Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere

La data inaugurării sale, 19 decembrie 1937, Palatul Principesei Elisabeta din parcul Herăstrău, proiectat în stil mediteranean revival, excela prin rafinament și înaltă calitate arhitecturală, dar și prin abundența obiectelor de patrimoniu care decorau fastuoasele încăperi princiare.

Zădărnicia unui uriașe averi. “Principesa Elisabeta și Palatul său din București”, inventarul prețioaselor obiecte de artă dispărute în timpul comunismului, publicat în premieră

 Desprins parcă din povestea palatului lui Aladin, cel încărcat de bogații și splendoare ca-n basme, rețedința adăpostea agoniseala fabuloasă a fiicei cea mare a Regelui Ferdinand al României și a Reginei Maria, fiind înconjurată de un parc luxuriant, elegant amenajat cu statui valoroase.

Elisabeta, adevăratul portret al Principesei care a avut totul și a pierdut totul

Destinul Principesei Elisabeta și al palatului său din parcul Herăstrău este subiectul unui nou studiu semnat de Narcis Dorin Ion, remarcabil istoric pasionat de arhitectură, atras de palatele regale și casele boierești din Micul Paris, cărora le-a dedicat câteva cărți excelent documentate.

De-a lungul anilor, Narcis Dorin Ion a cercetat palatul Principesei Elisabeta, a cărui poveste a inclus-o în volumul “Palate din București”, apoi în volumul al cincilea al amplei monografii închinate Regelui Carol al II-lea, iar acum în volumul “Principesa Elisabeta și Palatul său din București”, editura Vremea, 2025.

Pentru realizarea studiului, istoricul a extins cercetarea subiectului, valorificând documente inedite din fondurile Arhivelor Naționale ale României și din colecții private. La Arhivele Naționale, Narcis Dorin Ion a descoperit documente inedite privind construcția și amenajarea peisageră din jurul palatului din parcul Herăstrău.

Cartea, publicată în condiții grafice impecabile, este susținută de splendide imagini de epocă aflate în colecții private sau în Fototeca Muzeului Național Peleș, al cărui director este istoricul Narcis Dorin Ion.

Colecția de antichități și obiecte de artă din Palatul Elisabeta a dispărut în timpul comunismului. În 1948, imobilul a fost preluat de Ministerul Afacerilor Externe, apoi a devenit reședință de protocol cu restaurant

Pentru prima dată aflăm cum a fost concepută și înfrumusețată reședința Principesei Elisabeta, cine au fost constructorii, furnizorii, antreprenorii, dar și numele marilor firme de decorații și antichități din Paris și Londra de la care Principesa Elisabeta a achiziționat piese de patrimoniu de mare valoare, unele unicat.

Documentele de achiziție, cu prețul și descrierea obiectelor, ne dau imaginea unor interioare vaste, înzestrate cu tablouri valoroase, covoare vechi orientale, tapiserii din vremea Renașterii și din epoca lui Ludovic al XIII-lea, icoane gotice sau provenind în Rusia imperială, servicii de masă din argint și numeroase alte fascinante piese de patrimoniu.

Pentru aceleași obiecte, în oglindă și sens invers, Narcis Dorin Ion publică, în premieră, inventarul făcut de reprezentanții puterii populare, document care certifică, în anul 1948, existența numeroaselor valori din Palatul Elisabeta și dispariția lor. Pe măsură ce parcurgi uriașul inventar, nu poți să nu remarci ignoranța noilor stăpâni ai Palatului, care fac descrierea obiectelor fără să le cunoască valoarea sau importanța:

Tablou reprezentând un sfânt, pictură reprezentând căsuță pe câmp, niște elefanți roșii, tablou reprezentând un cort și o sentinelă.

Inventarul “lăzilor și coletele din bagajul fostei regine Elisabeta”, document prețios care arată bogăția obiectelor de artă și a pieselor de patrimoniu ce decorau interioarele reședinței

Narcis Dorin Ion în “Principesa Elisabeta și Palatul său din București”: Un distins colecționar din București, dl. Daniel-Cosmin Obreja, a achiziționat de la o casă de licitații din Franța mai multe albume de fotografii și documente valoroase (acte, jurnale), provenind din colecțiile fostei principese Elisabeta a României.

