ECHINOCȚIU DE TOAMNĂ, marți, 23 septembrie. Ziua este egală cu noaptea

ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014. Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților, scrie astro-urseanu.ro.

ECHINOCŢIUL DE TOAMNĂ: Dacă în emisfera nordică începe toamna astronomică, în emisfera sudică a Pământului, data de 23 septembrie marchează începutul primaverii.

ECHINOCŢIUL DE TOAMNĂ 2014: La latitudinile tarii noastre, în aceste zile Soarele va culmina la amiază la o înălțime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanței unghiulare dintre zenit si orizont.

ECHINOCŢIUL DE TOAMNĂ 2014: Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopților să crească, până la solstițiul de iarnă.

ECHINOCTIU DE TOAMNA 2014. De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată pentru că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă a căzut la 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie. Va fi la 21 septembrie abia în 2092 şi aceasta se va întâmpla pentru prima oară de la crearea calendarului gregorian şi se va repeta doar în 2096. 

ECHINOCŢIUL DE TOAMNĂ 2014: Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord incepând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de primavară.