ȘTIRI

Cutremur de 5 grade, simțit la București. Directorul INFP: Bucureştiul va avea avea reale probleme

Cutremurul a avut loc la ora 21:18, la adâncimea de 150 de kilometri, conform primelor estimări ale Institutului Național de Fizică a Pământului. Cutremurul s-a simțit și la București. 

Tot astăzi, dimineață, la orele 03:55, a mai avut loc un cutremur în zona VRancea, de 4,3 grade pe scara Richter. La ora 09:59 a avut loc un cutremur de 2,9 grade, iar la ora 14:36 unul de 3 grade. Tot un cutremur de 3 grade s-a produs astăzi și la ora 16:29, tot în zona Vrancea.

– See more at: http://www.b365.ro/cutremur-de-5-grade-richter-in-vrancea-bucuresti-s-a-simtit_205241.html#sthash.L2cmmTEl.dpuf

CUTREMURUL din Vrancea a alertat autorităţile. „Ce ar trebui să se ştie este că Bucureştiul este unul din cele mai vulnerabile oraşe, nu ştiu dacă e primul din Europa, dar va avea o reală problemă la următorul cutremur. E un lucru evident care necesită o acţiune concentrată din partea autorităţilor pentru a rezolva cât mai repede această problema şi într-un mod cât mai eficient”, a declarat Mircea Radulian, în exclusivitate la România TV.

„Nu se întâmplă ceva special acum în zona Vrancea, din acest punct de vedere nu avem motive de îngrijorare, în sensul că nu există o activitate anormală care să ne dea de bănuit”, a mai spus Mircea Radulian.

Directorul științific al Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), Mircea Radulian, este de părere că nu poate fi neglijată eventualitatea producerii unui cutremur de mare intensitate. C

„România e o țară seismică activă, una dintre statele cele mai active din Europa, în special din cauza cutremurelor din Vrancea și având în vedere frecvența cu care aceste cutremure vrâncene apar, mă refer la cutremurele mari, nu putem neglija eventualitatea unui cutremur mare oricând de acum încolo. Din acest punct de vedere trebuie să fim pregătiți în permanență pentru un astfel de eveniment”, a declarat recent Mircea Radulian la o masă rotundă privind găsirea modalităților de colaborare pentru o mai bună gestionare a riscurilor la nivel de comunitate.

 Institutul Naţional pentru Fizica Pământului a înregistrat, miercuri, un cutremur cu magnitudinea de 4,8 pe scara Richter în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 200 kilometri. Ulterior, magnitudinea a fost redusă la 4.6. Oraşele cele mai apropiate de epicentru au fost Covasna (25 km), Târgu Secuiesc (37 km), Sfântu Gheorghe (55 km), Focşani (56 km), Târgu Ocna (58 km).

În România au mai fost înregistrate, în luna martie, zece cutremure, cu magnitudini între 2,5 şi 3,3 grade pe scara Richter, toate în zona Vrancea, iar de la începutul anului s-au mai produs 55 de seisme. Cel mai puternic cutremur fusese cel din 21 ianuarie, de 4,7 grade pe scara Richter, tot din zona seismică Vrancea.

Jurnaliştii de la „The Guardian” avertizează că „Bucureştiul este Capitala cutremurelor, unde roşu înseamnă pericol”. Jurnaliştii britanici încearcă să evalueze acest risc al Capitalei şi vorbesc despre sutele de clădiri care se pot prăbuşi la un nou seism. Riscurile seismice care ameninţă Capitala României sunt susţinute şi de afirmaţiile expertului Dan Lungu. ,,Bucureştiul este cea mai periculoasă metropolă din Europa în materie de cutremure”, le-a declarat expertul român Dan Lungu jurnaliştilor englezi.

„Probabil că aproape toate clădirile din partea veche a oraşului ar trebui să fie marcate cu bulină”, susţine el. Dan Lungu este profesor de siguranţa construcţiilor la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti. Jurnaliştii britanici amintesc de dezastrul din 77, când seismul de 7.2 a ucis 1,578 de oameni. Alţi 11.000 au fost răniţi. A fost una dintre cele mai mari catastrofe din istoria României.

„The Guardian” vorbeşte şi despre centrul istoric plin de clădiri de secol 20, în prag de prăbuşire, foste palate, hoteluri majestuoase, dar şi reşedinţe ale unor persoanlităţi istorice ale României. Bucureştiul este numit „Capitala europeană cea mai predispusă riscului seismic”. În fiecare an au loc numeroase mişcări telurice de mică intensitate, iar acestea pot fi fatele clădirilor istorice, deja şubrezite. La sfârşitul anilor 90, autorităţile române au început un program de evaluare a clădirilor, care prevedea amplasarea celebrelor buline roşii pe structurile care pot ceda la un nou seism puternic. Astfel, amintesc britanicii, există 374 de clădiri din centrul vechi, care sunt incluse în prima clasă de risc seismic. Asta înseamnă 2,700 de apartamente, locuite. Fireşte, chiriile de aici sunt mult mai mici faţă de alte zone centrale.


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button