CONTRIBUTORS

“E mai ușor să ne întâlnim cu un extraterestru de pe Alpha Centauri decât cu domnul Năsui”. Statul datorează 35 de milioane de euro industriei cinematografice și se face că plouă

“Este foarte greu să te lupți cu incompetența, rea-voința și prostia instituțională. (...) guvernul României va fi obligat într-un final să plătească biletul cel mai scump”, spune Andrei Boncea, producător, partener Frame Film. Alianța Producatorilor de Film din România acuză Statul că nu și-a plătit datoriile in valoare de 35 de milioane de euro către cele mai mari producții cinematografice realizate in țara noastră, filme în care joacă vedete uriașe: Samuel L. Jackson, Michael Keaton, Collin Farrel, Jean Reno sau Chris Pine. Urmează ca Statul să fie dat in judecată pentru că nu-și respectă promisiunile și nici obligațiile contractuale. Interviu în exclusivitate cu Andrei Boncea.

B365: Parcă am fi într-un scenariu de film în care se învârt sume mari, datorii de 35 de milioane de euro. Pe de-o  parte avem companii uriașe (Netflix, Universal, Lionsgate, Sony Pictures) și case de producție românești, de partea cealaltă. Statul român datornic, neserios, cu promisiuni neonorate. Are și nume filmul: “Pay Me What you Owe Me” și un trailer, acel video explicativ pe care APF (Alianța Producătorilor de Film) l-a făcut public recent. Schema cu toate datoriile, până la ultimul cent, poate fi văzută aici: APF infographic. Până acum ați fost contactați de oficialii de la Ministerul Economiei? Aveți vreo reacție?

andrei, boncea, producator
Andrei Boncea, producător, partener „Frame Film”, la filmări pentru „Django”, serial realizat in România.

Andrei Boncea: “Oficialii” de la Ministerul Economiei sunt niște personaje imaginare. Ei nu există. În schimb, extratereștrii din Area 51 se pare că există. Așteptăm cu toții cu sufletul la gură raportul oficial al Pentagonului despre OZN-uri la sfârșitul acestei luni și sperăm să se facă lumină în cei 70 de ani de speculații, filme și seriale science fiction. Iată ce spune domnul West, un cercetător american: În acest moment există multe suspiciuni că Guvernul ar ascunde dovezile existenței OZN-urilor, ceea ce este de înțeles pentru că zidul impenetrabil al secretelor de stat este în administrația lui. Însă acest zid nu face decât sa amplifice și mai tare suspiciunile și neîncrederea în Guvern, ceea ce poate deveni foarte periculos.”

„Spre deosebire de extratereștrii din filme, oficialii din Ministerul Economiei nu contactează pe nimeni”

Andrei Boncea: “Cu alte cuvinte, așa cum ne-a informat Spielberg, în reportajul său gen “Recorder” de acum trei decenii, “Întâlnire de Gradul III”, oficialii extratereștri i-au contactat deja pe pământeni, ceea ce a fost un lucru firesc. Este singura explicație naturală pentru existența în zilele noastre în buzunare, a acestor plăcuțe din ecrane video interactive cu care comunicăm, ne facem selfie-uri și mai nou, plătim taxele și impozitele la ghișeul.ro. Spre deosebire de extratereștrii din filme și iată, din realitate, “oficialli” din Ministerul Economiei nu contactează pe nimeni. Ori sunt o specie enigmatică, o inteligență cu mult superioară, ori, așa cum am spus la început, pur și simplu nu există”.

„Reacția la micul nostru infografic video nu există până acum”

Andrei Boncea: “Reacția Ministerului la micul nostru infografic video, ilustrat cu asasina Villanele care vrea să o omoare pe Eve, George Washington puțin îngrijorat înainte de o mare bătălie, Maggie Q care îl bate de îi sar capacele pe Michael Keaton, un dragon neglijent care dă foc la o fermă de la țară, Collin Farrel care o îndeamnă pe fata lui Johnny Depp să bea lichior de Curacao pe o navă spațială, și în fine, Ana Ularu care ne anunță că la sfârșit vom fi “transformați”, ei bine, reacția Ministerului se lasă așteptată”.

