DNA cere anularea deciziei în cazul „Rarinca”. Judecătoarea nu ar fi fost imparțială STENOGRAME

de:
30 mai 2015
0 Afișari
DNA cere anularea deciziei în cazul

Procurorii încearcă acest lucru printr-o cale extraordinară de atac, depusă la Curtea de Apel Bucureşti.

DNA a facut acest demers pe motiv că unul dintre judecatorii care au decis achitarea ar fi fost incompatibil, informează realitatea.net. Este vorba de judecătoarea Risantea Găgescu, care anul trecut a candidat pentru un post la Instanţa Supremă şi a fost respinsă de o comisie din care făcea parte şi Livia Stanciu. Mai mult, în cadrul interviului cele două judecătoare au avut un schimb acid de opinii juridice.

DNA invocă în demersul său art. 426 alin. 1 lit. d) teza a II-a Cod procedură penală, respectiv incompatibilitatea judecătorului Risantea Găgescu, din perspectiva art. 64 alin. 1 lit. f) Cod procedură penală, în sensul că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorului ar fi putut fi afectată. 

În acest sens, procurorii anticorupţie aduc mai multe argumente, unul dintre acestea fiind, potrivit unor surse judiciare, schimbul de replici, din data de 16 mai 2013, cu ocazia şedinţei publice a plenului CSM, între şefa ÎCCJ, membru de drept al Consiliului, şi judecătorul acestei cauze – Risantea Găgescu, care a candidat pentru funcţia de judecător la Secţia penală a Instanţei Supreme, ataşând transcrierea şi înregistrarea audio-video a interviului. 

Aceleaşi surse au arătat că dialogul direct dintre cele două a fost pe subiectul ce înţelege judecătoarea Risantea Găgescu prin eroare judiciară, discuţia plecând de la situaţii ipotetice. Potrivit procurorilor, convingerile personale ale judecătoarei respective au părut confuze în raport cu eroarea judiciară şi cazurile de casare, pe care le confundă şi creează ideea clară că o soluţie de achitare este rezultatul erorii judiciare: 

„Stanciu Livia: … Da, asta vă întrebam: ce înţelegeţi prin eroare judiciară dvs? Ca să înţeleg şi eu… 
Găgescu Risantea: Mă scuzaţi, nu m-am referit la calea extraordinară de atac. Să văd că probele din dosar conduc spre achitare. Poate m-am exprimat eu greşit. 
Stanciu Livia: Sau invers. 
Găgescu Risantea: Sau invers – condamnările. Deci este singura… dar foarte rar, cred că sunt situaţiile foarte rare. Numai atunci aş face opinie separată…”. 

Procurorii mai susţin, precizează sursele citate, că judecătoarea a dispus la al doilea termen de judecată (22 aprilie 2015) interpelarea Marianei Rarinca, în sensul dacă insistă în solicitarea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de şantaj în cea de hărţuire, deşi aceasta a formulat o cerere scrisă care a fost depusă la dosarul cauzei chiar la primul termen. Ulterior, în sentinţa de achitare, instanţa nu s-a mai pronunţat pe cererea de schimbare a încadrării juridice, fie în sensul admiterii, fie în sensul respingerii. 

La acelaşi termen de judecată, procurorul a solicitat efectuarea unei adrese pentru a fi comunicat stadiul dosarului în raport cu martorul Conrad George Olaru, care şi-a schimbat în cursul judecăţii declaraţiile şi faţă de care s-a formulat sesizare din oficiu pentru mărturie mincinoasă la 17 decembrie 2014, însă cererea a fost respinsă de către instanţă ca neconcludentă cauzei. 

Un alt argument adus se referă la faptul că Risantea Găgescu a dispus, la acelaşi termen, efectuarea unei adrese către Livia Stanciu pentru ca aceasta să formuleze precizări cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice, motivat de faptul că potrivit art. 208 alin. 3 Cod penal acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, deşi potrivit dispoziţiilor citate era necesar a fi citată cu menţiunea dacă înţelege să depună plângere prealabilă. 

DNA consideră că prin acestea judecătoarea respectivă s-a antepronunţat şi că avea deja formată convingerea cu privire la soluţia pe care intenţiona să o dispună în cauză. 

Cookies