Între acestea, extrem de prețios, este un “Inventar de obiecte găsite în lăzile și coletele din bagajul fostei regine Elisabeta în Palatul dela Șoseaua Kiseleff”, document care este datat 11 ianuarie 1947, dar a fost întocmit exact un an mai târziu, în 11 ianuarie 1948 când reședința de la Șosea a intrat în administrarea statului român și a fost repartizată Ministerului de Externe.

Documentul, dactilografiat și semnat de cei trei membri ai comisiei de inventariere – pe care îl publicăm în premieră – este extrem de important pentru istoria palatului, arătând bogăția obiectelor de artă și a pieselor de patrimoniu ce decorau fastuos interioarele reședinței princiare, dar și a obiectelor personale ale fostei Regine a Greciei (de la haine, blănuri și lenjerie, până la veselă și tacâmuri, precum și faptul că soarta lor a rămas necunoscută, motiv pentru care îl redăm integral, în grafia epocii.

Probabil că multe din aceste obiecte au ajuns în posesia noii protipendade comuniste ori au fost utilizate ca recuzită la Studiourile Cinematografice de la Buftea, cum s-a întâmplat din nefericire, după 1948-1949, cu atâtea obiecte de artă și de vestimentație provenite din fostele reședințe regale și aristocratice. (Narcis Dorin Ion în volumul “Principesa Elisabeta și Palatul său din București”, editura Vremea, 2025, pag. 169).

Elisabeta și Palatul descris de mama sa, Regina Maria: “Este cea mai egoistă casă cu putință, în care nu primește pe nimeni”

Acad. Georgeta Filitti în prefața volumului: Vlăstar regal, Elisabeta crește răsfățată, cu acea lipsă de autocontrol ce i-a uimit pe contemporani. S-a ajuns să se spună că a fi principe înseamnă indisciplină, egoism, abuz la tot pasul. Privind copiii perechii Ferdinand-Maria, mai ales pe băieți, Carol și Nicolae, ești înclinat să dai crezare părerii cvasi-generale.

Elisabeta, la început “o ciudată bucățică de om”, care își urma sfioasă bunicul matern, se maturizează neașteptat de repede, e frumoasă, dar nu e “ceea ce pare”, “vrea să domine”, e “geloasă, crudă, invidioasă”, “n-are bunătate omenească”. E un portret îngrijorător, dar trebuie crezut căci se datorează mamei ei, Regina Maria. Trăsăturile reprobabile ies și mai mult în evidență când e comparată cu surorile ei, Mignon și Ileana, întruchipări de gingășie feminină, de solicitudine față de cei din jur.

Elisabeta cu “frumusețea ei rece, impersonală, calculată și bogată”. De realizarea palatului s-a ocupat iubitul ei, inginerul Alexandru (Sandi) Scanavi,”un bandit fără scrupule”

Acad. Georgeta Filitti în prefața volumului: Elisabeta n-a părut fericită, deși nu i-a lipsit nimic. O adolescență permisivă, o căsătorie care a transformat-o în Regina Greciei, conjuncturi mereu favorabile spre o îmbogățire temeinică. Și totuși…

Nici darurile de nuntă (șir de diamante de o parte și de alta a unui safir imens, piese Faberge, un Cadillac, argintărie, covoare, etc.) recepție de 2300 de persoane, mai apoi divorțul profitabil n-o mulțumesc. Proprietara bogată (pe Calea Victoriei, a unei case restaurate în stil toscan de arh. G. M. Cantacuzino) a domeniului Banloc din Banat, atât de rentabil, cu statui în parc aduse de la Sarmisegetusa, în fine, cu Palatul de pe Șoseaua Kiseleff plin de “simplitate cu gust”, dar unde mama ei nu vede decât camere uriașe, adică “cea mai egoistă casă cu putință”. Elisabeta nu primește niciodată pe nimeni!.

Acad. Georgeta Filitti: “Va fi uitată, va rămâne singură” prorocește Regina Maria despre fiica sa cea mare în 1927. “Aprigă și calică”, o definește fără menajamente Constantin Argetoianu, acea gură bogată a vremii. Tot el îl vede “un bandit fără scrupule” pe inginerul Scanavi , care îi va stă alături Prințesei până la sfârșitul vieții.