Vilanelle din „Killing Eve” (producție filmată in România) impuscată de Statul Romăn prin neplata datoriilor.

„Ignorăm mesajul misterios transmis reporterilor pentru că nu este semnat”

Andrei Boncea: “Ignorăm, bineînțeles, mesajul misterios transmis reporterilor, pentru că nu este semnat. El este valabil probabil într-un univers paralel pentru că aproape nimic nu este adevărat din el. Domnul Ministru Năsui a greșit holodeck-ul, sau pur și simplu Hal9000, inteligența artificială instalată de STS pentru administrarea Măsurii 2 a căpătat simțul umorului, sau a devenit expertă în paralogisme. În sofisme involuntare. În raționamente corecte în aparență însă false în realitate”.

„Domnul Ministru Năsui a greșit holodeck-ul, sau pur și simplu Hal9000, inteligența artificială instalată de STS pentru administrarea Măsurii 2 a căpătat simțul umorului”. Foto credit Bucuresti TV.

Ce “spune” Ministerul în mesajul nesemnat care a ajuns la reporteri:

“Cadrul legislativ al acestei scheme are defecte care o face neoperabilă și de aceea sunt plăți nefăcute chiar din 2018 încoace. Ministerul lucrează acum la îndreptarea lui pentru a putea plăti acele restanțe. Schema aceasta s-a plimbat până acum în administrarea a nu mai puțin de patru instituții, pana a ajuns la Ministerul Economiei și n-a avut niciodată o echipă dedicată care să se ocupe de ea. După repararea cadrului legislativ, urmărim să plătim toate aceste restanțe”.

Care este Realitatea:

1. ❌ Fals! Programul nu s-a mutat pe la 4 instituții, cel mult 2 dacă luăm în considerare redenumirea/reorganizarea ministerului economiei de la începutul anului. S-a mutat o singură dată și bine, în ianuarie 2020, prin OUG 1/2020 trecând de la Comisia Națională de Prognoză la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (acum Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului).

2. ❌ Funcționarii din minister considerau și în primăvara lui 2020 că acest program necesită să fie reparat prin urmare au modificat prin Hotărâre de Guvern în august 2020 (HG 721/2020) – HG de altfel avizat de toate ministerele și intrat în vigoare prin publicare la Monitorul Oficial. Deci, ce au îndreptat în 2020 trebuie îndreptat în 2021?

3. 🔊 Producătorii au început să depună cereri de plată abia în toamna lui 2019, când filmările și cheltuielile erau finalizate pentru proiectele aprobate în 2018/2019. S-a făcut o singură plată. Deci, afirmația că sunt plăți din 2018 este parțial adevărată.

4. ✅ Cadrul legal există și se aplică întotdeauna cel în vigoare la stabilirea raportului juridic, respectiv când au fost semnate contractele/acordurile de finanțare. Așa că orice „îndreptare” este a viitorului nu a trecutului.

5. ✅ Cadrul este perfect legal având în vedere că în bugetul de stat aprobat au fost alocate sumele necesare efectuării acestor plăți. Ce-i drept nu toți banii, lipsesc se pare din buget 50 milioane de lei din cei 150 milioane. ( fără sa mai punem la socoteală că schema multianuală , validată de Comisia Europeană, și monitorizată de Consiliul Concurenței, presupunea alocarea anuală a 233 milioane)

Pe scurt: nu trebuie decât o procedură internă, unde se stabilește circuitul hârtiilor în interiorul ministerului de la cel care preia cererea de plată până la cel care semnează ordinul de plată.

samuel, l. jackson
Samuel L. Jackson in „The Asset”, producție filmată in Romania si neachitată de Statul Roman. Foto credit Dana Buliga.

“Este foarte greu să te lupți cu incompetența, reaua-voință și prostia instituțională”

B365: Nu “Viața bate filmul”, ci “Statul bate filmul”. Dacă datoria nu va fi achitată, ce urmează? Există procese, vor mai fi, ce puteți face? Producătorii plătesc penalități uriașe băncilor și investitorilor ca să finanțeze un ajutor inexistent.

