Documente de pe vremea lui Mihai Viteazul, transpuse online de Universitate Bucureşti. Acces GRATUIT

Universitatea Bucureşti a atribuit, la finele lunii august, un contract pentru „crearea de baze de date cu documente medievale accesibilă online”. Durata contractului este de 11 luni începând de la data atribuirii.

Obiectivul general al proiectului constă în digitizarea tuturor documentelor medievale anterioare anului 1600 păstrate în Arhivele Naţionale ale României şi crearea unei baze de date accesibile online.

Proiectul este implementat de Universitatea din București, în calitate de promotor de proiect, în parteneriat cu Arhivele Naționale ale României, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Arhivele Naționale ale Norvegiei pe o perioadă de 17 luni, din decembrie 2014 până în 30 aprilie 2016.

Indiferent de momentul încheierii contractului de achiziție a serviciului de creare a bazei de date, toate activitățile proiectului au ca termen maxim de implementare 30 aprilie 2016, întrucât orice cheltuială facturată după această dată nu mai este eligibilă și nu poate fi plătită.

Bugetul total al proiectului este de aproape 4 milioane lei, sumă total nerambursabilă. Grantul SEE acoperă 85% din proiect, adică 3.351.420,87 lei, iar finanțarea din bugetul național este în valoare de 591.427,21 lei.

Universitatea din București are rolul de promotor de proiect, datorită paternității ideii și conceptului proiectului. Asigură managementul tehnic și financiar al proiectului, gestionarea achizițiilor, precum și expertiza de specialitate în paleografie medievală latină (parțial) și germană (integral). Instituţia de învăţământ superior răspunde de majoritatea activităților de promovare a proiectului și gestionează, împreună cu Arhivele Naționale ale României, baza de date.

Univ. Bucureşti: Digitizarea documentelor medievale contribuie la cunoaşterea istoriei fiecărei etnii

„Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naţionale ale României răspunde unor necesităţi practice pentru protejarea patrimoniului arhivistic şi pentru creşterea accesibilităţii lor.

În Evul Mediu pe teritoriul actual al României s-au aflat trei entităţi statale distincte: Ţara Românească şi Moldova ca principate româneşti şi Transilvania ca voievodat autonom al regatului Ungariei până în 1541, iar apoi ca principat autonom sub suzeranitate otomană. În acest teritoriu a fost în epoca medievală o mare diversitate etnică: români, unguri, germani, flamanzi, armeni, romi, ruteni. Digitizarea documentelor medievale va contribui la cunoaşterea istoriei fiecărei etnii, deoarece fiecare a fost atestată documentar în funcţie de rolul avut în societate în epoca respectivă.

Am ales anul 1600 ca termen ante quem pentru documentele care vor fi ţinta proiectului din considerente legate de istoria românească. În anul 1600 principele Mihai Viteazul a unit Ţara Românească cu Transilvania şi Moldova. Chiar dacă a fost o unire efemeră, acest act este un punct de reper foarte important în istoria românilor, perceput în mentalitatea românilor de azi ca cel mai important moment al istoriei noastre medievale”, se precizează în caietul de sarcini.

Prin digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naţionale ale României, se va realiza copia digitală a acestora. Practic, aceasta reprezintă o copie de siguranţă în cazul unor evenimente de forţă majoră, care ar putea duce la distrugerea fizică a originalelor.

Pentru a facilita accesul publicului la informaţii – inventare şi imaginile documentelor – se realizează o bază de date, care va fi accesibilă online, integrată nativ cu sistemul arhivistic integrat al Arhivelor Naționale ale României. Astfel, publicul larg și cercetatorii vor putea vizualiza copii digitale ale documentelor medievale și vor putea consulta metadatele ataşate prin accesarea portalului care va fi construit în cadrul acestui proiect.

Progresul proiectului poate fi urmărit pe pagina de prezentare a proiectului: www.arhivaistorica.ro și pe contul de Facebook: Arhiva Istorica.

Pe lângă portalul principal, Medievalia, se vor crea alte 7 portaluri dedicate pentru 7 arhive importante care au un volum mare de documente: Cluj, Sibiu, Braşov, Bucureşti, Iaşi, Maramureş şi Covasna. Portalurile vor fi expuse prin adrese web diferite şi vor avea interfețe accesibile publicului larg, mai puțin familiarizat cu structura complexă a unei baze de date, iar interfața va fi în limbile română, engleză, maghiară și germană.