Indiscutabil, cartea de față se ocupă de prințesa Elisabeta, dar pe nesimțite autorul mută atenția spre lucrurile materiale ce au înconjurat-o pe aceasta. Și o face într-o formă foarte atrăgătoare. Achiziționarea terenului din Parcul Național (gest rămas mereu discutabil), ridicarea palatului, înzestrarea lui, furnizorii, evenimentele petrecute acolo – totul se desfășoară în fața cititorului. Punct de plecare spre vânători regale, loc de abdicare, în 1947, a Regelui Mihai I, (mai apoi, după anii 90, redevenit reședință regală), palatul Elisabeta din București dobândește sub pana lui Narcis Dorin Ion o personalitate aparte.

Urmărind-o pe Prințesă în meandrele vieții, cu frumusețea ei rece, impersonală, calculată și bogată, constați o dată în plus cât de complicată, dar și plină de învățăminte este istoria, cât de mult folos dobândește pentru înțelegerea vremurilor pe care le trăim.

O căsătorie de conveniență, Elisabeta devine Regină a Greciei. La logodnă a primit din partea părinților “o piatră de safir imensă”, achiziționată de la Victoria-Melita, mare ducesă a Rusiei

Răsfățata și greu de descifrat chiar de cei apropiați, Principesa Elisabeta s-a căsătorit cu diadohul George, devenind Regina Greciei. La logodna desfășurată cu mare fast în ziua de 12 octombrie 1920 la castelul Pelișor, părinții îi fac miresei un cadou special, consemnat de Regina Maria în “Însemnări”.

Nando și cu mine i-am dat Lisabetei cadoul nostru de nuntă, un lanț cu diamante de care este prinsă o piatră de safir imensă, unică, fără garnitură, ce atârnă simplu de lanț ca un minunat ou albastru.

Din același izvor memorialistic aflăm și istoria prețiosului giuvaier, achiziționat de la sora sa, Victoria-Melita, acum mare ducesa a Rusiei, prin căsătoria cu marele duce Kiril Vladimirovici. Tot mama sa notează în jurnal, la 24 februarie 1921, achiziția făcută de la sora sa, Beatrice, infanta Spaniei.

Am cumpărat, în numele guvernului, pentru Lisabeta un frumos set de smaralde, colier și cruce, pe care Baby l-a vândut, și pentru Sitta (principesa Elena a Greciei, sora diadohului George, soția principelui moștenitor Carol, n.n) o superbă broșă cu safir și cercei, din partea de moștenire primită de Ducky de la mătușa Miechen, pietre minunate, desăvârșite. Lisabehei i s-au oferit de către doamnele din România un frumos inel cu diamant și o minunată garnitură cu blană de samur, manșon și etolă. (Narcis Dorin Ion în volumul “Principesa Elisabeta și Palatul său din București”, editura Vremea, 2025, pagina 62).

Chiar în ziua logodnei, Regina Maria face portretul fiicei sale, deloc măgulitor.

Aș vrea să-și găsească fericirea, dar de ani de zile nu e fericită. Cred că secretul stă în egoismul ei total și absolut, nu dăruiește niciodată nimănui nimic, nici dragoste, nici timp, nici atenție. Trăiește numai pentru ea și totuși se ascunde în ea un fond foarte bun, atât că se amăgește în permanență. Trăiește ruptă de realitate și aleargă după himere, vrea să fie întotdeauna admirată și compătimită ca une incomprise (o neînțeleasă, în limba franceză).

La 27 septembrie, 1922, diodohul George devenea Rege al Greciei, într-o primă domnie care va dura, oficial, până la 25 martie 1924, pentru a reveni pe tronul elenilor la 3 noiembrie 1935, a doua domnie încheindu-se la sfârșitul vieții sale (1 aprilie 1947). Astfel, Principesa Elisabeta a devenit regină a Greciei pentru aproape doi ani (1922-1924).

