Doar două mașini și un autobuz fumegând pe Bulevardul Aviatorilor, o imagine azi neverosimilă. București, anii ’50

Bulevardul Aviatorilor, aceeași șosea din București, dar o cu totul altă lume cu 80 de ani în urmă. O lume pe care, cumva, abia dacă o mai intuim. Doar statuia e, practic, neschimbată.

În rest, un univers complet diferit. Ce ni se arată, la o primă și repezită vedere asupra unor imagini, e că, în anii 50, bulevardul Aviatorilor n-avea nici marcaje rutiere, nici semafoare, nici semne de circulație, Doar polițiști care dirijau circulația în rarele momente în care șoseaua era „teribil de aglomerată”, cum ar fi cel surprins în imaginea de mai jos.

Ce nu se vede în imagine și, mai cu seamă, ce e în pericol să fie dat uitării e ce se întâmpla în București în acei ani: erau anii ocupației sovietice.

Bulevardul Aviatorilor, în anii ocupației sovietice

Pe 31 august 1944, trupe sovietice intrau în București. Se întâmpla la 8 zile după lovitura de stat prin care guvernul  Antonescu a fost dat jos și România a trecut de partea Aliaților în al II-lea Război Mondial. Teoretic, Armata Roșia urma să stea 90 de zile pe teritoriul României. practic, avea să fie o ocupație care a durat până în 1958.

Lovitura de stat a echivalat, de fapt, cu o „capitulare” în fața sovieticilor și a restului Aliaților. Negocierile dintre aliați au întârziat semnarea armistițiului, timp în care sovieticii au ocupat tot mai mult din România. În această perioadă, societicii au luat prizonieri de război fără luptăun număr între 114.000 și 160.000 de soldați români  și au fost trimiși pe jos în lagăre din Uniunea Sovietică; aproximativ o treime dintre ei au murit pe drum.

Așa se face că, până pe 12 septembrie, Armata Roșie controla o mare parte din teritoriul țării. Prin armistițiul dintre România și Aliați, România se punea sub controlul unei comisii aliate, alcătuită din Uniunea Sovietică, SUA și Marea Britani. Dar controlul de facto era la militarii sovietici. În Armistițiu scria negru pe alb:

Guvernul și Înaltul Comandament al României vor asigura Sovieticilor și altor forțe aliate facilități pentru a se mișca liber pe teritoriul României în orice direcție, fiind oferite unor astfel de mișcări orice asistență posibilă cu propriile mijloace de comunicare românești și pe cheltuiala Statului Român indiferent că sunt pe pământ, apă sau în aer.

Anii ocupației sovietice, mai cu seamă primii de după război, sunt descriși drept odioși, cu militari sovietici care jefuiau, violau și ucideau.

Două mașini și un autobuz fumegând pe Aviatorilor. Scurtă istorie a unui bulevard

Construită între 1875 și 1893, strada a fost cunoscută mai întâi sub numele Șoseaua Nouă. A intrat în teritoriul admnistrativ al capitalei după 1895 și a primir și un nume nou: Șoseaua Jianu. Unea orașul cu Grădina Bordei și a primit numele parharnicului Ion Jianu, care avea o proprietate laun capăt de șosea. Drumul era „mizerabil de primitiv: nepavat, cu șanțuri adânci de ambele părți, plin de gropi, cu praf de două palme”. 

În următorii 20 de ani de la intarea în administrarea. Bucureștiului, șoseaua devine un bulevard lat, pavat cu piatră și luminat pe timp de noapte. În timpul domniei regelui Carol al II-lea, pe bulevard s-a înălțat un monument din bronz, închinat eroilor aviatori. E monumentul care avea să-i dea numele pe care țoseaua îl are și în prezent: Bulevardul Aviatorilor. 

Îți recomandăm să citești și:

• FOTO | Bulevardul Aviatorilor, cândva, când pe el ar fi putut ateriza lejer și-un Hercules. Decolare spre Bucureștiul din 1849
• FOTO | Ireal de adevărat: doar 3 mașini la semafor pe Calea Moșilor. O stradă simbol a Bucureștiului, în 5 imagini extraordinare din mileniul trecut
• VIDEO | Ziua în care bucureștenii care se plimbau pe Calea Victoriei au observat ceva neobișnuit pe Palatul Telefoanelor. S-au oprit din mers și s-au minunat