Elena Udrea îşi dă arama pe faţă: banii de reabilitare termică se dau pe criterii politice

Potrivit listei de credite bugetare alocate de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) în anul 2011 pentru reabilitarea termică a locuinţelor, Capitala va primi în total 39,63 milioane de lei.

Din aceşti bani, cele mai mari sume vor ajunge în vistieriile primăriilor PDL, respectiv la primarul democrat liberal al Sectorului 6 – Cristian Poteraş şi la edilul Sectorului 3 – Liviu Negoiţă (PDL), colegii de partid ai Elenei Udrea, şefa MDRT. Primarii PDL ai sectoarelor 6 şi 3 din Capitală se poziţionează pe locurile I şi II şi la nivel naţional în clasamentul celor mai consistente finanţări pentru anveloparea blocurilor de locuinţe. Cei doi sunt urmaţi în topul naţional de primarul Clujului, urmaşul lui Emil Boc, care primeşte 8.586.708 lei. Constanţa lui Radu Mazăre nu primeşte niciun leu, de exemplu, iar Iaşul, condus de un PSD-ist, doar 184.335 de lei.

B365.ro vă prezintă, în tabelul alăturat, valoarea fondurilor alocate prin Programul Naţional Multianual privind Creşterea Performanţei Energetice la Blocurile de Locuinţe, în anul 2011, din cele şase sectoare ale Capitalei.

Primarul liberal Andrei Chiliman de la Sectorul 1, care a primit printre cei mai puţini bani, chiar a cerut sprijin din partea Direcţiei generale REGIO de la Comisia Europeană pentru reabilitarea termică a blocurilor, acuzând Ministerul Dezvoltării că blochează proiecte pe criterii politice. “Există comunităţi din România cu un potenţial ridicat de atragere de fonduri europene, însă multe proiecte sunt blocate, pe criterii politice, la nivel de minister. Birocraţia excesivă, utilizată în anumite situaţii şi ca armă politică, loveşte în interesele comunităţilor locale, nicidecum în primarii care le iniţiază”, le-a spus Andrei Chiliman reprezentanţilor REGIO, la Bruxelles, conform unui comunicat remis B365.ro la jumătatea lunii iulie 2011.

În urmă cu câteva zile, ministrul Udrea anunţa la semnarea contractului de finanţare pentru modernizarea Parcului Drumul Taberei că îl va sprijini pe primarul Poteraş pentru a reabilita termic 300 de blocuri din Sectorul 6, investiţia fiind în acest caz în sumă totală de 70 milioane de euro, cea mai mare parte din sumă fiind dintr-un credit de la Banca Europeană de Investiţii (BEI).

Confortul termic şi stoparea risipei de bani pe căldură se lasă însă mult aşteptate în casele bucureştenilor. Asta pentru că ar mai putea dura aproximativ 57 de ani până când toate locuinţele existente în Capitală ar urma să fie reabilitate termic, dacă se menţine ritmul actual de lucru, arată o analiză efectuată de B365.ro pe baza datelor transmise de MDRT.

„Campionii” reabilitării

Înainte de introducerea standardelor de cost în programul naţional de reabilitare termică a locuinţelor, unii primari de sector din Capitală excelau la capitolul cheltuieli de anvelopare. Este şi cazul edilului şef al Sectorului 5, Marian Vanghelie (PSD), care a plătit în medie pentru izolaţia termică a fiecăruia din cele 25 de apartamente intrate în programul de reabilitare suma de 8.306 euro, potrivit datelor centralizate de MDRT.

Pe locul secund în clasamentul se situează primarul Andrei Chiliman (PNL) din Sectorul 1 al Capitalei unde, în 2009, anveloparea apartamentelor a costat în medie câte 6.858 euro fiecare. În acest caz, izolaţia termică a unui apartament a ajuns chiar şi la 30.906 euro, potrivit datelor MDRT. Cele 12 locuinţe sunt situate pe Bulevardul Dacia, nr.26.

La vremea respectivă, reprezentanţii administraţiei locale au susţinut că statistica MDRT ar fi eronată întrucât calculele au fost făcute la numărul de apartamente şi nu la metru pătrat anvelopat. În plus, aceştia au acuzat-o pe Udrea că ar induce în eroare opinia publică.

Reabilitarea termică poate reduce costurile la întreţinere cu 50%

Conform prevederilor legale în vigoare, costurile de reabilitare termică sunt suportate în proporţie de 50% de către Ministerul Dezvoltării, 30% de către primăria de sector, iar restul de 20% de către beneficiarii lucrării, respectiv locatarii blocurilor izolate. În unele cazuri, edilii din Capitală au preluat în sarcina administraţiei locale contribuţia de 20% a proprietarilor de apartamente.

Reabilitarea termică presupune izolarea pereţilor exteriori ai blocului, înlocuirea ferestrelor blocului şi a uşilor exterioare existente, care vor izola mai bine fiecare încăpere, termo-hidroizolarea acoperişurilor sau a terasei, izolarea termică a planşeului peste subsol, precum şi lucrări de refacere a finisajelor anvelopei. În funcţie de rezultatele expertizei tehnice asupra blocului, la aceste lucrări se mai pot adăuga eventuale reparaţii la instalaţia de distribuţie a agentului termic pentru încălzirea spaţiilor comune.

Jumătate din blocuri sunt mai vechi de 40 de ani

Structura fondului de locuinţe, în funcţie de vechime, arată că 37% din blocuri au o vechime cuprinsă între 20-40 de ani, în timp ce 28% au fost construite cu 40 sau 50 de ani în urmă. Un sfert din imobilele de locuit datează de peste 55 de ani. În schimb, doar 3% din fondul de locuinţe are sub zece ani vechime, iar 7% din blocuri sunt construite acum 10 sau 20 de ani, potrivit datelor centralizate de MDRT.