Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România

Până la instaurarea comunismului, bancherii de origine greacă Chrissoveloni au clădit în România un imperiu financiar care se întindea până la Constantinopol și New York. Familia Chrissoveloni a trăit toate momentele dramatice ale istoriei din ultimii peste 100 de ani, Marele Război, criza mondială din anii 1929-1933 când Banca Chrissoveloni a dat faliment, cel de-al doilea Război Mondial, venirea comunismului și confiscarea tuturor proprietăților. Un patrimoniu de arhitectură impresionant, furat, risipit sau distrus în timpul puterii populare, pe care astăzi Jean N. Chrissoveloni încearcă să-l recupereze, să-l refacă și să-l repună în valoare.

Cine au fost faimoșii bancheri legați de Casa Regală a României și cum a fost transformată ruinata clădire din Lipscani nr. 55 în cea mai frumoasă librărie din Europa, Cărturești-Carusel, mai jos, interviu cu Jean N. Chrissoveloni.

Până la criza din 1929-1933, Banca Chrissoveloni era una dintre cele mai importante instituții financiare din țară. Palatul a fost vândut Băncii Naționale

Jean N. Chrissoveloni (n. 15 septembrie 1943) este ultimul descendent de parte masculină din dinastia Chrissoveloni, ramura Constantinopol-România, familie originară din insula Chios, Grecia. Jean N. Chrissoveloni reprezintă a cincea generație de bancheri care a contribuit la dezvoltarea României, încă din anul 1848 când stră-străbunicul său, Zannis M. Chrissoveloni (1805-1880), inițial comerciant de grâne, a înființat la Galați o filială a Societății sale din Constantinopol, “Chrissoveloni Fils-Maison d’Exportation et de Banque”, cea mai veche bancă din România.

Familia Chrissoveloni a deținut edificii importante, construite prin colaborarea cu mari arhitecți, ingineri și constructori

Vizionari, inovatori, deschizători de drumuri, cosmopoliți, rafinați, bancherii Chrissoveloni au construit reședințe, sedii de bancă, centre comerciale, edificii importante, prin colaborarea cu mari arhitecți, ingineri și constructori, Nicolae Cuțarida, Josef Jacob Schieffellerrs, George Matei Cantacuzino, Georges Cristinel, Edmond van Saanen-Algi, se arată în excelent documentatul volum “Patrimoniul Imobiliar al Familiei Chrissoveloni de-a lungul veacurilor”, Oana Marinache, Editura Istoria Artei, 2016.

În ziua de 15 noiembrie 1960, puterea roșie de la București făcea o ultima “afacere” necurată pe seama familiei de bancheri Chrissoveloni

Nicky (Nicolae) Z. Chrissoveloni (1909-1972), tatăl lui Jean Chrissoveloni, era scos din închisoare și trimis direct la aeroportul din Băneasa, cu permisiunea să plece în Grecia alături de soția sa și cei 4 copii, Jean, Irina, Sybille și Elena. Toți cu cetățenia română luată și condiția imperativă de nu se mai întoarce niciodată. Era o situație fără precedent, de neînchipuit, în acei ani în care elitele financiare și politice ale României interbelice fuseseră spoliate de proprietăți și trimise să moară în închisori. Niciun “dușman al poporului” nu avea voie să evadeze din Republica Populară. Cum a reușit familia Chrissoveloni? Jean N. Chrissoveloni avea atunci vârsta de 17 ani.

„Deal-ul a fost făcut direct cu Gheorghe Gheorghiu-Dej la ONU, în New York”

B365.ro: Nu știam că înainte de vânzarea evreilor sau de cea a sașilor a fost familia Chrissoveloni. Cum a fost posibil să plecați? Cum de l-au scos pe tatăl dvs. din închisoare?

Jean Chrissoveloni: A fost o intervenție la nivel foarte înalt, nu numai una pe plan diplomatic din partea statului grec, ca familia noastră să iasă din țara închisă ermetic. Deal-ul a fost făcut direct cu Gheorghe Gheorghiu-Dej la ONU, în New York. Toate proprietățile noastre din România erau naționalizate, dar mai aveam moșii în Grecia, s-au vândut și cu banii ăia am ieșit noi. Noi am fost primii care am ieșit cu bani, eu nu am știut atunci, am aflat mai târziu. Până la noi nu pleca nimeni din România, nu murise Dej, era Ana Pauker la putere, era securitate peste tot, nu mișca nimeni. Tatăl meu era în închisoare, l-au scos și l-au adus la aeroport.

B365.ro: După ce v-au luat tot ce aveați, v-au vândut în Grecia, tot pe banii dvs?

