ARHIVA B365

DNA avertizează asupra pericolului modificării Legii avocaturii. Efectul – nulitatea unor probe

Dacă amendamentele la Legea avocaturii vor fi adoptate și intra în vigoare, printre marii beneficiari se numără Dan Șova și Victor Ponta, deoarece unul dintre efecte ar fi nulitatea actelor procedurale, din dosarele în care sunt cercetați în calitate de avocați, scrie realitatea.net.

„Actualul Cod de procedură penală asigură suficiente garanții privind exercitarea activității de avocat, precum și confidențialitatea relației avocat-client. În prezent, activitățile care determină efectuarea unor percheziții sau alte acțiuni investigative la sediul unor cabinete de avocatură se pot realiza doar atunci „când există date că avocatul săvârșește sau pregătește comiterea unei infracțiuni” , astfel de măsuri fiind exercitate cu controlul prealabil al judecătorului. Adoptarea unui astfel de proiect ar avea ca și consecință nulitatea unor probe deja administrate în dosarele Direcției Naționale Anticorupție, aflate atât în faza de urmărire penală, cât și pe rolul instanțelor de judecată”, se arată într-un răspuns al DNA remis Agerpres.

Plenul Senatului a aprobat ca votul în cazul a circa 40 de legi organice să fie amânat pentru luni, printre propunerile ce urmează să fie votate de senatori numărându-se modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Senatorul PSD, Ioan Chelaru, declara, miercuri, la dezbaterile din plen, că modernizarea legii a fost necesară pentru „a permite o mai mare libertate avocaților în a-și exercita profesia, dar și asigurarea securității profesionale a acestora”.

Dacă modificările la Legea avocaturii vor fi adoptate și intra în vigoare, printre marii beneficiari se numără Dan Șova și Victor Ponta, deoarece unul din efecte ar fi nulitatea actelor procedurale din dosarele în care sunt cercetați, în calitate de avocați, au declarat pentru HotNews.ro surse judiciare. Potrivit acestora, interdicția impusă procurorilor de a ridica orice comunicări între avocat și client, precum și de a face percheziții informatice transformă cabinetele de avocatură în viitoare buncăre bune de ascuns infracțiuni, au mai declarat sursele citate.

Ce prevăd amendamentele:

„Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri, a sechestrării sau a confiscării comunicările scrise între client și avocat, consemnările efectuate cu privire la comunicările încredințate de către client sau cu privire la alte împrejurări la care se referă dreptul de a refuza depunerea de mărturie și alte bunuri, cu privire la care se aplică dreptul de a refuza depunerea de mărturie. Nu este admisă ridicarea, sechestrarea sau confiscarea înscrisurilor, a suporturilor de sunet, imagine și date, a imaginilor și a altor reprezentări care se află în posesia avocatului”, stipulează amendamentele adoptate.

Articole nou introduse în lege stabilesc că „restricțiile privind măsura confiscării nu sunt aplicabile în situația în care probe și indicii temeinice justifică suspiciunea că avocatul ar fi implicat în săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, ori dacă avocatul este implicat în favorizarea infractorului, obstrucționarea justiției sau într-o tăinuire sau dacă este vorba despre bunuri rezultate în urma săvârșirii unei infracțiuni, care au fost utilizate sau destinate săvârșirii unei infracțiuni”.

„Restricțiile privind măsura confiscării nu sunt aplicabile în situația în care avocatul contribuie la disimularea provenienței bunurilor obținute ilegal, dacă avocatul ascunde un bun provenit dintr-o infracțiune, disimulează proveniența acestuia sau obstrucționează ori periclitează identificarea provenienței, identificarea, confiscarea, ridicarea sau punerea sub sechestru a unui astfel de bun”, se mai arată în lege.

Un alt nou articol care completează Legea avocaturii vizează că persoana care face publică în mod ilegal o informație confidențială din sfera privată a unei alte persoane sau care deconspiră un secret operațional sau comercial care i-a fost divulgat în calitate de avocat este pedepsită de lege. Avocatul nu răspunde pentru nedenunțarea infracțiunilor planificate de care are cunoștință în exercitarea profesiei, cu excepția următoarelor infracțiuni: omor sau ucidere din culpă, genocid, crimă împotriva umanității sau crimă de război, răpire cu solicitarea unei recompense, luare de ostatici, atac împotriva traficului aerian și naval săvârșit de o grupare teroristă.

Potrivit propunerii legislative, amendată de Comisia juridică, este nedemn de a fi avocat cel în sarcina căruia s-a reținut în baza unei hotărâri judecătorești definitive sau prin acte ale organelor profesiei de avocat exercitarea fără drept de către o persoană a profesiei de avocat.

„Avocatul este obligat să depună la barou o declarație pe propria răspundere privind apartenența sau neapartenența ca agent sau colaborator al fostelor organe de securitate, ca poliție politică, precum și al serviciilor de informații. (…) Avocatul nu poate fi lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informații”, se arată în noul act normativ.

De asemenea, senatorii au abrogat articolul potrivit căruia profesia de avocat nu poate fi exercitată la instanțe precum DNA, DIICOT, ÎCCJ, Parchetul de pe lângă ÎCCJ, unde soțul avocatului sau ruda ori afinul său până la gradul al treilea inclusiv îndeplinește funcția de judecător sau procuror, indiferent de secția, direcția, serviciul sau biroul în care își desfășoară activitatea.

Potrivit noii Legi a avocaturii, amenzile disciplinare care se aplică avocaților au fost majorate de zece ori.

Inițiatorii au mai prevăzut ca întrebuințarea față de avocat de cuvinte ori gesturi jignitoare de către o persoană care participă la o procedură judiciară să se pedepsească cu închisoare de la o lună la șase luni sau cu amendă, iar amenințarea săvârșită împotriva avocatului în timpul exercitării profesiei și în legătură cu aceasta se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la doi ani.
Lovirea sau alte acte de violență împotriva avocatului se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la trei ani.

Pe de altă parte, folosirea fără drept a denumirilor Barou, UNBR, Uniunea Avocaților din România sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de către orice persoană și folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de lege se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

După ce va primi votul plenului Senatului, propunerea legislativă va intra în dezbaterea Camerei Deputaților cu rol decizional în acest caz.


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button