Averea Principesei Elisabeta, înainte de ridicarea palatului din Kiseleff: Casă pe Calea Victoriei, moșie și castel la Banloc, cumpărate cu 32 de milioane de lei

În anul 1935, cu banii obținuți din vânzarea moșiei de la Zorleni către statul român, Principesa cumpără moșia și conacul de la Banloc de la contele Jeno Karacsony, din județul Timiș-Torontal. Domeniul, deosebit de profitabil, avea 4000 de hectare de pământ, pădure, riziere, eleștee.

Constantin Argetoianu scria despre tranzacție:

Frumoasă afacere! Și ce bine e să faci parte din dinastie! Zorlenii, 1000 de hectare de pământ, cumpărați cu 90 de milioane de Stat (plătibili în 9 ani, câte 10 milioane), și cumpărarea celei mai frumoase moșii din Banat, cu 4000 de hectare. Să ne trăiască toți!

Sandi Scanavi, iubitul Principesei Elisabeta, “una din ciupercile cele mai de seamă răsărite pe gunoiul nostru”, aprecia cinicul Constantin Argetoianu

Afacerile Principesei Elisabeta privind achiziționarea moșiei de la Banloc au fost coordonate de inginerul Alexandru (Sandi) Scanavi, cel care se va ocupa și de construirea palatului de la București. “Însărcinat cu reprezentarea intereselor prințesei Elisabeta este un domn Scanavi, care-și zice Mareșal al Curții Prințesei, dar n-are dreptul la un asemenea titlu”, comenta Eugeniu Bahman în Memorii.

Acest Scanavi e una din figurile caracteristice ale domniei lui Carol al II-lea și una din ciupercile cele mai de seamă răsărite pe gunoiul nostru”, aprecia cinicul și talentatul memorialist Constantin Argetoianu, care realiza un portret plin de nuanțe al celui care va deveni nu doar administratorul averii principesei Elisabeta, ci și iubitul său.

“Slugarnic și abil”, Scanavi a câștigat încrederea Regelui George și inima Principesei. După asta, “Sandi n-a mai ieșit din Palatul-Cașcaval”

Provenind dintr-o bună familie grecească de la Rostov (pe Don), tânărul Sandi era ultimul vlăstar al familiei Scanavi din Fanar. Constantin Argetoianu povestește:

Pe Sandi l-am cunoscut la Iași în 1918. Fugise din Rostov împreună cu soru-sa Tereza, de frica bolșevicilor. (..). Bandit fără scrupule, Sandi nu s-a mulțumit însă cu o situație subalternă la curtea regelui George al Greciei și a hotărât să pună mâna pe tot. A hotărât și a izbutit. (..). Pentru impunătorul și deșteptul Scanavi a fost un joc să tulbure această apă stătută și să deștepte simțurile adormite ale Prințesei. Nu s-a lăsat până n-a fost numit administrator al averii ei, ca să poată avea oricând acces pe lângă dânsa, și n-a mai ieșit din Palatul-Cașcaval în care intrase. Și a început să lucreze cum știa el, fără niciun scrupul”.

Sandi a devenit stăpân aproape pe față peste persoana și peste averea Reginei, iar într-un moment de expansiune Elisabeta a declarat soției mele (Valentina Argetoianu, născută Boambă, n.n), cu ochii întorși, dar îndreptați spre cer: Sunt o femeie complet fericită! Nu avea, săraca, puncte de comparație, și se mulțumea și cu puțin. Ce e mai nostim, odată cu Elisabeta, Scanavi a cucerit și inima regelui Carol al II-lea, care a început să-l trateze că pe deja legitim și iubit cumnat. (Narcis Dorin Ion în volumul “Principesa Elisabeta și Palatul său din București”, editura Vremea, 2025, pag. 107).

După un mariaj nedorit, principesa Elisabeta a divorțat în iulie 1935 și a rugat pe toată lumea să nu i se mai adreseze cu titulatura de “Regină” ci cu aceea de “Principesă a României”.

Palatul din parcul Herăstrău a fost construit în viteză, între 12 oct. 1936 și 12 oct. 1937, pe un teren din parcul național Herăstrău, cumpărat de la BNR, o tranzacție controversată

Pentru Palatul său, construit în stil mediteranean revival cu unele elemente specifice arhitecturii coloniale spaniole, Principesa Elisabeta achiziționează un teren de la Banca Națională a României, la 29 iulie 1936.

