Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

21 dec. 2022
24237 Afișari
Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu, fost primar al Craiovei, a fost încarcerat la Sighet, soția lui s-a sinucis. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu. Foto credit: Aici a stat.

În noua noastră serie de articole dedicată clădirilor din București –  cele proiectate în stil mediteranean, v-am prezentat vila lui Gheorghe Tătărescu, fost prim-ministru al României (1934-1937). Astăzi, vom descoperi un alt imobil construit în stil mediteranean, proprietatea lui Emanuel (Nolică) Tătărescu, fratele lui Gheorghe Tătărescu.

Vila de pe Intrarea Armașului face parte dintr-o parcelare cu blazon, numită Callimachi. Este singurul loc din București în care, la mijlocul anilor ’30, cei mai mari arhitecți ai timpului lor au conceput clădiri mediteraneene, în special pentru cei mai puternici oameni din România. Un cartier boieresc, exotic, în centrul orașului. Cei mai mulți dintre proprietarii acestor case impozante vor ajunge în închisoare. Despre arhitecții care au gândit aceste case și despre soarta stăpânilor lor, un nou interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu, autorul recentului volum “Curentul mediteranean în arhitectura interbelică românească”, apărut la Editura Vremea, 2022.

Vila Emanuel Tătărescu. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Vila Emanuel Tătărescu, soluția finală a proiectului semnată de arh. Ion Giurgea. Dosar de autorizare, Arhiva PMB. Foto credit: Arh. Mădălin Ghigeanu.
arh, ion, giurgea
Arhitect Ion Giurgea. Sursa: A.N.R, Fond Colegiul Arhitecților, inv 808, dosar personal fotografiat de Asociația Istoria Artei.

Emanuel Tătărescu, fost primar al Craiovei și acționar la ziarul Adevărul, a fost arestat în „Noaptea Demnitarilor”, 5/6 mai 1950

Emanuel Tătărescu (1892-1981) a fost ofițer de carieră, om politic liberal și primar al Craiovei între anii 1927-1928. A mai fost și fondatorul și directorul Editurii “Scrisul Românesc”, iar în anii ’30 s-a aflat în fruntea Societății pe Acțiuni Adevărul, împreună cu fratele său Gheorghe (Guță) Tătărescu, fost prim-ministru al României între anii 1934-1937. Despre Vila Arethia și Gheorghe Tătărescu din strada Polonă, nr.19, citește în articolul de mai jos:

Emanuel Tătărescu, fost primar al Craiovei, om politic liberal. Foto credit: Arhiva Familiei Tătărescu, apud Sorin Popescu in Revista Memoria, revistamemoria.ro.

Soția lui Emanuel Tătărescu, Gabriela Tătărescu, s-a sinucis cu un an înainte de eliberarea soțului ei din închisoarea de la Sighet

Informații inedite, valoroase, despre cumplita soarta a celor 4 frați Tătărescu și a familiilor lor aflăm din articolul publicat de Sorin Popescu în Revista Memoria, Emanuel Tătărescu a fost căsătorit cu Gabriela, născută Fotino, cu care a avut doi băieți. Arestat în anul 1950, Emanuel Tătărescu va fi închis la Sighet până în anul 1955. Gabriela Tătărescu se va sinucide cu un an înainte de eliberarea soțului ei din închisoare. Sora fraților Tătărescu, Florica Sfetescu, precum și fiul ei, Horia Sfetescu, își vor lua viața în anii duri de instaurare a regimului comunist.

Horia Sfetescu a renunțat la viață după ce a ieșit din închisoare, unde a fost torturat. Toți cei 3 frați Tătărescu au fost închiși odată cu arestatea fostului Prim-ministru, Gheorghe Tătărescu.