Conform caietului de sarcini, baza de date trebuie să permită, printre altele, citirea copiei digitale a documentului şi să protejeze copia digitală de orice tentativă de copiere sau printare, pentru protecţia copy- right-ului pe imagine. Pentru a permite accesarea informaţiilor de către publicul străin necunoscător al limbii române, textul în limba română va fi tradus automat prin instrumente de traducere minim în limba engleză.

Portalurile dedicate vor avea o structură unitară, care va cuprinde, pe lângă secțiunea de arhive digitizate, o secțiune de muzeu virtual, cu o sinteză de istorie a comunității locale, fotografii relevante din regiune, fotografii cu descrieri ale documentelor relevante despre istoria comunității locale și alte informații relevante pentru comunitate, o secțiune de cercetare a istoriei locale, în care să poată fi încărcate materiale, text și fotografii, despre istoria locală, de genul articolelor de istorie, dar și sub forma unui forum/ blog, şi o secțiune liberă, care să poată fi încărcată cu rubrici și informații în funcție de specificul local. Aceste pagini vor fi în limba română și, după caz, vor avea o variantă în engleză, maghiară sau germană, în funcție de specificul regiunii.

Muzeul virtual va fi prezentat sub forma unei galerii de imagini ale documentelor scanate în cadrul proiectului, sub fiecare imagine regasindu-se titlul documentului.

Din ce regiune provin cele mai multe documente medievale

Potrivit sursei citate, practica scrierii a fost mult mai dezvoltată în Transilvania, din cauza organizării instituţiilor sub influenţa Ungariei. Din această cauză, din punct de vedere cantitativ, raportul dintre documentele referitoare la Transilvania şi cele despre la Ţara Românească şi Moldova este de 9:1. De altfel, cele mai multe documente se află la Cluj (40%), Sibiu (15%), Brașov (12%), București (10%), Iași (5%), Maramureș și Covasna.

„Documentele au fost scrise în mai multe limbi în epoca medievală. Documentele referitoare la Ţara Românească şi la Moldova sunt scrise, în majoritate (95%) în slavona veche, deoarece aceasta era limba utilizată în cancelariile celor două principate. Foarte puţine documente sunt scrise în limba latină, de obicei corespondenţă cu Transilvania şi Ungaria sau în limba greacă. Abia în secolul al XVI-lea apar primele documente în limba română scrise cu caractere chirilice, însă în număr relativ redus.

În Transilvania, majoritatea documentelor au fost scrise în limba latină (circa 85%). Populaţia germană, care avea autonomie, a emis încă din secolul al XV-lea acte în limba germană, în special în legătură cu chestiuni interne ale comunităţii. Volumul de acte în limba germană a crescut după adoptarea Luteranismului la mijlocul secolului al XVI-lea. Tot sub influenţa Reformei, la mijlocul secolului al XVI-lea s-a început scrierea în limba maghiară, de obicei documente emise de oraşele maghiare, corespondenţă privată sau acte de mai mică importanţă juridică emise de cancelaria principatului Transilvaniei după 1556″, se mai menţionează în caietul de sarcini.

40.000 de documente medievale vechi şi de 7 secole, disponibile online

Proiectul va cuprinde toate documentele medievale din toate structurile Arhivelor Naționale ale României, indiferent de cantitate. În plus, pe eprioada de implementare și după vor fi cuprinse și documente din alte arhive publice sau private, care vor fi cooptate ulterior.

Obiectivele specifice proiectului includ scanarea documentelor medievale din Arhivele Naţionale ale României, circa 36.000 unităţi arhivistice, crearea unei baze de date cu cele 36.000 unităţi arhivistice şi restaurarea documentelor care necesită această acţiune înainte de scanare – un număr estimativ de 1.000 unităţi arhivistice.

O parte din unitățile arhivistice conțin transumpturi sau rezumate ale altor documente, ceea ce determină o diferență între numărul unităților arhivistice și numărul documentelor propriu- zise, care este mai mare cu circa 10-15%. Astfel că cele 36.000 unități arhivistice conțin circa 40.000 documente anterioare anului 1600.