Jean Chrissoveloni: Eu nu am știut ce se întâmplă. După 1948, tata a fost de 3 ori închis cu tâlharii, cu deținuții de drept comun, nu cu cei politici. Era sub permanentă interogare, spuneau: Acum, că ți-am luat tot, trebuie să ne dai și banii din afară, că noi știm că ai cont cifrat în Elveția. Adu 250 de mii de dolari, care erau bani atunci, și îți dăm pașaport ție și copiilor, ați plecat și nu mai aveți nicio grijă. Tatăl meu era însă un om foarte puternic mental și s-a gândit că trebuie să fie nebun să le dea contul din Elveția.

“Când am ajuns în Grecia eram apatrizi, nu mai aveam nimic, nici măcar țară”

Am plecat cu un avion model Dakota care, nu știu de ce, nu putea să ia destul combustibul, ne-am dus la Belgrad și apoi la Atena. Noi eram 6, în spate doi securiști și o stewardeză care ne-a dat ciocolată. Noi am plătit bani, aici în România, ca să ne răscumpărăm educația și tot. Am fost obligați să renunțăm la cetățenia română, ni s-a luat. Când am ajuns în Grecia eram apatrizi, nu mai aveam chiar nimic, nici măcar țară.

“Tata ne-a spus: Uitați-vă bine la pământul acesta, că n-o să-l mai vedeți niciodată”

Două lucruri mi-au rămas în cap. La un moment dat, avionul a început să se clatine ca naiba, totul era ceva nou pentru noi, copiii. După ’48, noi n-am mai fost cu mașină, doar cu tramvaiul. Nu trecusem de Dunăre când a început să se zgâlțiie avionul și tata ne-a spus: Uitați-vă la pământul acesta, că n-o să-l mai vedeți niciodată. Dar, până la urmă, l-am văzut. Incredibil. L-am întrebat pe tata: Dar noi de ce ne ducem în Grecia? Că nu aveam nicio idee ce căutam noi în Grecia. După venirea comunismului, am crescut pe drumuri, că așa era. În comunism trebuia să uiți cine și ce ai fost.

Clădirea Cărturești-Carusel a fost cumpărată în anul 1904 de stră-bunicul lui Jean N. Chrissoveloni

Primul inovator al comerțului din familie a fost Nikolaos Chrissoveloni, cel “cu perciunii stufoși”, stră-bunicul lui Jean N. Chrissoveloni. A fost primul care s-a gândit să deschidă pe Lipscani un magazin universal stil Galeries Lafayette, un fel de mall al acelor timpuri. În anul 1904, Nikolas Chrissoveloni îi comandă inginerului și arhitectului Nicolae Cuțarida imobilul cu funcție comercială din Lipscani nr. 55.

Palatul Chrissoveloni, sediul băncii cu același nume, proiectat de arhitecții G. M. Cantacuzino și August Schmiedigen, o clădire impresionantă proiectată în stil florentin

Jean Chrissoveloni: Primul a fost Zannis Chrissoveloni (născut în insula Chios în 1805, decedat la Constantinopol în 1880). Era comerciant, cumpăra grâne și cherestea din porturile românești, Galați și Braila, și le exporta în Constantinopol, Alexandria, Trieste, Marseille, etc. Spre sfârșitul vieții a început să finanțeze alți comercianti. El a pus bazele afacerilor bancare, continuate de fiul său cel mare, Nikolaos Z. Chrissoveloni. Fiul cel mare al lui Nikolaos Z. este Jean (Zannis) N, care a schimbat forma legală a afacerii în banca in anul 1920, înființând Banca Chrissoveloni S.A, cu sediul în Palatul Florentin de pe Lipscani, 16. Fiul său, Nicky (Nicolae) m-a avut pe mine. Sybille Youel, bunica mea din partea tatalui, englezoaica get beget, era apropiată de Regina Maria. Din partea mamei am sânge romanesc, bielorus și polonez. Caterina Laptev era bunica mamei, iar mama ei era născuta Skupievski, poloneză de origine. Tatăl bunicului, din partea mamei, a fost Sir Stephan Bartlett Lakeman, cunoscut ca Mazar Pașa, titulatură dată de turcii otomani, și a fost guvernator al Bucurestiului în anul 1853. Jean (Zannis) a fost cel care a deschis Banca Chrissoveloni cu sediul în București, Lipscani 8/16, un Palat în stil florentin, proiectat de arhitecții G. M. Cantacuzino și August Schmiedigen, azi unul dintre sediile BNR.