Andrei Boncea: “Este foarte greu să te lupți cu incompetența, reaua-voință și prostia instituțională. La acestea se adaugă mai nou indiferența suverană a domnului ministru Claudiu Năsui pentru soarta industriei noastre și această situație absolut devastatoare pentru comunitatea locală de profesioniști și talente, pentru imaginația și reputația României. Așa cum am răspuns mai devreme, este mai ușor să ne întâlnim cu un extraterestru de pe Alpha Centauri decât cu domnul Năsui”

„Guvernul României va fi obligat să plătească biletul cel mai scump, într-un final”

Andrei Boncea: “Da, vor exista procese și cu siguranță le vom câștiga. Suntem într-o situație banală de litigiu comercial, în care autoritatea statului își ignoră pur și simplu mandatul legal de a pune în aplicare și a opera această schemă conform legilor în vigoare și a bugetului de stat. Iar cei care au investit bani în aceste producții, garantând practic statul român și schema pentru cinema, își vor recupera sumele înzecit. Toate cele 24 de filme produse și neachitate vor deveni blockbustere, pentru care Guvernul României va fi obligat într-un final să plătească biletul cel mai scump”.

Schema cu toate datoriile, până la ultimul cent, poate fi văzută aici: APF infographic.

“Guvernul va plăti nervii și înjurăturile cu care binecuvântăm absurditatea acestor extratereștri care conduc statul român”

Andrei Boncea: “Eun bilet care va conține, dincolo de datorii, penalitățile, împrumuturile, dobânzile, deprecierile, și nervii noștri, orele scumpe ale avocaților studiourilor americane, băncilor, fondurilor de investiții, costul viselor noastre spulberate. Înjurăturile cu care binecuvântăm neputința, aroganța și absurditatea acestei specii de extratereștri imaginari care conduc statul român și vin dintr-un univers straniu în care cinema-ul nu s-a inventat și Mungiu nu a câștigat Palme d’Or. Ar trebui să menționez că primele procese sunt deja pe rol și că, până în acest moment, colegii care se luptă cu morile de vânt din Ministerul Economiei le-au doborât încă de la primele înfățișări. Însă drumul acesta litigios este anevoios și dezarmant de lung”.

Michael Keaton, asasin in „The asset”, una dintre cele 24 de productii neachitate de Statul Roman. Foto credit Dana Buliga.

B365: Totuși, Ministerul declară că în acest moment ”se lucrează” la îndreptarea schemei. Credeți în acest “se lucrează?”

Andrei Boncea: “Ministerul Economiei este în sine un construct abstract, un vestigiu al atotputernicului regim comunist și al vastului complex industrial al economiei socialiste, acum doar o colecție fantomatică de combinate dezmembrate pentru fier vechi și mine părăsite. Adaugăm “turismul”, drumețiile de munte, saltul cu parapanta, acțiuni la Combinatul de ceaiuri Plafar și Cupru Min din faimoasa Roșia Poieni. Și mai noi, fascinanta și inepuizabila Măsura 2, prin care statul încearcă să plătească micilor antreprenori români timpul și business-ul pierdut în lockdown”.

“Am bătut kilometri de coridoare și am așteptat zile și săptămâni în anticamere să fim primiți în audiențe”

Andrei Boncea: “Recunosc că, la începutul anului 2019, atunci când schema de ajutor pentru industria cinematografică s-a mutat în subordinea Ministerului Economiei ( și Mediului de Afaceri), am fost unul dintre cei care am susținut această idee. Am presupus, eronat , că acest Minister este un templu al lui Maynard Keynes, Stiglitz și Milton Friedman, o instituție în care mișună tineri economiști, experți și specialiști care știu totul despre politici și măsuri economice, industrii globale, tehnologie. În industria noastră fragilă, accidentală, emotivă, și mai ales pentru această schemă cu un fond anual limitat, aveam nevoie de un arbitru imparțial, “tehnic”, orientat mai degrabă către măsurarea impactului economic al producției internaționale de film care să justifice extinderea, “democratizarea” și mai ales” automatizarea “schemei (cu alte cuvinte să elimine criteriile subiective de evaluare a proiectelor).

