Edilii iau în calcul privatizarea RADET

Studiul analizează trei scenarii, respectiv gestiunea RADET delegată către un operator deţinut 100% de primăria municipiului Bucureşti, gestiunea directă şi trecerea angajaţilor la instituţie sau gestiunea privată către un operator public-privat sau 100% privat.

În prima variantă a reieşit că primăria ar trebui să pompeze în următorii 12 ani 2,081 miliarde de euro, în a doua variantă 1,924 miliarde. Cea mai convenabilă economic este soluţia privatizării, care ar face o gaură instituţiei de 1,191 miliarde de euro.

„Dacă continuăm în felul acesta cu cheltuielile pentru RADET, la sfârşitul anului acesta nu o să mai putem compensa energia termică pentru populaţie. Eu susţin concesionarea acestora servicii. Sunt deja intenţii pentru preluarea acestor servicii din partea unor firme din SUA, Elveţia, Franţa sau Italia”, a spus Sorin Oprescu în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti de joi.

Unul dintre scenariile cuprinse în studiu prevede şi disponibilizarea a 40-50% din personalul RADET. De asemenea, potrivit studiului, Primăria ar suporta subvenţia pentru cetăţeni doar în primii doi ani, urmând ca după această perioadă să decidă firma privată dacă şi cât suportă din subvenţie.

Privatizarea nu ar fi în interesul bucureştenilor, spune consilierul general PNL Horia Scarlat, care arată că după privatizarea regiei, preţul gigacaloriei se va dubla. În prezent, bucureştenii plătesc 124 de lei pe gigacalorie. „De fapt, prin privatizare Primăria scapă doar de cheltuielile pentru investiţii. În rest, va plăti în continuare datoriile istorice şi subvenţiile pentru populaţie”, a spus consilierul liberal.

Mai mult rata de suportabilitate a preţului gigacaloriei ar urma să crească de la 3% în 2009 la 8,4% în 2011 şi la 8,9% în 2012. Rata de suportabilitate este calculată în funcţie de venitul mediu pe gospodărie.

Studiul referitor la urmările pe care le-ar avea privatizarea RADET a fost realizat de PricewaterhouseCoopers şi a costat 120.000 de euro. Costul a fost suportat de de Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice Bucureşti.

Primăria Municipiului Bucureşti este nevoită să plătească sute de milioane de euro către RADET pentru a susţine subvenţia la căldură. Chiar şi cu această subvenţie, care va fi redusă de anul acesta, o treime din familiile racordate la RADET nu şi-au plătit întreţinerea.

Din cauza întârzierii plăţilor la subvenţia pentru căldură făcute de Primăria Bucureşti către RADET, la începutul lunii ianuarie regia a scăzut temperatura agentului termic furnizat populaţiei cu 6 grade.

Primele două opţiuni ar avea ca avantaje că toate operaţiunile ar rămâne în controlul autorităţilor, iar performanţa poate fi atribuită direct. Ca dezavantaj e că nu se rezolvă problema de fond. O gestiune privată va economisi pe termen lung cam un miliard de euro, ceea ce ar permite o mai bună utilizare a resurselor. Un operator profitabil ar însemna taxe şi impozite la buget.

Partea proastă e că primăria trebuie să asigure condiţiile ca investitorii să aibă „o rentabilitate rezonabilă”. În plus, există riscul ca operatorul să nu-şi facă treaba şi nici să nu-şi îndepli­nească obligaţiile contractuale. Oricum, cu sau fără investitor, reţeaua RADET are nevoie în următorii 12 ani de investiţii de 2,3 miliarde de euro.