Regina Maria a fost nașa tatălui lui Jean Chrissoveloni. Regele Ferdinand și Regina Maria veneau la conacul bancherilor de la Ghidigeni

Tatăl lui Jean C., Nicolae Z. Chrissoveloni (1909-1972), unicul fiu al lui Jean Zannis și al Sybillei, s-a născut lângă Paris și a fost educat în Anglia la Universitatea din Oxford și la Academia Consulară din Viena. A preluat afacerile familiei în timpul marii crize economice din 1929-1933. Pasionat de tenis, golf, rugby, golf, a jucat în echipa națională de rugby. În 1941 s-a căsătorit cu Georgeta Lakeman-Economu, cu care a avut 4 copii Sybille, Jean, Elena și Irina.

Georgeta Lakeman-Economu era nepoata lui Sir Sthephen Lakeman care a fost, în anul 1875, guvernator al Bucureștiului

B365.ro: Domnule Jean Chrissoveloni, când v-ați întors în România, în 1990, cineva v-a spus Tu nu ești român. N-ai mâncat salam cu soia. Cum v-ați simțit?

Jean N. Chrissoveloni: M-am supărat foarte tare dar, din nefericire sau din fericire, sunt o corcitură. Pe lângă sânge românesc, grec, englez, am și sânge bielorus și polonez. Tatăl mamei avea o bunică născută Laptev, generalul Laptev era bielorus și a venit în țară cu generalul Kiseleff. Laptev pretindea că se trage dintr-o familie mai veche decât Romanovii. Catherina Laptev este bunica mamei, iar mama ei era poloneză. Bunicul, Economu-George Lakeman, era englez de origine olandeză. Bunica era englezoaică get beget, născută la Brăila. Aceasta Caterina Laptev s-a căsătorit cu Constantin Colibașeanu, senator, inginer constructor, agricultor de distincție, educat in Franța, inițiatorul și primul proprietar al imobilului din strada Negustori 1b, transformat de noi în Grand Boutique Hotel, clădire recuperată prin procesele de retrocedare.

“Am văzut scena în care îl împușcau pe Ceaușescu. Vorbeam pe grecește cu mama și ea mi-a spus: Măi, Yannis, du-te înapoi, poate poți să iei Banca înapoi”

B365.ro: După 30 de ani de exil, v-ați întors acasă. Anul 1989 v-a schimbat destinul, așa cum și anul 1948 v-a schimbat destinul? Dacă nu ar fi venit comunismul, ați fi fost bancher azi, ați fi continuat tradiția familiei.

Jean Chrissoveloni: În decembrie 1989, de Crăciun, eram în Creta, în casa surorii mele, Sybille, măritată Manu, aceeași familie cu cea a generalului Gheorghe Manu, dar o altă ramură, cea din Grecia. Eram cu mama și ea se uita la știri, avea mania asta să urmărească știrile. Am văzut scena în care îl împușcau pe Ceaușescu. Noi vorbeam pe grecește și mama mi-a spus: Măi, Yannis, du-te înapoi, poate poți să iei Banca înapoi. Așa am plecat spre România în ziua de 17 ianuarie 1990.

“Până la urmă, asta-i țara mea. De aici sunt eu, de aici vin eu”

B365.ro: Care a fost prima senzație când ați ajuns în București?

Jean Chrissoveloni: Am ieșit din avion și am respirat pur și simplu. Era un miros care mi-a adus aminte de copilăria mea. Apoi am văzut femei cu basmale pe cap, pe care nu le vedeai afară. Am văzut, am mirosit și am zis: Până la urmă, asta-i țara mea. De aici sunt eu, de aici vin eu.

“Oamenii nu au înțeles că noi, niciodată, nu am lua înapoi ceva care să nu fie al nostru”

B365. ro: Când vă uitați în urmă, ce vă bucură și ce vă întristează din ceea ce ați reușit să faceți pentru numele de Chrissoveloni?

Jean Chrissoveloni: Ce mă întristează mult? Primul lucru este că oamenii nu au înțeles că noi, niciodată, nu am lua înapoi ceva care să nu fie al nostru. Dacă cer ceva, este pentru că m-am chinuit și am documente care îmi confirmă dreptul de proprietate. Este o investiție de 4 generații de Chrissoveloni în România, din partea bunicilor, din partea tatalului și a mamei. Așa că, de ce nu ne dai ceea ce ne aparține? Pentru că noi nu o să risipim lucruile. În momentul în care am obținut ceea ce este al nostru, am dovedit că ne vom ocupa de acel bun. Și asta este în avantajul țării, al economiei, al tuturor. Este foarte important că într-o economie de piață să ai participanți mici și mari, diferiți. Noi suntem participanți care avem o altă morală, am fost altfel crescuți. De ce nu-mi dă statul o șansă? Vreau doar să ne dea înapoi ceea ce a fost al nostru.

