E pin aproape tot orașul de pubele din cele noi și deștepte, unde ar trebui să aruncăm gunoiul selectiv sau pe fracții – depinde cum a ales primăria de sector să numească acest proces de modernizare și civilizare a orașului nostru iubit, București.
Bine, pubele noi e oarecum zis, în multe cazuri – cum ar fi în sectorul 2, dar și în 3 – s-au năclăit și s-au împuțit înainte de a fiu date în folosință, dare în folosință care se arată a fi mult mai dificilă decât ne-am închipui.
Pentru că, vedeți dumneavoastră, colectarea selectivă a gunoaielor nu e un lucru simplu – gen tu, om, arunci la tine-n casa ta plastic la plastic, hârtie la hârtie, coji de cartofi la coji de cartofi, sârmulițe la sârmulițe, apoi duci sacii la pubela aferentă, vine mașina de la salubritate, ia toate astea și, gata, planeta e salvată.

Acest proiect cu puncte de colectare selectivă/pe fracții este, spune primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, o „epopee fabuloasă”
Într-o foarte lungă postare pe Facebook, Ciprian Ciucu vorbește despre „un amestec de birocrație, interese și bani mulți pe o piață neconcurențială” în această „epopee fabuloasă a punctelor de colectare pe fracții. Acelea ÎNCĂ nefuncționale.”
Ca grad de dificultate, nu tehnologică, ci birocratică, probabil este cel mai birocratic proiect din Europa. Simplu de executat, dar d.p.d.v. BIROCRATIC este aproape ca în filmul Missiune Imposibilă, atunci când trebuie să se alienieze toate schemele posibile ca să își atingă Ethan Hunt obiectivele. Dar viața bate filmul.
Mai jos, descrierea pe care Ciucu o face acestui
„M-a pus dracu’ să zic că se poate și să salvăm prin acest proiect vreo 120 de milioane de lei, bani europeni destinați României (mai multe programe de finanțare pe cadrul financiar trecut, mai mult proiecte, dar pentru a simplifica explicațiile nu mai detaliez).
Eram în ultimul an pană se încheia cadrul financiar, banii europeni erau acolo, și așa mi-a venit ideea că putem scăpa de ghenele mizerabile și putem începe să colectăm separat, să deviem de la groapă, pentru că ne costă enorm și depozitarea și amenzile, zeci de milioane de lei. Și să continuăm să ne civilizăm.
Nu luase nimeni acei bani pentru că știau cât de greu este și nu au avut inconștiența sau idealismul meu din 2021.
Ne-am propus să facem 1000 (o mie). Am trimis oamenii în teren să identifice locurile: nu prea aproape de bloc, nu prea departe. Să nu fie rețea de termoficare, de gaz, de electricitate, să nu fie un arbore, să nu fie nu știu ce.
Am scris proiectul (colegii mei au muncit enorm), am primit finanțarea! Bani buni pentru Sectorul 6. Am fost fericit! Doar dacă aș fi știut ce urma!”
Și Ciprian Ciucu continuă:
„Am facut 1000 de intabulari, am luat 1000 de avize de la DSP, 1000 de la Agentia de Mediu, 1000 de la Termoenergetica, 1000 de la Distrigaz, 1000 de la Enel și alte mii de pe la alții. Am făcut 1000 de intabulări și 1000 de proiecte tehnice. Am senat 1000 de Certificate de Urbanism si am emis 1000 de autorizații de construire.
Ca să respectăm legea, acum avem, la propriu, un camion de hârtii. După fiecare a trebuit să așteptam. Așa este Bucureștiul construit de comuniști: dens și cu multe rețele.
Cele de mai sus nu s-au întâmplat toate deodată, ci în calupuri de zeci și sute pe parcursul a doi ani. Unele erau dependențe de altele. Ca sa primești un aviz, trebuia să fi luat altul înainte. Dacă la o instituție intra doamna care dădea avizele în concediu, asteptai și procesul se gripa.”
Ciucu spune că au urmat licitațiile și atribuirea contractelor de execuție:
„Ca să iei banii europeni, trebuia să ai delegat serviciul de a ridica gunoiul de la populație unui operator. “Delegarea” este o procedura de achiziție în sine.
La noi, în Sectorul 6, serviciul de ridicare este operat de către URBAN de peste 25 de ani!!! Din 1999! Și, evident, ne-am apucat să scoatem la licitație delegarea serviciului: am început pregătirile în 2021. Cu regulament nou, cu analiza cantităților, cu studiu de oportunitate, cu vot în Consiliul Local, CA LA CARTE!
În 1999 nimeni nu a prevăzut colectarea pe 4-5 fracții. Plus că, dacă îi dai în administrare infrastructura (punctele sub și supraterane) unui operator fără licitație (URBANului cu care avem contract, de ex.), e ajutor de stat și pierzi banii europeni și îți dă Consiliul Concurenței amendă sau te cauta DNA-ul. Da, e ca la nebuni.”
