia nr. 1989 a judecătorilor Curţii de Apel Suceava a fost „anulată irevocabil autorizaţia de construcţie la clădirea Cathedral Plaza”, arată arhiepiscopia, adăugând că „în data de 10 noiembrie 2010, Direcţia pentru Inspecţie si Control General – Serviciul desfiinţări construcţii ilegale al Primăriei Municipiului Bucureşti a somat beneficiarul Millennium Building Development si constructorul Bog’Art SRL să oprească executarea lucrărilor fiindcă sunt ilegale. Nerespectarea deciziei constituie infracţiune, aşa cum se specifică în procesul verbal, în conformitate cu art. 24 lit. B din legea 50/1991″.

Elena Udrea susţinea însă săptămâna trecută că Inspectoratul de Stat în Construcţii a ordonat sistarea lucrărilor la zgârie-nori: „Instanţa a decis anularea autorizaţiei de construire, ISC a dat dispoziţii de oprire a şantierului. Construcţia s-a realizat fără a se respecta toţi paşii şi acesta e doar un exemplu de construcţii haotice în Bucureşti. La mare am demolat construcţiile ilegale şi le-au construit la loc. Sperăm că nu vom fi nevoiţi să continuăm tot aşa“, a declarat la 11 noiembrie  Elena Udrea, ministrul dezvoltării regionale şi turismului.

Șeful Inspectoratului de Stat în Construcţii Bucureşti contrazice însă declaraţiile ministrului Udrea. Într-un răspuns formulat la solicitarea B365.ro, directorul instituţiei Petru Cost susţine că responsabilitatea pentru punerea în practică a deciziei Curţii de Apel Suceava aparţine Primăriei Municipiului Bucureşti sau unei alte instanţe de judecată. „În conformitate cu prevederile Legii 50/1991, republicată cu modificările şi completările ulterioare, decizia menţinerii sau desfiinţării construcţiilor realizate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, se va lua de către autoritatea administraţiei publice competente, în cazul de faţă Primăria Municipiului Bucureşti, în baza planurilor urbanistice şi a regulamentelor aferente, avizate şi aprobate în condiţiile legii sau, după caz, de instanţă”, se arată în răspunsul ITC Bucureşti.

Proiectul Cathedral Plaza, a început în 1998 pentru o clădire de doar 17 metri, care ulterior a ajuns la 75 de metri, având 19 etaje, parter şi patru niveluri subterane. Începând cu 2001, Arhiepiscopia Romano Catolică Bucureşti a trimis numeroase scrisori şi a făcut diverse sesizări către organele în măsură să oprească această construcţie. Pe lângă faptul că această clădire pune în pericol strctura de rezistenţă a Catedralei Sfântul Iosif, de care se află la mai puţin de zece metri distanţă, ea schimbă radical ambientul arhitectural în centrul Bucureştiului.

De cealaltă parte, Millenium Building Development a introdus o contestaţie în anulare şi cerere de suspendare a executării deciziei pronunţată de Curtea de Apel Suceava, în ceea ce priveşte ilegalitatea autorizaţiilor de construcţie ale turnului Cathedral Plaza, construit la doar opt metri de zidurile Catedralei „Sfântul Iosif” din Bucureşti.  Prin decizia respectivă s-a admis cererea de revizuire formulată de Arhiepiscopia Romano-Catolică privind valabilitatea autorizaţiei de construire a clădirii „Cathedral Plaza”. De asemenea, compania a introdus şi cerere de suspendare provizorie a executării respectivei decizii.

„Având în vedere văditele şi gravele încălcări ale legislaţiei româneşti şi normelor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, Millenium Building Development a sesizat instanţa competentă cu soluţionarea respectivelor cereri, chiar dacă deocamdată hotărârea atacată nu a fost redactată“, au precizat reprezentanţii companiei Millenium Building Development, într-un comunicat emis astăzi. Conducerea companiei consideră că procedura de judecare a revizuirii şi de rejudecare a recursului de către Curtea de Apel Suceava a fost viciată, deoarece Millenium Building Development nu a putut să se apere, iar instanţa i-a ignorat actele depuse la dosar.

Compania a anunţat, de altfel, că va cere daune de 22 de milioane de euro, fie de la Arhiepiscopie, fie de la Primăria Municipiului Bucureşti. Cele 22 de milioane de euro ar reprezenta „costurile rezultate din închiderea şantierului timp de aproximativ doi ani, menţinerea acestuia în conservare şi apoi cele care au decurs din lucrările de repunere a clădirii în stare de funcţionare după ce aceasta a fost expusă la intemperii şi nefolosită, plata serviciilor juridice, pierderile avute ca urmare a pierderii unor contracte de închiriere şi vânzare.”