Argetoianu aprecia în “Însemnările zilnice” că tranzacția imobiliară părea a fi mai mult în cadou pentru Principesa Elisabeta, care “de când se ține cu Scanavi, a devenit o gheșeftăroaică de mâna întâi.

Sandi Scanavi, ridicat de prințesa îndrăgostită la rangul de “Șambelan al Curții A.S.R Principesa Elisabeta”

La 3 oct 1939, Alexandru Scanavi în calitate de împuternicit al A.S.R Principesa Elisabeta, înainta Primăriei sectorului 1 Galben o cerere de autorizație pentru construirea unei locuințe, după planurile anexate, semnate de Constantin Ionescu, arhitect diplomat. Este pentru prima dată când descoperim că arhitectul clădirii nu este arh. Corneliu M. Marcu, așa cum eronat apare azi pe inscripția de pe fațada palatului.

Povestea de arhitectură a Palatului Elisabeta, aici: 

EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

Antreprenorul lucrării princiare de la Șosea a fost inginerul diplomat Marcu Kammerling iar toate fazele execuției (obținerea de autorizații, furnizarea de materiale, contractele cu furnizorii și antreprenorii, plata acestora) au fost urmărite cu atenție de Șambelanul Sandi Scanavi.

Averea A.S.R Principesa Elisabeta, în 1937: 163.633.555 lei. Palatul de la Șoseaua Kiseleff valora 27.110.356 lei

Având depozite bancare importante și acțiuni la Deutsche Bank und Disconto-Gesellscaft din Berlin, dar și un cont generos la Hambros Bank Limited din Londra, Principesa a putut urgenta executarea lucrărilor la casa de la Șosea.

Dintr-un document intitulat “Raport de Situațiune Patrimonială a A.S.R Principesa Elisabeta” aflăm că, în 1937, fiica cea mare a regelui Ferdinand și a Reginei Maria deținea titluri și acțiuni în Anglia (7.726.000 lei), Germania (12.674.151 lei) și România (7.522.990 lei și 4.700.858 lei) și avea mai mulți debitori: Regele George al II-lea al Greciei ( 5.347.961 lei), debitori în străinătate (4.700.856 lei) și în țară (29.092.360 lei).

Valoarea imobilelor a căror A.S.R Principesa Elisabeta era proprietară era următoarea: palatul din Șoseaua Kiseleff, no 20 (27.110.356 lei), palatul din Calea Victoriei no 163 (18.271.988 lei), domeniul Banloc (46.133.382 lei). În total, 91.515.726, la care se adăugau operațiunile tranzitorii în valoare de 4.370.000 lei, totalul general al averii cifrându-se, la finalul anului 1937, la suma de 163.633.555 lei. (Narcis Dorin Ion).

Un palat privilegiat de lucrări speciale. Uzinele Comunale București trag conducta de apă pe aleea de la intrarea în reședință. Imobilul avea încălzire centrală și un mini-cabinet stomatologic

Uzinele Comunale București introduc conducta de apă la palat, iar finisajele din cărămidă și piatră au fost de cea mai bună calitate, materialele fiind furnizate de Întreprinderea de Lucrări Publice și particulare a arhitectului inginer August Schmiedigen, un mare antreprenor al epocii interbelice, care deținea “exploatări de cariere de piatră și marmură” și “industrie proprie de piatră, marmură și mozaicuri”.

Obiectele sanitare – ”băi din fontă smălțuite, aparate sanitare din faianță, robinete din alamă, obiecte și lucrări de celuloid”- au fost furnizate “Onor Casei A.S.R Elisabeta a României” de către firma Sanitas, “Societate Anonimă Română pentru Comerțul de Articole tehnice, sanitare și accesorii”, produsele importate fiind scutite de vamă prin permis regal.

Firma S. Salzberger &W. Gronen a furnizat 1150 de plăci de gresie hexagonale albe și 345 negre, în valoare de 5.094 lei, iar încălzirea centrală a fost realizată de firma inginer Bacalalu&Co, “dând deplină satisfacție”.

