DOSARUL privatizărilor strategice: Sereş şi Nagy, CONDAMNAȚI DEFINITIV LA ÎNCHISOARE CU EXECUTARE

UPDATE. Foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, condamnaţi definitiv de instanţa supremă, sunt la IPJ Ilfov, unde aşteaptă ca mandatele de executare a pedepselor cu închisoarea să ajungă la poliţiştii Biroului Urmăriri, care îi vor escorta la penitenciar, potrivit unor surse din Poliţie, scrie mediafax.ro.

REDĂM COMUNICATUL DIICOT:

În referire la dosarele 222/D/P/2006, 156/D/P/2007 şi 147/D/P/2007 ale D.I.I.C.O.T – Structura Centrală, cunoscute în presă sub denumirea de „dosarul privatizărilor strategice”, privind pe inculpaţii Sereş Ioan Codruţ şi alţii, Biroul de informare şi relaţii publice face următoarele precizări:

Prin decizia penală nr.11 din 27.01.2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în complet de 5 judecători, a hotărât următoarele:

Condamnă pe inculpaţii ŞEREŞ IOAN-CODRUŢ, SUSAK MICHAL la câte o pedeapsă rezultantă de 4 ani şi 8 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) şi g) Cod penal, respectiv pe inculpaţii FLORE MIRCEA CĂLIN, MUCEA DORINEL MIHAI şi BENYATOV VADIM DON la câte o pedeapsă rezultantă de 4 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) şi g) Cod penal pe pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art.367 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art.5 alin.1 din Codul penal şi de divulgare (respectiv complicitate pentru Flore Mircea Călin şi instigare pentru Benyatov Vadim) a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice în formă continuată prev. de art.304 alin.1 din Codul penal cu aplicarea 35 alin.1 din Codul penal şi cu referire la art.3 alin.2 din Legea nr.187/2012.

În baza disp. art.367 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art.5 alin.1 din Codul penal condamnă pe inculpaţii NAGY ZSOLT şi KEREKES GABOR pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat la 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) şi g) Cod penal.

În baza disp. art.367 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art.5 alin.1 din Codul penal condamnă pe inculpatul ORAL MUSTAFA, la 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a) şi b) Cod penal, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza disp. art.367 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art.5 alin.1 din Codul penal şi art. art.304 alin.1 din Codul penal cu referire la art.3 alin.2 din Legea nr.187/2012 condamnă pe inculpatul DONCIU RADU MIHAI la o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) şi g) Cod penal pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat şi de divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice.

În baza disp. art.367 alin.1 din Codul penal cu aplicarea art.5 alin.1 din Codul penal şi a disp. art.47, 48 raportat la art.304 alin.1 din Codul penal cu aplic.art.35 alin.1 din Codul penal şi cu referire la art.3 alin.2 din Legea nr.187/2012 condamnă pe inculpatul STANTCHEV STAMEN TODOROV pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat şi a infracţiunii de divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice respectiv complicitate la această infracţiune, în formă continuată la o pedeapsă rezultantă de 5 ani şi 2 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) şi g) Cod penal.

DOSARUL privatizărilor strategice. Procurorul de sedinta a cerut, pe 17 decembrie 2014, pedepse orientate spre maximul prevazut de lege, fara a individualiza pedeapsa pentru fiecare inculpat, scrie hotnews.ro.

Tot atunci, avocatii au sustinut pledoariile finale, care au continuat si pe 19 decembrie 2014, urmate de ultimul cuvant al inculpatilor, care si-au sustinut nevinovatia. Dosarul se afla in faza de apel, dupa ce, in decembrie 2013, fostul ministru al Economiei Codrut Seres a fost condamnat la sase ani inchisoare cu executare, iar fostul ministru al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei Zsolt Nagy, la cinci ani de detentie.

Seres a primit cinci ani de inchisoare pentru aderare la un grup infractional si sase ani inchisoare pentru tradare prin transmitere de secrete, urmand ca el sa execute pedeapsa cea mai grea, de sase ani.

DOSARUL privatizărilor strategice. Zsolt Nagy a fost condamnat la cinci ani de inchisoare cu executare pentru aderare la un grup infractional. Alte condamnari: Michal Susak (cetatean ceh) – 10 ani inchisoare, pentru initierea unui grup infractional transnational si pentru complicitate la spionaj; Mircea Calin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetatean romano-englez – 9,6 ani inchisoare pentru initierea unui grup infractional transnational si pentru complicitate la spionaj.

Consultantul international Vadim Benyatov a fost condamnat la 10 ani inchisoare pentru spionaj, iar Stamen Stanchev a primit pedeapsa cea mai mare din acest dosar, 11 ani de inchisoare. Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, a primit sapte ani de inchisoare, Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al sefului Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie, a fost condamnat la sase ani de inchisoare, Gabor Kerekes – cinci ani de inchisoare, iar cetateanul turc Mustafa Oral a fost condamnat la cinci ani inchisoare.

DOSARUL privatizărilor strategice. In martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis in judecata pe fostii ministri Codrut Seres si Zsolt Nagy, acuzati de aderare la un grup infractional organizat cu caracter transnational si tradare prin transmitere de secrete. Acuzatiile se refera la privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, vanzarea unui pachet de 8% din actiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucuresti si SC Avioane SA Craiova aflate in portofoliul Ministerului Economiei, consultanta in vederea privatizarii SN Radiocomunicatii SA.

Procesul „privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Aceştia au fost trimişi în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, Michal Susak şi Mustafa Oral.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Cei şase trimişi în judecată în martie 2009 sunt acuzaţi de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC-OPSPI, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.

Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi, în aceeaşi cauză, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii, în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.

Codruţ Şereş a mai fost condamnat, la 31 martie 2014, de instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul „Hidroelectrica”, decizia nefiind definitivă.