„Documentele medievale nu sunt unitare ca format, dimensiunile lor variind de la o fâșie de 5×15 cm până la pergamente de 2 mp, pentru documentele foi volante, formate dintr-o singură coală de pergament sau hârtie. În secolul al XVI-lea există un număr mare de documente scrise în special pe hârtie, pe mai multe file, adunate sub formă de registre. La o medie de 7-8 imagini pe unitate arhivistică, socotită pe principiul că registrele se compensează cu foile volante ca număr de imagini, estimăm că la final vor rezulta circa 250.000 de imagini ale documentelor și ale sigiliilor. Baza de date va conține 36.000 de unități arhivistice cu 40.000 de documente și 250.000 de imagini.

Baza de date, cu infrastructura aferentă, va fi dimensionată pentru minim 100.000 de unități arhivistice scanate cu circa 1.000.000 de imagini, deoarece ea va fi completată după perioada de implementare a proiectului”, menţionează Universitatea Bucureşti în caietul de sarcini.

Conform instituţiei de învăţământ, acest proiect vine în sprijinul tuturor celor care vor să afle mai multe detalii despre ţara noastră, întrucât în prezent accesul publicului la documentele medievale este redus, în contextul în care „majoritatea documentelor medievale din România, în proporţie de 90%, se păstrează în depozitele Arhivelor Naţionale ale României, iar restul se află disparate în diverse colecţii ale unor biblioteci, muzee sau instituţii bisericeşti, unde accesul, de obicei, este foarte dificil de obţinut”. De asemenea, Arhivele Naţionale ale României sunt organizate într-o direcţie centrală la Bucureşti şi 42 de filiale în fiecare unitate administrativ teritorială din România (41 de judeţe şi Municipiul Bucureşti). Doar 32 de filiale ale Arhivelor Naţionale au în depozitele lor documente anterioare anului 1600 şi care privesc acest proiect, în proporţii diferite.

„Documentele medievale vizate de proiect sunt scrise pe pergament sau pe hârtie şi au o vechime cuprinsă între 414 şi 750 de ani. Unele dintre ele sunt deteriorate, unele restaurate şi în pericol mare de distrugere prin manipulare repetată. Multe documente au sigilii aplicate, timbrate sau atârnate, păstrate întregi sau fragmentar. Prin manipulare repetată aceste sigilii se deteriorează.

Singura soluție pentru a conserva acest patrimoniu cultural pentru generaţiile viitoare este digitizarea acestor documente, adică scanarea lor cu echipamente specifice, prelucrarea şi indexarea lor şi introducerea meta-datelor într-o bază de date. Pe această cale sunt atinse două obiective majore: (1) sunt protejate documentele originale pentru că nu va mai fi necesară manipularea lor repetată, publicul având acces la copiile digitale; (2) accesul publicului la documente este maxim, fiind posibilă cercetarea arhivelor de la birou sau de acasă, printr-un calculator conectat la internet, fără să mai existe costuri cu deplasarea pentru cercetare, fără restricţii de acces din cauza deteriorării sau riscului deteriorării documentelor, fără restricţii orare sau alte restricţii care pot fi întâlnite în arhive”, se mai precizează în caietul de sarcini la capitolul Argumente arhivistice.

1.000 de documente medievale deteriorate vor fi restaurate 

Arhivele Naționale ale României asigură şi gestionarea bazei de date. Specialiștii angrenați în proiect se ocupă de identificarea documentelor și oferă expertiza de specialitate în paleografie slavonă, chirilică, greacă și turcă. De asemenea, în laboratoarele Arhivelor Naționale se vor restaura circa 1.000 de documente deteriorate, potrivit caietului de sarcini.

Universitatea „Babeș-Bolyai” asigură expertiza de specialitate în paleografie medievală latină (parțial) și maghiară (integral) și promovează proiectul în mediul academic de specialitate, împreună cu ceilalți parteneri. Datorită ponderii documentelor din arhivele din Cluj-Napoca (circa 40% din proiect), coordonează echipa de implementare din Cluj-Napoca.

Arhivele Naționale ale Norvegiei, care au experiență în digitizarea arhivelor începând cu anul 2006, aduc know-how-ul necesar în conceperea proiectului și a bazei de date, precum și în alegerea tehnologiei. Verifică funcționarea bazei de date din perspectiva utilizatorului străin, mai puțin familiarizat cu istoria și arhivele românești. Totodată, au un rol important în asigurarea calității și transparenței proiectului.

Publicul va avea acces gratuit la baza online cu documente medievale

Prin acest proiect este facilitat accesul publicului larg la patrimoniu, pentru că prin baza de date online accesul este liber şi garantat. Potrivit caietului de sarcini, baza de date va fi accesibilă online gratuit, fără restricții și fără necesitatea autentificării, proiectul de digitizare a documentelor medievale având mai multe grupuri ţintă.

Din perspectivă ştiinţifică cel mai important grup ţintă este format de mediul academic. „În institutele de istorie sau studii socio-umane, care sunt în subordinea Academiei Române, aflate în Cluj-Napoca, Bucureşti, Iaşi, Târgu-Mureş etc., sunt istorici specialişti în cercetarea istoriei medievale. Universităţile din România au facultăţi de istorie sau arhivistică (Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Alba Iulia, Sibiu etc.), unde există specialişti – profesorii, dar şi un potenţial de formare a specialiştilor – studenţi, masteranzi şi doctoranzi. Există institute de cercetare a istoriei, în special a Transilvaniei, care funcţionează ca ONG-uri, cu specialişti foarte buni în cercetarea istoriei, ca de exemplu Societatea Muzeului Ardelean din Cluj-Napoca.

Din aceeaşi perspectivă academică sunt vizaţi istoricii din Ungaria interesaţi de istoria Transilvaniei medievale, din centrele academice din Budapest, Debrecen, Szeged sau Pecs. Deoarece Transilvania a fost un voievodat autonom din regatul Ungariei până în 1541, istoricii maghiari sunt foarte interesaţi de documentele din arhivele româneşti. Deşi în număr mai mic, în Germania există istorici interesaţi de istoria saşilor din Transilvania”, se precizează în documentul citat.

Un alt grup ţintă îl reprezintă arhivele judeţene, care, prin baza de date şi paginile web create prin acest proiect, vor asigura conservarea documentelor originale, vor beneficia de inventarele acelor documente pe fonduri şi colecţii arhivistice şi vor putea realoca o parte a personalului arondat sălii de lectură spre alte activităţi specifice.

Grupurile ţintă nu se reduc însă doar la mediul academic. Astfel, toţi ceilalţi oameni care vor să afle mai multe detalii despre istoria ţării pot accesa această bază de date cu documente medievale.

„În fiecare comunitate din România există oameni pasionaţi de istoria locală, care cercetează arhivele pentru a cunoaşte mai bine istoria comunităţii lor. Rezultatele muncii lor constă în monografii locale sau regionale şi în articole în presa locală, care au un impact mare în comunitatea locală.

Indiferent de nivelul de cunoaştere şi difuzare a cercetărilor în spaţiul public, prin cercetările grupurilor ţintă menţionate se ajunge indirect la o altă categorie de grup ţintă – comunitatea locală. O mai bună cunoaştere a istoriei locale contribuie la definirea identităţii acelor comunităţi. O formă de diseminare – paginile web ale celor mai importante arhive judeţene, prin secţiunea muzeului virtual – este adresată direct acestui grup ţintă, comunităţile locale”, se mai precizează în caietul de sarcini.

Baza de date va fi accesibilă online prin intermediul portalului principal web a proiectului. Din aceasta bază de date se vor exporta informaţii într-un format recunoscut la nivel mondial pentru integrarea cu Europeana (http://www.europeana.eu/ )

Baza de date cu documentele medievale va fi disponibilă online pe un site dedicat şi va fi creată de firma Iquest Technologies SRL, care a câştigat licitaţia iniţiată de Universitatea Bucureşti. Câştigătorul a fost desemnat prin licitaţie deschisă, criteriul de atribuire fiind preţul cel mai scăzut. Pentru această licitaţie, Universitatea a primit o singură ofertă, care a şi fost declarată câştigătoare. Valoarea totală finală a contractului este de 1.357.329 lei fără TVA, respectiv peste 1,68 milioane lei cu TVA inclus. Preţul final este mai mic cu 6.821 lei, fără TVA, faţă de estimarea iniţială a contractului.

Potrivit datelor disponibile la Ministerul de Finanţe, firma Iquest Technologies SRL are sediul social în Cluj-Napoca şi se ocupă cu „activităţi de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client)”. Anul trecut, firma a avut 370 de angajaţi, o cifră de afaceri netă de peste 84 milioane lei şi un profit net de aproape 5,76 milioane lei. 

Achiziția serviciilor și produselor necesare creării bazei de date cu documente medievale accesibile online este prevăzută în proiectul „Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naționale ale României”, finanțat prin Programul PA16/RO12 Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural, în cadrul Mecanismului Financiar SEE 2009-2014.