Alexandru Tătărescu, general de brigadă, a fost arestat în noaptea de 5/6 mai 1950, Noaptea Demnitarilor, și avea să moară la Sighet în anul 1951. Ștefan Tătărescu, colonel de aviație în rezervă, a fost arestat în anul 1950 și va fi eliberat în 1957. Va supraviețui până în anul 1970. Emanuel Tătărescu, despre a cărui casă din Parcelarea Callimachi vom vorbi acum, a trăit până în anul 1981. Vila Emanuel Tătărescu,de pe Intrarea Armașului face parte din Parcelarea Calimachi, loturile 1, 2 și 3, și datează din anul 1937.

emanuel, tatarescu
Emanuel Tătărescu in centrul imaginii, in anii ’80. Foto credit: Arhiva Familiei Tătărescu, apud Sorin Popescu in Revista Memoria, revistamemoria.ro.
Parcelarea Callimachi, zona în care și-au ridicat case frumoase și bogate elitele țării

Parcelarea cu blazon Callimachi a apărut la mijlocul anilor ’30 și a ocupat inițial o suprafață de 6789 mp, fiind gândită de arh. Alexandru Tomescu. Este zona în care, la distanțe relativ scurte, găsim o mare concentrare de case mediteraneene, semnate de cei mai mari arhitecți ai perioadei interbelice: Ion Giurgea, Radu Dudescu, Tiberiu Niga, Jean Văleanu, Horia Creangă, Dem Săvulescu, Tașcu Ciulli și Maria Ciulli ( locuință personală). Proprietara acestui pământ prețios, situat în centrul Bucureștiului, pe care își vor ridică vile cei mai bogați și mai puternici oameni din România, a fost Prințesa Ana-Maria Callimachi, născută Văcărescu, o veche familie românească. Ana-Maria Văcărescu a fost căsătorită cu Prințul Ion (Jean) Callimachi, care venea dintr-o veche familie fanariotă.

Vila Emanuel Tătărescu. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
«Lumea era toată a mea. Amintirile unei Prințese»

Bunica mea, Prințesa Ana-Maria Callimachi, era mândră, autoritară, avea misterele și excentricitățile ei. Îmi amintesc cum oprea taxiurile, făcându-le un semn ferm cu bastonul. Era o femeie foarte inteligentă și foarte cultivată. O adevărată Lady”, povestește nepoata sa, Alexandra Reininger-Callimachi în volumul “Lumea era toată a mea. Amintirile unei Prințese”, semnat de Ana-Maria Callimachi.

Parcelarea CallimachI, Intrarea Armasului. Casa Veturia Goga, arhitect Horia Creangă. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.

« În parcelarea Callimachi întâlnim clădiri proiectate de mai mulți mari arhitecți, aici există o adevărată colecție de imobile valoroase»

B365.ro: Vila lui Emanuel (Nolică) Tătărescu este una dintre cele mai cunoscute clădiri de tip mediteranean din București. Ce ați descoperit în dosarul de autorizare?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Pentru început, să vorbim despre Parcelarea Callimachi, una dintre cele mai frumoase din București. În această zonă întâlnim o adevărată expoziție de arhitectură de tip mediteranean, cu inserții de tip modernist. Sunt clădiri proiectate de mai mulți mari arhitecți, o adevărată colecție de imobile valoroase. Este o zonă tipică Bucureștiului în care se interferează stilurile de arhitectură interbelică. Imobilul care a aparținut lui Emanuel Tătărescu deschide Intrarea Armașului și este amplasat pe terenurile de la numerele 1, 2 și 3. Emanuel Tătărescu va cumpăra pământul pe care își va construi vila încă de pe vremea când era Primar al Craiovei, de la Prințesa Ana-Maria Callimachi”.

Parcelarea CallimachI, Intrarea Armasului. Casa Constantin Enescu, arhitect Ion Giurgea. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Din planul parcelarii rezultă că, inițial, Emanuel Tătărescu dorea realizarea unui singur imobil, amplasat pe loturile 1 și 2, pe colțul din dreapta al accesului în Intrarea Armașului. Conducerea Primăriei de atunci va schimba traseul străzii Eremia Grigorescu printr-un regulament de urbanism. Prin propunerea de rectificare și lărgire a străzii Eremia Grigorescu, i se va lua lui Emanuel Tătărescu o parte consistentă din lotul 1, de 132,3 mp, fapt ce va duce la modificarea soluției de arhitectură și realizarea unui singur imobil pe loturile 1, 2 și 3. Primăria îl va despăgubi pe Emanuel Tătărescu cu 3000 de lei, o sumă frumoasă pentru acea perioadă. Pe lotul de la nr .4, aflat în continuarea loturilor 1, 2 și 3, tot arhitectul Ion Giurgea va realiza o altă clădire în stil mediteranean pentru proprietarul Constantin Enescu”.