„După ce pregătim totul, în aprilie 2022 scoatem la licitație delegarea serviciului de colectare de la populație. Și evident că au apărut contestațiile, ne-am judecat, CNSC-ul a luat, în mod de neînțeles pentru mine, partea operatorilor care aveau interesul de a bloca procesul: pentru prima dată într-un sector din București se delega serviciul pe baza unei licitații transparente, clare. A
m pierdut și la curtea de apel. Motivul? Stupid: că de ce am licitatat deodată cu colectarea și sortarea. Păi d’aia, că așa a fost strategia noastră perfect legală și concurențială: existau suficient de mulți operatori care sa vina în consorții. Legea ne obligă să avem și sortare.
Nu știu dacă mai sunteți cu mine, dar abia acum începe partea frumoasă: PMB nu mai avea contract de tratare și depozitare! Și nici nu dădea semne că acest subiect este de interes pentru PMB.”
Primarul sectorului 6 spune că legea prevede următoarele:
Și distracția continuă, spune Ciucu:
„Partea “frumoasă” era că de tratare și depozitare (incinerator nu exista aproape) se ocupă, prin lege, PMB. Pentru că PMB este proprietarul deșeurilor, NU sectoarele! Și acolo lucrurile nu se mișcau.
În urma mai multor întâlniri primarii, sectoarele convin să creeze un ADI între ei + PMB și acest ADI să preia responsabilitatea tratării și a depozitării de la PMB.
Primarul General își dă acordul, astfel Consiliul General votează un proiect prin care delegă aceste responsabilități (tratare și depozitare) la Sectoare. Apoi, consiliile Locale ale sectoarelor, deleagă responsabilitățile la acest ADI.
„La acea vreme, doi primari USR (S1 si S2), trei independenți (PMB, S3 și S5), un PSD-ist (S4) și un liberal (S6) se pun de acord să facă ceva împreună toți! Bine, scopul principal era sa facem o mare stație modernă (că vom avea procedură de infringement) de tratare și depozitare, dar proiectul acesta acum este mort. Da, pe termen scurt, acest ADI A REUȘIT să facă fel și fel de proceduri ca noi toți să avem unde duce gunoiul (tratare și depozitare).
Deci: noi, Sectorul 6 nu puteam face licitația pentru a delega serviciul de SORTARE până când nu s-a înființat ADI, și până când ADI nu a făcut procedurile din aval, ca să putem pune noi în caietul de sarcini unde pleacă deșeurile rămase de la sortare. (Sortare = Prim. de Sector).”
Ciucu mai spune că, în eaceastă epopee cu și despre colectarea selectivă a gunoaielor a ajuns, anul trecut, la procedura pentru atribuirea serviciului de SORTARE. „Reușim să atribuim și să avem contract, încă de anul trecut! Super!”,
Dar nu, poveste nu se termină. De fapt, nici nu se apropie măcar de sfârșit:
„Anul acesta, prin primăvară, reluăm procesul de achiziție pentru delegarea serviciului de RIDICARE unui operator, care să opereze aceste puncte de colectare pe 4 fractii. Alt regulament, alte cantități, alte studii, alte caiete de sarcini și alte proceduri de achiziții ca să iei un consultant bun care să te ajute. Transparent, calculat, CA LA CARTE.
Evident, contractul este mare, interesele operatorilor sunt mari și încep iarăși contestațiile. Am suspenda procedura până se judecă la CNSC, o vom relua în curând. Unii au interesul ca acest contract să nu se atribuie și să continue situația de astăzi. Contestă pe rând, în cascada. Rezolv un proces, începe altul. Până acum, AM CÂȘTIGAT, CNSCul de azi ne-a dat dreptate. Dar vor cere alte și alte amânări și vor mai fi cu siguranță procese în justiție.”
În toată această harababură mai sunt etape care nu au foist descise, mai spune Ciucu, iar concluzia primarului S6 e că, oricât ne-am enerva noi pe situație, dânsul e și cel mai:
Știu că este complicat de înțeles ce am înșirat eu mai sus, dar v-am spus direct din capul meu, simplificând cât am putut eu. Dacă ați ajuns cu lectura până aici, vă mulțumesc. Dacă sunteți ziarist, poate publicați să rămână în spațiul public toate acestea.
Știu că sunteți nemulțumiți că nu sunt încă nefuncționale, știu că presa se sesizează, dar țineți minte: cel mai nemulțumit și mai frustrat eu sunt! Pentru că vreau să ne civilizăm și să scăpăm de mizeriile de tomberone împuțite de pe lângă blocurile noastre. Și NU mă las, am ajuns deja prea departe!”