Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări

În coasta Tribunalului din București, după un șir înalt de blocuri terne, se înalță cea mai rafinată și mai muzicală Biserică din București, Domnița Bălașa, monument istoric de arhitectură neoromânească și neobizantină. Lăcașul cununiilor și al Înălțării prin excelență, Domnița Bălașa era în perioada interbelică locul fastuos în care elitele bucureștene își puneau pirostriile și își botezau copiii. Astăzi la Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat patrimoniului orașului, vă invit să intrați în lăcașul care a fost martor al istoriei Bucureștiului, încă de pe vremea martirului Vodă Brâncoveanu.

Cu puțin înainte de Paștele anului 1714, în Săptămână Patimilor, pe Podul Beilicului, astăzi Calea Șerban Vodă, intra cu pompă și alai Mustafa Aga, trimisul Sultanului la București. Aducea cu el eșarfa cernită a morții. Soarta Domnitorului Constantin Brâncoveanu și a fiilor săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei, era pecetluită; aveau să fie decapitați la Stambul în ziua de 15 august 1714. Despre restaurarea unei minunate case de târgoveț, aflată pe Podul Beilicului, am scris aici.

Domnița Bălașa a fost întemnițată la Stambul, torturată și vândută drept roabă în Caucaz

Domnița Bălașa, fiica Domnitorului, nu se afla la Curtea Domnească atunci când a venit turcul să-i înlănțuiască familia. Împreună cu mama ei, Marica, era plecată cu daruri -aur și giuvaere- la Stambul ca să pregătească nunta fratelui ei, Radu, cu fiica lui Antioh Cantemir, fiul domnitorului român Dimitrie Cantemir. Domnița Bălașa a copilărit la Curtea Domnească din București. Când nici măcar nu împlinise vârsta de 15 ani, a fost măritată fără voie cu un grec putred de bogat, Marele Ban Manolache Iangabe, cunoscut drept Lambrino. Se spune că semne stranii au prevestit atunci destinul tragic al familiei Brâncoveanu. La nunta Domniței Bălașa, o cometă a trecut peste cerul Valahiei, iar la festin, un necunoscut a adus un cocoș fript cu tot cu pene. Străinul s-a ascuns sub masa de nuntă și a cântat „cucurigu”, semn de mare ghinion și piază rea.

Domnița Bălașa a fost întemnițată în ziua de Paște și a văzut execuția fraților și a părintelui ei, Constantin Brâncoveanu

Patimile după Hristos ale Domniței Bălașa au început în ziua de Paște a anului 1714. A fost aruncată în temnița femeilor din Stambul, Ceuaș Emini, și a fost torturată ca să mărturisească unde își ținea comorile Vodă Brâncoveanu. A asistat la decapitarea fraților și a tatălui ei, a trecut prin iatacurile turcilor și a fost vândută roabă în Caucaz, unde a trăit în surghiun. Soțul ei, Marele Ban Manolachi Lambrino, a reușit într-un bun sfârșit s-o răscumpere cu multe pungi de aur. Când s-a întors în București, Domnița a ridicat o casă, o școală, un azil pentru bătrâni și un lăcăș de cult pentru pomenirea tatălui și a fraților ei. Pentru că nu a avut copii, Domnița Bălașa și-a lăsat toată averea bisericii.

„Domnița Bălașa”, biserica surpată și năruită de patru ori, și tot de atâtea ori rezidită

Și, de-aici încolo, destinul ctitoriei brâncovenești se împletește cu legenda Meșterului Manole. Patru biserici succesive au fost înălțate în Mahalaua Prundului, pe același loc, de-a lungul a două veacuri și jumătate. Au fost cutremure, a luat foc orașul, numele ei a rămas. Insă fundația bisericii Domniței, așezată în loc inundabil de luncă a Dâmboviței, n-a rezistat. A doua biserica a fost finalizată în anul 1753, dar după marele cutremur din anul 1838, a fost atât de lovită încât a fost dărâmată. Pe același loc, Safta Brâncoveanu a înălțat o altă biserică, una mai trainică și mai frumoasă, care a rezistat însă numai 40 de ani. Lăcășul religios de care ne bucurăm astăzi a fost zidit între anii 1881-1885, în vremea Regelui Carol I de către Familia Bibescu, moștenitoarea Brâncovenilor.