„Prin propunerea de rectificare și lărgire a străzii Eremia Grigorescu i se va lua lui Emanuel Tătărescu o parte consistentă din lotul 1, de 132,3 mp, fapt ce va duce la modificarea soluției de arhitectură și realizarea unui singur imobil pe loturile 1, 2 și 3”. Dosar de autorizare, Arhiva PMB. Foto credit: Arh. Mădălin Ghigeanu.
„Conducerea Primăriei de atunci va schimba traseul străzii Eremia Grigorescu printr-un regulament de urbanism”. Dosar de autorizare, Arhiva PMB. Foto credit: Arh. Mădălin Ghigeanu.
Fațadele Vilei Tătărescu respectă coerența stilistică a unui stil mediteranean de tip Spanish Colonial Revival”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Pentru imobilul Emanuel Tătărescu, arhitectul Ion Giurgea va elabora o primă soluție. Atunci când am văzut-o am fost pur și simplu șocat. Este oribilă și nu mi-a venit să cred că Ion Giurgea a putut să emită așa ceva. Avea o fațadă către Aleea Armașului de tip neoclasic, un melanj de elemente preluate din diferite stiluri; o intrare, ca într-un templu grecesc, lângă niște ferestre bifore la parter și 8 ferestre pătrățoase din limbajul Art Deco la etaj. Solutia inițială era complet incoerentă din punct de vedere stilistic. Soluția depusă ulterior, care datează din februarie 1937, este însă de tip mediteranean, unde se vede că a studiat compoziția mult mai serios. Ambele fațade, cea care dă spre strada Eremia Grigorescu și cea către Intrarea Armașului au o volumetrie și o decorație echilibrată, respectând coerența stilistică a unui stil mediteranean de tip Spanish Colonial Revival. Dacă ne uităm doar la plan, la partiul de arhitectură, putem spune că este un proiect modern, contemporan, care funcționează și în ziua de astăzi”.

„Solutia inițială era complet incoerentă din punct de vedere stilistic”. Soluția anulată a arh. Ion Giurgea. Dosar de autorizare. Arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
„Solutia inițială era complet incoerentă din punct de vedere stilistic”. Soluția anulată a arh. Ion Giurgea. Dosar de autorizare. Arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Vila Emanuel Tătărescu, proiectul arhitectului Ion Giurgea

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Comunicarea între spații este excepțional rezolvată de arh. Ion Giurgea. Proiectul va păstra principiile interbelice, dar și ideile care au stat la baza realizării vilei fratelui sau, Gheorghe Tătărescu, realizată de arh. Alexandru Zaharia. Regăsim acel subsol cu 60 de cm mai jos de cota terenului amenajat. Un subsol compus dintr-o bucătărie generoasă, o spălătorie de mari dimensiuni, garderoba comună cu scara interioară, două dormitoare pentru servitori, adăpost de apărare civilă, un oficiu și o scară de acces din exterior. Bucătăria este legată de oficiu și are o scară secundară de serviciu. La parter, arh. Ion Giurgea rezolva lucrurile tipice zonei de zi. Găsim trei încăperi mari cu o comunicare prin uși glisante: hall, sufragerie și un salon separat. Un foarte frumos hall-living imens, de 40 de mp, care se deschide pe două laturi către o curte-grădină de tip mediteranean, mărginită la stradă cu un peristil cu arcade în ogivă. Tot la parter se află și biroul lui Emanuel Tătărescu, cu o cameră de așteptare. La etaj, Ion Giurgea a proiectat 4 dormitoare mari cu băi și încă un dormitor dedicat probabil musafirilor sau mai degrabă servitorilor. Nu dai de un culoar sinistru, cum se întâmplă în arhitectura contemporană, ci de un mare living de nivel deschis, frumos vitrat, frumos luminat”.

