ARHIVA B365

DOSARUL PRIVATIZĂRILOR STRATEGICE. Codruţ Sereş şi-ar putea afla vineri SENTINȚA DEFINITIVĂ

DOSARUL PRIVATIZĂRILOR STRATEGICE. La termenul trecut, procurorul de şedinţă a cerut judecătorilor pedepse maxime pentru toţi inculpaţii judecaţi în acest proces. În plus, anchetatorul a cerut pentru doi acuzaţi, Mihai Mucea şi Radu Donciu, aplicarea unui spor de pedeapsă pentru că ar fi comis infracţiunile pentru care sunt judecaţi în formă continuată.

La un termen anterior al procesului, judecătorii au constatat că magistraţii Curţii de Apel din Köln nu au soluţionat cererea de extrădare a lui Gabor Kerekes şi au emis o decizie doar privind arestarea preventivă a acestuia, în vederea extrădării.

Sereş: Îmi schimb domiciliul pentru ca familia să mă poată vizita mai des la Penitenciarul Rahova

DOSARUL PRIVATIZĂRILOR STRATEGICE. La un termen anterior, judecătorul Ionuţ Matei i-a spus fostului ministru al Economiei că nu înţelege de ce acesta doreşte să îşi schimbe domiciliul înainte de ultimul termen de judecată, iar Sereş i-a răspuns că vrea, ca în cazul în care va fi condamnat, să poată fi vizitat mai des de familie la Penitenciarul Rahova, scrie adevărul.ro.

„Domnule judecător, îmi fac buletin de Bucureşti, pentru sectorul 1, pentru că sunt conştient de acest caz, m-am prezentat ori de câte ori a fost nevoie, iar în cazul în care mă veţi condamna, aş vrea ca familia mea să-mi fie aproape şi să mă poată vizita des la Penitenciarul Rahova”, a precizat Sereş.

În decembrie, Sereş a fost condamnat la închisoare Fostul ministru al Economiei a fost condamnat, pe 3 decembrie 2013, de judecătorii Curţii Supreme la şase ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de trădare. De asemenea, fostul ministru al Comunicaţiilor, Zsolt Nagy, judecat şi el în acest dosar, a primit cinci ani de închisoare.

Procesul „privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Aceştia au fost trimişi în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, Michal Susak şi Mustafa Oral.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Concret, în sarcina celor şase inculpaţi s-au reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC-OPSPI, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.

Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi în acelaşi dosar, de către magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii, în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.

Codruţ Şereş a mai fost condamnat, pe 31 martie, de instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul „Hidroelectrica”, decizia nefiind definitivă.


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button