Comuniștii au darâmat Așezămintele Brâncovenești și au ascuns biserica după un șir de blocuri mohorâte

Peste Domnița Bălașa a venit cutremurul din 1940 și cel din 1977 și a avut din nou nevoie de consolidări serioase. În anii ’80, comunismul a condamnat-o să fie ascunsă după un șir înalt de blocuri urăte. Peste Așezămintele Brâncovenești au trecut buldozerele, istoria a fost rescrisă, însă minunata construcție brâncovenească a rămas în picioare. În anul 2019, Biserica a fost restaurată cu bani europeni, 20 de milioane de lei, veste foarte bună pentru că asta înseamnă ca la un alt cutremur va fi ferită de rău.

„La 1787, Nicolae Vodă Mavrogheni îi dă dreptul să aibă sobă iarna, fiind Biserică boierească”

Despre bijuteria de pe strada Sfinții Apostoli, înălțată pe locul unde începea pe vremuri Podul Calicilor – Calea Rahovei de azi, a scris G. I. Ionescu Gion în ”Istoria Bucurescilor”.

“Locul pe care s-a zidit Biserica Domniței Bălașa era odinoară, în secolul al XVI-lea, Prundul Dâmboviței spre Mitropolie și Ciutăria Domnească spre gârlă. În secolul al XVI-lea și al XVII-lea, de la Prund spre Gârlă era Baia Mitropoliei, atât de des pomenită în documentele bucureștene. Din locurile acestei Băi, cumpărase loc mare Paharnicul Manolake Lambrino, bărbatul Bălașei, fata lui Constantin Vodă Brâncoveanu, și-și făcuse casă de locuință. Nu aveau copii și, dupe obiceiul timpului, închinară, bărbat și nevastă, toată starea lor lui Dumnezeu. În 1751 ridicară biserica și zidiră casele și chiliile de prinprejur pentru săracii fără adăpostire. A căzut la cutremurul din 1838 și a fost reclădită de Safta Brâncoveanu, născută Balș. Biserica aceasta a avut școală în secolul al XVIII-lea, ca multe alte biserici bucureștene. La 1787, februarie 28, Nicolae Vodă Mavrogheni îi dă dreptul să aibă sobă iarna, fiind biserica boierească”, G. I. Ionescu Gion, Istoria Bucurescilor, pg 175, Editura Etptehnopress, 2003.

În perioada interbelică, marile familii boierești ale Bucureștiului se căsătoreau și își botezau copiii la Domnița Bălașa; nu se oficiau înmormântări

“Domnița Bălașa este foarte bizantină în fibra ei lăuntrică, în respirația icoanelor și în muzicalitatea zidurilor. În tot Bucureștiul, nu găsești o biserică mai muzicală, mai sonoră ca ea. Nu întâmplător pe aici au trecut mari conducători de cor și mari compozitori de muzică bisericească. Nu întâmplător în perioada interbelică, marile familii boierești ale Bucureștiului își făceau nunțile și botezurile pe acest loc. La Bălașa nu s-au săvârșit înmormântări, e o biserică a cununiei și a fastului aristocratic”, Constantin Bălăceanu Stolnici. Biserica Domnița Bălașa poartă trei hramuri: Înălțarea Domnului, care se ține la 40 de zile după Paște, cum bine știți, cel al Sfinților Martiri Brâncoveni -16 august, ziua în care au fost decapitați- și hramul Sfântului Dimitrie Basarabov, protectorul Bucureștiului. Despre Sfântul Dumitru Basarabov am scris aici. Prima cărămidă a fost pusă la temelie de Regele Carol, iar a doua de Regina Elisabeta.