Soluția finală, arh. Ion Giurgea. Subsol Vila Tătărescu. Arhiva PMB. Dosar de autorizare. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Soluția finală, arh. Ion Giurgea. Fațada principală. Arhiva PMB. Dosar de autorizare. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Soluția finală, arh. Ion Giurgea. Parter, Vila Tătărescu. Arhiva PMB. Dosar de autorizare. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Soluția finală, arh. Ion Giurgea. Etaj, Vila Tătărescu. Arhiva PMB. Dosar de autorizare. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Vila Tătărescu ar trebui privită prin tot ansamblul de clădiri excepționale ale zonei”

B365. ro: Vila Emanuel Tătărescu este una dintre cele mai cunoscute clădiri în stil mediteranean din București?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Este una dintre cele mai frumoase și ar trebui privită prin tot ansamblul de clădiri excepționale ale zonei. Vila Emanuel Tatatescu are în spate imobilul Enescu, tot o lucrare în stil mediteranean. Practic, Vila Tătărescu marchează parcelarea Callimachi și sunt puține zone dominant mediteraneene în București. Mult mai departe găsim intrarea Erou Ion Călin, pe care sunt amplasate nu mai puțin de 7 imobile de tip mediteranean, însă lumea nu le cunoaște, deși sunt în plin centrul capitalei. În spatele vilei Emanuel Tătărescu se află casa fratelui sau, Gheorghe Tătărescu. În Piața Cantacuzino nr. 4 găsim două imobile semnate de arh. Alexandru Zaharia, proprietatea Pacsimadi-Ghelmegeanu, în care Alexandru Zaharia și Ion Giurgea își aveau sediul biroului de arhitectură și imobilul alipit, proprietatea Danielopol-Kalinderu. Este important faptul că mai mulți arhitecți au abordat acest stil mediteranean în parcelarea Callimachi, culminând cu o lucrare semnată de Horia Creangă, reședința Veturiei Goga. Este singurul proiect de tip mediteranean al modernistului Horia Creangă”.

Vila Tătăresccu. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Soluția finală, arh. Ion Giurgea. Vila Tătărescu. Arhiva PMB. Dosar de autorizare. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.

 

Dosar de autorizare, arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Când Regele zâmbește, Tătărescu râde iar cînd Regele se întristează, Tătărescu plânge”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Emanuel Tătărescu a avut o soartă cumplită, deși a fost un om de cultură, un om politic important. Am avea ce să-i reproșăm mai degrabă fratelui său, fostul prim-ministru Gheorghe Tătărescu, care a fost acuzat de servilitatatea pe care o avea față de Regele Carol al II-lea. Se spunea că atunci când Regele zâmbește, Tătărescu râde iar când Regele se întristrează, Tătărescu plânge. Gheorghe Tătărescu a fost acuzat chiar și pentru promulgarea unor legi antisemite în timpul guvernării sale din ianuarie 1934-decembrie 1937. Frații Tătărescu vor dispărea din politică într-un mod foarte dramatic. Astazi, în Vila lui Emanuel Tătărescu funcționează Legația Consulară a Serbiei”.

Foto credit: Aici a stat, pagina de facebook.

Arh. Mădălin Ghigeanu: «Vila lui Emanuel Tătărescu deschide, practic, ansamblul arhitectural din Intrarea Armașului, cu o arhitectură de o exceptională valoare. Ești impresionat din momentul când intri în această zonă. Cred că acest lucru practic îi va obliga și pe ceilalți arhitecți, care vor construi ulterior, să ridice nivelul calitații și, nu în ultimul rând, să încerce să se exprime în acest stil mediteranean. Nu cred ca modernistul Horia Creangă i-ar mai fi făcut Veturiei Goga o casă în acest stil dacă nu ar fi avut la intrare clădirile excepționale ale lui Ion Giurgea. Este un loc unde percepem din abundență acel Genius Loci, unde conceptul de alteritate este reprezentat din plin prin varietatea modelelor distincte de obiecte în stil mediteranean, ce se interferează într-un dialog coerent cu cele ale modernismului Art Deco. Este unul dintre locurile care ar fi trebuit să genereze un concept de devenire ulterioară a Bucureștilor, prin aplicarea teoriilor estetice ale inginerului urbanist Cincinat Sfințescu, așa cum le-a elaborat. Fapt care, din păcate, nu s-a întâmplat în lunga noapte ce va veni dupa anul 1948 ».

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

Cookies