Jean Chrissoveloni: Comunismul a fost o mare pierdere pentru România, o pierdere totală a economiei. De exemplu, conacul nostru de la Ghidigeni, în care patru generații au făcut lucruri, a avut o soartă nedreaptă. După 1948, au venit cu căruțe și camioane și au luat tot, dar clădirea a devenit C.A.P, școală, și nu a apucat să se degradeze, a funcționat ceva acolo. După 1989 a fost distrusă, într-un sistem mai mult sau mai puțin liber. Cu toate că Petre Român a scos legile în care se spunea că nu trebuie să se distrugă nimic din trecut. Dacă tu iei o fermă veche, trebuie să o continui că fermă, nu s-o dai jos că să faci blocuri.

„Cea mai mare pierdere pentru România fost privatizarea. Pentru că toată lumea a furat, a furat, a furat și după aceea au scos la privatizare un schelet care nu mai valora nimic”

Aceasta a fost marea pierdere pe care oamenii nu au înțeles-o și nimic măcar azi nu o înțeleg. Statul putea să spună: Băi Chrissoveloni, patru generații ați investit în România, v-am luat tot, dar acum există o lege prin care va recunoaștem dreptul de proprietate și trebuie să va dăm înapoi ce ați avut. Nimic mai mult, nimic mai puțin.

Au fost 24 de ani de procese ca Jean Chrissoveloni să obțină clădirea în care astăzi funcționează librăria Cărturești-Carusel

B365.ro: Cărturești este una dintre cele mai frumoase librării din lume în acest moment. Cum ați redobândit clădirea?

Este o clădire foarte impresionantă și, puțini știu, că avea una sora la Viena. Clădirea a fost proiectată de Niculae Cuțarida, un grec românizat ca noi, era și inginer și arhitect. Niculae Cuțarida și-a făcut studiile la Viena de unde s-a inspirat și a copiat această clădire de patrimoniu. La Viena este una exact ca asta, dar un pic mai măreață. Clădirea din Viena nu mai funcționează acum, așa că pot să spun că aceasta este unică, cu tot conceptul de arhitectură. Imobilul era înconjurat de alte clădiri, așa că trebuia să-și ia lumina de sus. Întotdeauna a avut un iluminator și după ce am luat clădirea înapoi avea un glasvand, era cupola de sticlă și după aceea gaură era închisă printr-un glasvand.

“Am investit un milion jumate de euro, deși nu aveam acești bani, ne-am împrumutat”

B365.ro: Ați preluat o ruină?

Era cuibul porumbeilor, era ceva îngrozitor, sus erau numai porumbei morți. Acolo a funcționat în comunism Magazinul Familia, unul foarte mare, de confecții.

B365.ro: De ce nu ați dezvoltat acolo o afacere? Ați ales să fie un spațiu cultural și ați redat imobilul orașului. Ați investit mult?

Atunci am investit un milion jumate de euro, deși nu aveam acești bani, ne-am împrumutat. Timp de 10 ani, nu am avut profit, toți banii s-au dus să plătească împrumutul. Am pus și noi 400 de mii inițial, dar din fericire am găsit bănci care au fost de acord să ne ajute. În viață trebuie să ai și noroc și, din fericire, Cărturești-Carusel s-au dovedit a fi parteneri fenomenali. Am trecut prin Covid, prin toate, și ei întotdeauna au plătit chiria. Am făcut împreună sacrificii, dar sunt partenerii perfecți.

“Îmi spuneau: Adu documente care să ateste că ești proprietar. Măi, noi am plecat, după 100 de ani, cu două valize. Ce documente să-ți dau? Dă-mi tu”

Am început revendicarea clădirii în anul 1991. Procesele au fost o luptă, am plătit avocați, fără să știu dacă sunt de partea mea sau de partea cealaltă. Este o situație incredibilă prin care treci. Îmi spuneau: Adu documente care să ateste că ești proprietar. Măi, noi am plecat, după 100 de ani, cu două valize, ce documente să-ți dau? Tu dă-mi documentele! Este o mașină făcută să te macine până când spui: Eu nu mai pot, renunț, vă las tot, nu mai vreau nimic.

“România este singură țară în care, prin lege, poți să vinzi drepturile litigioase”

Ce înseamnă asta? Înseamnă, de exemplu, că săraca proprietară de la Paris, care e o doamna în vârstă, care avea o casă, o proprietate, o moșie, a încercat să recupereze ceva. Dar cu tot cu avocați, nu a reușit nimic. E ceva incredibil, pentru că arată exact corupția din România. Și atunci vine acest mare nabab, care spune: Doamnă, pentru 25% rezolv eu, cumpăr drepturile litigioase. Cum poți să rezolvi tu când, de fapt, ea e moștenitoarea și nu a rezolvat nimic? Înseamnă că există corupție și legea nu este dreaptă pentru toată lumea.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU

EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu

• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care

Chrissoveloni