Biserica Domnița Bălașa a fost înzestrată cu sobe de la Viena, policandre de la Paris și vitralii de la Munchen

Oana Marinache, istoric de artă: “Pentru decorarea interiorului Bisericii, Colonelul Nicolae Bibescu, Epitrop al Așezămintelor Brâncovenești, a făcut vizite în strainătate, la Viena, Stuttgart, Munchen și Paris, de unde a comandat multe obiecte valoroase: sobe Hardtmuth aduse din Viena, vitralii de la F. Zettler din Munchen, elemente de feronerie, grilajuri, candelabre, sfeșnice, patru fântâni de la Paris, ghirlande, postamente, lanțuri, bronzuri de la Atelierele Franceze Monduit&Bechet și Gaget Gauthier. Policandrele cu imitație de pietre semi-prețioase poartă însemnele heraldice ale familiei Brâncoveanu și au fost executate de fabricantul Paussielque Rossand. Colonelul Bibescu a adus inclusiv stofe pentru hainele preoțești. Baptiste Gaiser din București a realizat tabla de aramă, de la Budapesta s-a comandat cărămidă și marmură colorată, iar pictura exterioară a fost realizată de Franz Strasak. Inaugurarea bisericii a avut loc în data de 29 septembrie 1885”. Istoricul de artă Oana Marinache (despre care am scris aici) semnează și volumul „Carol Benisch, 50 de ani de arhitectură”, Editura Istoria Artei, București, 2015.

Construcția în stil neoromânesc și neobizantin, cu dimensiuni impresionante, prezintă un plan în formă de cruce, la care se adaugă absida poligonală a altarului. Absidele laterale sunt încadrate de patru scări, deasupra cărora au fost așezate patru turle octogonale, turla mare a Pantocratorului ridicându-se deasupra centrului naosului. Pictura interioară, realizată în stil neorenascentist, este opera a doi pictori vienezi, Kott și Rihofsky. Pe peretele vestic sunt înfățișați Banul Manolaache, Zoe Brâncoveanu, Constantin Brâncoveanu, cu chivotul bisericii în mână, Domnița Bălașa și mama acesteia, Marica Brâncoveanu.

Planurile Bisericii au fost realizate de arhitecții Alexandru Hristea Orăscu, Friedrich Hartmann și Carol Benisch și avizate de Andre Lecomte de Nouy

Oana Marinache, istoric de artă: ”Arhitecții erau invitați „să bine voiți a primi asupră-va sarcina de a elabora un plan și devizul necesariu pentru reconstruirea acestui edificiu in condițiuni de soliditate și de un aspect demn de memoria ilustrei fondatoare, Domnița Balașa. Dacă ne-ar fi permisu, Onorați Domni a emite si opinia lor, apăi stilul bisantin ar fi acel care credem că va corespunde mai bine cu religiunea noastră. Arhitectul Carol Benisch semnează la 9 februarie 1880 contractul de 2000 de franci pentru dirijarea lucrărilor noii Biserici a Domniței Bălașa. În 18 februarie, Carol Benisch și Alexandru Orăscu evaluează starea bisericii neogotice, ridicată în anul 1842 de Safta Brâncoveanu, și găsesc că afundarea ei în teren și crăpăturile pereților sunt mult prea grave pentru a o putea salva. Întărirea cu fier ar fi fost mult prea costisitoare, ceea ce a dus la luarea hotărârii demolării ei și ridicarea unei noi biserici. Între 1870-1876 se ridică un nou local pentru Azilul de Femei și un nou sediu pentru Școala Primară Domnița Bălașa, desființată în anul 1898. Autorul Planurilor azilului și a încăperilor preoților de la Domnița Bălașa a fost tot Benisch. Carol Benisch a ridicat biserica în rânduri de cărămidă și piatră artifcială, dar și Spitalul Brâncovenesc. Benisch a condus lucrările Catedralei Sfântul Iosif, pentru care a fost decorat de Papa de la Roma cu Ordinul Sfântul Grigorie, dându-i și titlu de Conte, pe care însă nu l-a purtat”.

Biserica Domnița Bălașa se bucură de o acustică extraordinară, concertele din sfântul lăcăș fiind renumite. Simbolul Bucureștilor din Mahalaua Prundului a dăinuit tututor vremurilor, dimpreună cu numele Domniței.

„Make Bucharest Great again”vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele