În caz de calamitate, doar 1 din 23 de bucureşteni se poate salva la metrou

În Al Doilea Război Mondial, din cauza bombardamentelor continue, Londra s-a mutat în subteran. Mai exact, reţeaua de metrou londoneză s-a transformat într-un al doilea oraş. Pe acest model, deja testat în condiţii grele, încă din 1972, de când s-a hotărât instituirea unei comisii care să elaboreze propuneri concrete privind realizarea metroului, proiectanţii au văzut în reţeaua subterană şi un adapost pentru bucureşteni, împotriva dezastrelor. Astfel, metroul bucureştean poate adăposti zeci de mii de bucuresteni la nevoie. „Sunt mai multe categorii de dezastre în care metroul devine adăpost subteran. Este construit astfel încât să poată proteja populaţia împotriva undei de şoc(n.r. – în caz de cutremur), a radiaţiilor penetrante, a substanţelor toxice de luptă, a preparatelor bacteriene şi a efectelor incendiilor exterioare”, explică pentru B365.ro directorul Metrorex, Gheorghe Udrişte, adaugând că în unele situaţii galeriile se pot închide ermetic.

„În faza de început a metroului a existat un normativ care-i obligă pe constructori să aibă posibilitatea de a închide ermetic o staţie. Erau prevăzute cu porţi speciale de închidere şi cu sasuri pentru accesul celor care nu ajung la timp. Însă s-a renunţat la aceasta idee. Normativul a fost modificat. S-a apeciat probabil că este o exagerare pentru că într-adevar chetuielile sunt foarte mari. O astfel de închidere ermetică se face acum la un grup de trei-patru staţii”, continuă şeful metroului bucureştean.

El mai spune că unele staţii de metrou au dotări speciale. „O asemenea staţie de metrou este prevazută deja cu spaţii speciale în care se poate duce o viaţă normală. Adică sunt surse de apă, grupuri sanitare, cabinete medicale, instalaţii de purificare a aerului. Sunt până şi camere pentru mame şi copii. Acestea însă nu sunt echipate. Se echipează numai la ordin. Prefectura şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ştiu cum se procedeaza în astfel de situaţii. Metroul în astfel de cazuri iese din ecuaţie. El pune la dispoziţie doar spaţiul”, adaugă Udrişte.

Totuşi nu toate staţiile pot servi Bucureştiul în caz de dezastre. “Capacitatea este în funcţie de staţie. Staţia Izvor, spre exemplu, este o staţie mică. Nu poate adăposti un număr mare de oameni. În total, la un număr de 49 de staţii sunt circa 130.000 de locuri. Se rezervă cam 1 metru pătrat de persoană. Sunt însă staţii care nu pot fi folosite astfel şi care nu sunt incluse în acest plan. E vorba de staţii care au ieşire la suprafaţă direct din vestibule. E vorba de Piaţa Muncii, Obor, Aurel Vlaicu, Pipera sau IMGB”, concluzionează şeful metroului bucureştean.

Metroul are însă şi personalul calificat pentru a-i ajuta pe bucureşteni, în situaţii de urgenţă.  „Sunt angajaţi ai metroului instruiţi special ca să intervină în caz de nevoie. La incendii, la accidente, la cutremure etc. Primii care intervin sunt ei pentru că sunt cel mai aproape de metrou. Avem două astfel de echipe care lucrează 24 de ore din 24”, explica directorul.