Am nimerit însă în ”Inception”. În spațiul ăla golit de semnificație în care în care timpul nu mai are niciun sens și secunda este o eternitate. Și nu se întâmplă nimic”.

“Am vrut să le explicăm in ce constă magia, efemerul, fragilitatea întreprinderii economice pe care o reprezintă realizarea unui film”

Andrei Boncea: “Timp de un an și jumătate, atât eu, cât și colegii mei din Alianța Producătorilor de Film am bătut kilometri de coridoare și am așteptat zile și săptămâni în anticamere să fim primiți în audiențe. Să le explicăm funcționarilor de stat, economiștilor suspicioși, contabililor ostili, juriștilor inflexibili, consilierilor circumspecți, miniștrilor grăbiți, în fine, birocraților “doctori docenți” în film, cultura națională și averea contribuabililor, cum funcționează această schema din administrarea lor. În ce constă magia, efemerul, fragilitatea întreprinderii economice pe care o reprezintă realizarea unui film” .

“Schema funcționează ca un motor economic dovedit în toate țările din lume care vor să dezvolte industrii creative”

Schema cu toate datoriile, până la ultimul cent, poate fi văzută aici: APF infographic.

B365: Ce câștigă economia României prin această schemă de finanțare?

Andrei Boncea: “Schema este un bazată pe un principiu simplu în sine, un motor economic dovedit în toate țările din lume care vor sa dezvolte industrii creative sau emergente. În principiu este o scutire de taxe a activității economice pentru un timp, care se traduce prin returnarea (cash rebate) a unei sume din cheltuielile considerate eligibile după principii și criterii clare”.

“Este singura schemă de ajutor în care statul își colectează integral contribuția înainte de a plăti ceva”

Andrei Boncea: “Fiecare euro din producția de film adus din străinătate de aceste producții, este cheltuit în servicii de producție, logistică, construcții, etc. Dacă mergem pe lanțul lui și al fiecărui subcontractor, produce în medie de 40% în taxe și impozite generate și plătite statului român cu mult înainte ca statul să plătească vreun euro înapoi. Cu alte cuvinte, este o schema “finanțată” de activitatea economică, de companiile de producție, și decontată de stat, mult după colectarea taxelor aferente. Este, de altfel, singura schemă de ajutor în care statul își colectează integral contribuția înainte de a plăti ceva”.

“Statele care au introdus astfel de scheme au înregistrat o dezvoltare exponențială a industriilor lor creative”

Andrei Boncea: “În Estul Europei, în Cehia, Ungaria, Polonia, Croația, Slovacia, Serbia, aceste scheme de stimulare se întrec în a oferi facilități cât mai atractive, în diverse forme, returnând producțiilor până la 40% din valoarea cheltuielilor eligibile de producție. Toate statele care au introdus astfel de scheme, și le operează cu succes, au înregistrat o dezvoltare exponențială a industriilor lor creative, a resurselor umane și a talentelor.

În Ungaria de exemplu , după introducerea unei astfel de scheme (ajunsă astăzi la 38% în “tax incentives”), valoarea cheltuielilor generate de producția în cinema a crescut într-un deceniu și jumătate de la aprox. 30 de milioane de euro pe an în 2004 (similar industriei de cinema și TV din România în același an) la peste 1 miliard de euro în 2021. În România nu se întâmplă nimic și industria stă pe loc în mare măsură în aceeași perioadă”.

Ce se întâmplă in țările din jurul nostru în care schema de cash rebate funcționează și cum au reusit vecinii nostri, unguri, cehi și croați să ne “sufle” producții de film în valoare de peste 200 de milioane de euro, mâine, tot aici, în continuarea interviului cu Andrei Boncea, producator, partener Frame Film.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button