Dispar „chinezăriile” de pe piaţa aparatelor de aer condiţionat din România, anul acesta

de:
23 apr. 2013
2 Afișari
Dispar

Prin programul Europa 20-20-20, Uniunea Europeană şi-a propus ca până în 2020 să reducă cu cel puţin 20% emisiile de gaze cu efect de seră faţă de nivelurile înregistrate în 1990, să crească ponderea surselor de energie regenerabile până la 20% şi să crească cu 20% eficienţa energetică. În conformitate cu cerinţele acestui program, Comisia Europeană a emis Regulamentul Nr. 206/2012, care impune etichetarea energetică pentru toate aparatele de climatizare și ventilatoarele de confort. Acest regulament, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2013, prevede ca toate aparatele de climatizare să aibă o nouă etichetare a eficienţei energetice şi, totodată, impune o creştere a eficienţei energetice a aparatelor de aer condiţionat sau a sistemelor de încălzire. Astfel, nu se va mai permite importul unor echipamente ieftine cu tehnologie convenţională, cu consum ridicat de energie electrică. Cele rămase pe stoc până acum, însă, vor fi vândute până la epuizarea stocului.

„În ultimii ani nu ne-am mai concentrat pe producţia de aparate de aer condiţionat pentru că piaţa era dominată de echipamente ieftine cu o eficienţă energetică foarte scăzută, produse în special în China, de companii no name. Din acest an, odată cu introducerea etichetării energetice a aparatelor de aer condiţionat nu vor mai fi introduse pe piaţă echipamente de climatizare cu eficienţă energetică mai scăzută de A+, din 2015 nu vor mai fi comercializate la nivel european aparatele de aer condiţionat care au o eficienţă mai scăzută de A++, iar din 2017 nu se vor mai vinde, în statele UE, aparate de aer condiţionat cu eficienţă mai scăzută de A+++. Din acest an am început să ne axăm şi pe producţia de aparate de aer condiţionat pentru că echipamentele noastre de climatizare respectă cerinţele pieţei care vor fi impuse peste 4 ani, când nu vor mai fi acceptate sub nicio formă sistemele de climatizare cu eficienţă energetică scăzută”, a declarat, marţi, Cătălin Drăguleanu, directorul de vânzări al Ariston Thermo, într-o conferinţă de presă.

Ariston Thermo România este, de mai bine de 10 ani, liderul pieţei autohtone pe segmentul centralelor termice şi boilerelor electrice. Compania mai produce şi comercializează, la nivel naţional, sisteme de panouri solare, pompe de căldură şi aparate de aer condiţionat.

Peste 70% din locuinţele din Bucureşti, branşate la RADET

În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, oficialul Ariston a precizat că, la nivel naţional, mai sunt branşate 1,4 milioane de locuinţe la sistemul energetic centralizat. Dintre acestea, cele mai multe, 560.000 de locuinţe, sunt din Bucureşti. Practic, peste 70% din apartamentele din Bucureşti sunt branşate la Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET), potrivit unei analize realizate de Ariston pe baza datelor Autorităţii Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC).

Drăguleanu a mai precizat că în Bucureşti debranşarea de la sistemul centralizat se face greoi, în circa 45 de zile, din cauza birocraţiei. Mai mult, locuitorii Capitalei nu se pot debranşa de la RADET decât în perioada mai – septembrie, când nu se distribuie agentul termic pentru încălzirea locuinţelor.

În topul celor mai branşate judeţe de la nivel naţional, cu o pondere de peste 70%, pe lângă Bucureşti, se mai află şi judeţele Bihor, Galaţi, Constanţa, Giurgiu, Mehedinţi şi Vâlcea. La polul opus, cu un grad de branşare 0 sunt judeţele Ilfov, Ialomiţa, Alba, Mureş, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Satu Mare, potrivit analizei realizate de Ariston pe baza datelor ANRSC.

Citeşte şi: Ce sistem de încălzire este mai eficient pentru bucureşteni

                 RADET se comasează cu ELCEN. Oprescu: Refacerea rețelei RADET ar costa 1,8 miliarde euro

                 Guvernul sesizează DNA pentru neregulile identificate la RADET, în perioada 2010-2012

                 Bugetul Capitalei sărăcește cu 10% în 2013: scad dramatic subvențiile la căldură și transport

                 Comisii de supraveghere la RATB şi RADET. În ce condiții ar putea crește prețul la căldură și RATB

Cookies