Finisaje de lux: scara principală a fost realizată din marmură de Căprioara, pardoseli din marmură de Rușchița, bai cu marmură de Rușchița

Decorațiunile interioare au fost realizate de atelierul de sculptură Gheorghe Stănciulescu, care era specializat în decorațiuni interioare de staff și ipsos pentru tavane și pereți.

Covoarele și carpetele au fost cumpărate de la firma britanică Crowe&Co Limited cu sediul în Londra, iar firma de decorațiuni Alfred Dumas din Paris a furnizat “brocarturi, damascuri, pânză de Jouy și Chinz. Eșantioanele firmei de țesături, trimise A.S.R Principesei Elisabeta să aleagă, erau de brocart și damasc pentru tapițarea scaunelor, în diferite culori și mărimi: Verde, auriu, bej, bleu, roșu. Pentru draperii firma pariziană sugera utilizarea pânzei de tip damasc, deoarece “materialul este foarte decorativ”. (Narcis Dorin Ion în volumul “Principesa Elisabeta și Palatul sau din București”, editura Vremea, 2025, pg 123)

Servicii de masă de la atelierul The Goldsmiths & Silverminths Company din Londra, linguri și furculițe de argint, cuțite și furculițe pentru serviciul de ceai, toate soseau cu Orient Express la București

Porțelanurile au fost achiziționate de de la fabrica Rosenthal, furnizor al Casei Regale. Bucătăria Palatului era dotată cu frigider electric automat sistem Kelvinator iar Galeriile Lafayette din Paris au trimis de la seturi de farfurii, cești, pahare de apă și de vin. la tocătoare, site, tigăi, cratițe, oale, ibrice. Un alt serviciu de masă complet, comandat de A.S.R Elisabeta la finele anului 1938 la celebra firma Mappin & Webb din Londra a venit cu Orient Express.

Principesa cumpără de la magazinul de covoare orientale , antichități, tapiserii “Elysium Art Gallery” din Paris, aparținând lui K. Bahtarian, o tapiserie de mari dimensiuni (4,70 x 3,50, în greutate de 14, 200 kg) și două tapiserii, adevărate opere de artă, din vremea Renașterii, una din epoca lui Ludovic al XVIII-lea, o icoană gotică reprezentând-o pe Fecioara cu pruncul și un triptic, piese de patrimoniu deosebite, al cărui preț total a fost de 82.000 de franci.

Minunile din Palat: un pocal aurit din Rusia secolului al XVII-lea, piese realizate în atelierele Faberge și un serviciu de masă care a aparținut Împărătesei Ecaterina cea Mare

Tot din Londra, magazinul de lucrări de artă al prințului Vladimir Golitzine îi transmitea Principesei, urmare a unei dorințe transmise prin intermediul baronesei Helene von der Hoven- o listă cu descrierile argintăriilor, bibelourilor Faberge și a brocarturilor, care o ”interesau”: un pocal aurit, foarte rar, datând din Rusia secolului al XVII-lea, un vas de porțelan, marca Gardner, cu o miniatură reprezentând un soldat al armatei lui Napoleon, farfurie de la serviciu făcut pentru Țarina Maria, soția Țarului Pavel I, o broderie extrem de rară de Altabas, realizată la Moscova prin 1700, trei broderii de mătase și trei brocarturi, broderii venețiene, un serviciu de masă al Împărătesei Ecaterina cea Mare, alături de multe piese decorative realizate în atelierele Faberge – o icoană a lui Alexandru Nevsky, montată în aur, clopoței de masă, tabacheră, etc.

“Alături de aceste adevărate piese de muzeu, interioarele palatului erau decorate cu multe statui din lemn, metal sau piatră”

Patru din astfel de obiecte, care au dispărut în timpul comunismului, le regăsim enumerate de arh. Corneliu Marcu în scrisoarea din 1991 către R.A- APPS: Sfântul de la Ierusalim (lemn cariat), bronzul de lângă ușa intrării principale, coloana ornament de la intersecția celor 2 ramuri ale marii galerii de legătură, vasul de marmură din vestibulul intrării. (Narcis Dorin Ion, “Principesa Elisabeta și Palatul său din București”, pg.145).

