GREEN CITY

După 30 de ani de încercări, Capitala va avea staţie de epurare funcţională

Apa Nova s-a angajat să investească în viitorul sistem de integrat de canalizare al Capitalei aproape 40 de milioane de euro, pe o durată de trei ani. Planul de modernizări presupune pe lângă decolmatarea casetei de sub Dâmboviţa şi investiţii în Staţia de Epurare Glina.  Concret, este vorba despre finalizarea aşa-numitei Linii 1 care presupune lucrări la reabilitarea şi completarea liniei de apă existente, construirea unor rezervoare-tampon suplimentare şi realizarea unei statii de îngroşare şi deshidratare pentru nămol.

Linia 1 se consideră dată în funcţiune odată cu transferul acesteia către Apa Nova Bucureşti în vederea operării. Însă capacitatea de procesare a apelor uzate a staţiei va atinge capacitatea maximă cel mai probabil spre sfârşitul anului. „Data de atingere a parametrilor Liniei 1 a SEAU va fi precizată în Actul Adiţional la Contractul de Concesiune şi nu poate depăşi finele acestui an”, a declarat pentru B365.ro directorul adjunct al ApaNova, Epsică Chiru.

Nămolul problemă

Prin proiectul de realizare a Etapei I a SEAU Glina, a fost prevăzută producerea unui nămol cu 22% substanţă uscată, lucru ce nu respecta normele de mediu. Între timp s-a modificat legislaţia românească şi, pentru a putea fi depozitat în gropi ecologice, fără a fi necesare amenajări suplimentare, conţinutul de substanţă uscată nu trebuie să fie sub 35 % în urma procesării de ape uzate. De altfel, problema acestui nămol a cântărit greu în urmă cu aproape un an când, conform legislaţiei de mediu, acest reziduu nu putea fi, nici transportat, nici depozitat, dacă nu era uscat sau cel puţin deshidratat. Din aceasta cauză, la nivelul Gărzii de Mediu, s-a pus problema inchiderii staţiei.

La începutul lunii noiembrie 2010, Linia I a staţiei de epurare a fost finalizată, trecându-se astfel la perioada de probe tehnologice. În staţie vor intra 10 mc/s de apă uzată care vor fi trataţi mecanic, iar dintre aceştia, 5 mc/s vor fi trataţi şi biologic şi terţiar.

Procesul tehnologic

Procesele tehnologice şi biologice se manifestă în trei etape de tratare a apelor reziduale. În prima treaptă corpurile de dimensiuni mai mari care plutesc în apa Dâmboviţei sunt reţinute de nişte grătare. Curaţarea apei de aceste materiale se face într-un mod asemănător cu gestionarea gunoiului menajer, luând drumul rampei de gunoi sau a incineratorului de nămol. În continuare, apa trece prin nişte site cu un rol identic ca cel al gratarelor, dar au ochiuri dese, reţinând corpurile solide cu diametru mai mic. După decantare substanţele adunate la suprafaţă (grăsimi, substanţe petroliere) se înlătura, iar nămolul depus pe fund se trimite la metantancuri.

În treapta secundară a procesului de epurare apa este amestecata în bazine cu “nămol activ”. Acesta conţine microorganisme care descompun substanţele organice. Acest nămol este trimis la metantancuri, iar gazele, care conţin mult metan, se folosesc ca sursă de combustibil pentru procesele tehnologice interne.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button