Palatul văzut de Regina Maria: “Spațiile sunt imense, o risipă enormă, o risipă de bani. De ce oare, dacă ea nu primește niciodată pe nimeni, nici măcar un prieten?“

Momentul primei și ultimei vizite a Reginei Maria la palatul fiicei sale este păstrat în “Însemnările zilnice”, condeiul mordant al mamei însoțind descrierea casei cu un nemilos portret psihologic al fostei regine a Greciei, scrie Narcis Dorin Ion.

Casa este, categoric, foarte neobișnuită. Unora nu le place arhitectura, dar mie îmi place. Este ultra-rafinată, a ales un fel de stil simplificat văzut în Insulele Baleare. Pereți groși, aproape inexpugnabili, totul foarte drept, exagerat de drept, dar o simplitate cu gust, cu ferestre drepte tăiate în piatră într-un stil ușor înflorat.

Dacă stilul palatului i-a plăcut Reginei pasionate de arhitectură, în schimb, proporțiile date încăperilor au oripilat-o pe creatoarea “caselor de vis”, atât de umane în dimensiunile lor și atât de primitoare, la Balcic, la Scroviștea și Copăceni.

Camerele ei sunt imense, o risipă de spațiu peste tot, o risipă enormă, așa o grămadă de bani, aș spune”- notează, consternată, regina, socotind că are în față “cea mai egoistă casă care a fost concepută vreodată, pentru că este numai pentru ea singură și în tot acest enorm conac sunt numai două dormitoare (desigur, dacă nu numărăm și odăile servitorilor), unul pentru ea și unul pentru un oaspete străIn.

A mers mai departe decât m-aș fi așteptat eu în materie de vulturi mari, regali, și de de oare, dacă ea nu primește niciodată pe nimeni, nici măcar un prieten? De ce are nevoie de asemenea săli colosale de recepții, așa o sufragerie imensă? Pentru mine rămâne un mister.

Neputându-și explica mania grandorii fiicei sale, Regina a refuzat să mai viziteze și etajul palatului, intuind aceeași risipă care părea să o irite, la fel de mult precum comportamentul pe care mama sa nu ezita să îl dezvăluie în toate nuanțele sale mărunte:

Nici nu am mai urcat în camerele de la etaj, doar Ileana s-a dus să le vadă. Ileana s-a îngrozit gândindu-se ce sumă imensă de bani s-a investit în construirea casei unei femei care trăiește într-o singurătate egoistă, fără să se gândească vreodată la vreo altă ființă umană, excepție făcând ea însăși și iubitul ei (Alexandru, Sandi Scanavi-n.n) care este om însurat și cu copii și care, în plus, atunci când ea este la Banloc, nu ezită să se plimbe în văzul lumii cu foarte frumoasa lui amantă.

Dar fiecare fibră din mine se revoltă în fața unei astfel de atitudini față de viață și, cu toate acestea, Lisabeta se consideră foarte fericită, nu pot să nu mă întreb cum se vor sfârși toate acestea. (Narcis Dorin Ion în volumul “Principesa Elisabeta și Palatul său din București”, editura Vremea, 2025, pg 123).

Regele Carol al II-lea a încercat să o izoleze pe sora sa de Sandi Scanavi, dar fără succes.

Pe 30 decembrie 1947, în prezența reginei mama Elena și sub presiunea liderilor comuniști, Regele Mihai va semna în Palat actul de abdicare impus de premierul Petru Groza

Palatul, cu frumosul său parc, a fost inaugurat în ziua de duminică, 19 decembrie 1937 în prezența demnitarilor curții regale, a Regelui Carol al II-lea, a Reginei Maria a Iugoslaviei, sora sa, a principelui Mihai, Mare Voevod de Alba Iulia, a premierului Gheorghe Tătărescu, a patriarhului Miron Cristea, etc. După 23 august 1944, palatul a fost reședința temporară a Regelui Mihai, Palatul Regal din Calea Victoriei având de suferit în urma bombardamentelor germane.

Palatul este compus dintr-un corp cu un total de 47 de camere și un corp cu 21 de camere

Narcis Dorin Ion: Palatul Elisabeta a fost repartizat inițial Ministerului de Externe, care a preluat reședința la 3 iulie 1948. Ulterior, în fosta reședința princiară a fost amenajată o casă de protocol și un hotel-restaurant, în care au fost găzduiți -ca oaspeți oficiali ai conducerii de stat- Regele Juan Carlos I al Spaniei, împreună cu Regina Sofia (în 1985), sau Erich Honnecker, președinte al R.D.G.

Principesa Elisabeta va părăsi România, în 4 ianuarie 1948, fiind preluată de trenul regal de la gara din Banloc, fosta sa reședință din Banat

Narcis Dorin Ion: După o scurtă perioadă petrecută la castelul din Sigmaringen al vărului său primar, Friedrich-Wilhelm von Hohenzollern, principesa Elisabeta se va stabili la Cannes. Ultimii ani ai vieții i-au fost alinați de relația specială pe care a avut-o cu un tânăr pictor, Marc Favrat, pe care-l cunoscuse la Paris și care a devenit curând Șambelanul Alteței Sale, apoi a fost adoptat de către Principesa care i-a acordat titlul de .. Prinț de România von Hohenzollern.

Ce au găsit comuniștii în cele 67 de lăzi ale “fostei Regine a Greciei”. Au numărat “statue reprezentând un sfânt”, dar și “19 cârpe de bucătărie”

Din inventarul lăzilor aparținând Principesei Elisabeta, document publicat cu grafia celor care au făcut înșiruirea după mintea lor, amintim:

Covoare persiene, serviciu complet 48 de persoane din faianță japoneză, plapomă, serviciu de ceaiu din argint pentru 12 persoane, colecția de broderii internaționale a Reginei Elisabeta, capă de hermină, bucăți blănuri de zibelină, 19 cârpe de bucătărie, serviciu de cristal albastru, binoclu, aparate de fotografiat, vulpe argintie, vulpe platinată, etc.

Procesul verbal de predare-primire din 3 iulie 1948 descrie obiectele din fiecare încăpere (un corp cu un total de 47 de camere și un corp cu 21 de camere) și este semnat de Bucerzan Ghe,”custodele acestui palat”, și Pogăceanu Ioan, subdirector, delegat MAE, și Bîrsan Nicolae, “administrator al palatului”.

Sunt enumerate, de-a valma, supiere, farfurii, tăvi de argint, ibrice, icoane, statuete, ștergătoare de picioare uzate. Cât despre tablouri, comuniștii neștiind valoarea lor sau autorii, le descriu astfel:

Pictură reprezentând crini, pictură cu o femeie, pictură reprezentând un rănit și o femeie cu copil, o icoană și o candelă, o țărancă, pictură cu o femeie cu copil, pictură cu o căsuța în câmp, un grup de case, un cort și o sentinelă, o sfântă și un înger. Pupitru cu Divina Comedie de Dante, carte în piele și scrisă pe pergament, pictură de Pirle (Pierre, n.n) Bellet reprezentând pe fosta Principesă, farfurii semilună de porcelan, cu dungi cobalt și aur, cu stemă coroană într-un romb de litere grecești, butoiaș mic pentru muștar, păhărele de țuică, vultur de lemn aurit lângă coș de hârtii, oglinzi vechi cu ramă sculptată (uzată), fotolii din piele teracotă, policandre, tablou fără geam reprezentând un grup de soldați, elefanți roșii de piatră, găleată din piele pentru hârtii, closet complect, ștergător de picioare uzat, perdele șaten de mătase galbenă, etc”.

Narcis Dorin Ion: Palatul Elisabeta este o clădire cu valoare de monument istoric, emblematică pentru Capitala noastră, care a reușit – de-a lungul vremurilor, nu de puține ori tulburi – să își păstreze farmecul și caracteristicile arhitecturale și decorative. În plus, după un pasaj de peste cinci decenii de utilizare ca reședință de protocol (din 1949 până în 2001), Palatul Elisabeta și-a reluat firul istoriei regale prin noua destinație pe care a primit-o: reședință a regelui Mihai I al României și, astăzi, a Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei, și a principelui Radu al României.

Palatul Principesei Elisabeta este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii

Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte

• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care